971 matches
-
dânsul iese răspunsurile și pecetea țării în mâna lui...”. La 40 de ani devine spătar sub domnia lui Alexandru Iliaș și Vasile lupu, iar la 52 de ani mare vornic al Țării de jos, moment din care începe să scrie Letopisețul Țării Moldovei până în ultima clipă a vieții: Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povestea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să se ferească și să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să să învețe și să să îndirepteze...” Letopisețul lui Grigore Ureche începe de la descălecatul lui Dragoș vodă ( 1359 ) până la a doua domnie a lui Aron vodă ( 1594 ), prezentând cronologic viețile domnitorilor Moldovei pe parcursul a 235 de ani cu referiri la istoria locurilor, la originea limbii sau la însușirile
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
semnile arată, carile le vedem multe pretitindirile: movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n-au mai putut suferi, ce s-au risipit și s-au pustiit...” Ștefan cel Mare ocupă un loc privilegiat în Letopisețul lui Grigore Ureche: Deciia Ștefan vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce se chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți : este-le
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
tabără di l-au fărămat - atuncea zic să fi zis Ion vodă : Caută că eu multe feliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcut...” Și astăzi, după atâtea sute de ani, citirea Letopisețului Moldovei, cu toate evenimentele și întâmplările povestite ca nimeni altul de către Grigore Ureche, reprezintă o întreprindere mai mult decât profitabilă, o plăcere a minții și o delectare a sufletului. Referință Bibliografică: „ ... de la Rîm ne tragem ...” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului semnele s-au fost s-au supus sunetelor lungi de goarnă armiei care răstoarnă zarea zilei spre apus suferința care cade peste capete și umeri din letopiseț și numeri pașii noaptea din șarade nimic nou și totuși este neștiut într-un tablou întrebarea, un halou amintind de-o poveste... și acestea toate nouă fiecăruia alt semn pe răbojul lui de lemn ne arată luna nouă Referință Bibliografică
ÎNTREBAREA de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346317_a_347646]
-
amintim sugestive portrete ale unor preoți de mir, vrednici păstori și ctitori de lăcașuri - de zid, dar și de suflete - între care Părintele Ilie Ilisei, alături de exemplara preoteasă Nadejda Ilisei. Starețe de mănăstiri și monahii - vrednice de pomenire în acest "letopiseț" contemporan, care au făcut din lăcașurile respective adevărate "grădini ale Maicii Domnului". Cităm câteva nume: Stavrofora Eustochia Ciucanu, de la Mănăstirea Agapia, Stavrofora Teofana Scânteie, 30 de ani stareță la Mănăstirea Vorona, Monahia Benedicta Braga - stareță și ctitor al Mănăstirii "Adormirea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
medicinale, vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 1997, pp. 64 - 71 / pp. 160 - 163]; anexele nr. 11 / 12, C. D. Fortunescu, «Ctitoriile Brădeștilor...» / Marcel Romanescu, «Ceva despre Brădești...»; anexa nr. 20, Lista voluntarilor din plasa Jiului de Sus...; anexa nr. 29, Letopisețul Cantacuzinesc...; anexa nr. 55, Date statistice privind comuna Brădești, la sfârșitul anului 1985, p. 245 sq.; și anexa nr. 56, Absolvenții școlilor din Brădești cu studii medii și superioare, pp. 247 - 258), foarte-interesantele „anexe“, fiind urmate de un Panoramic 1985
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea a început la un an de la cucerirea Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
după victoria obținută de voievodul Ștefan și oștenii săi asupra tătarilor la Lipinți. În toate documentele istorice referitoare la acest eveniment se subliniază atmosfera de mare sărbătoare la care au participat mulțimi de oameni din toate categoriile sociale ale vremii. Letopisețul de la Putna și cel al lui Grigore Ureche arată că slujba a fost săvârșită de un sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor. Pornind de aici, importanța mănăstirii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Cronicile slavone, redescoperite la sfîrșitul secolului al XlX-lea marchează încheierea unei tradiții istoriografice ecleziastice. În Țara Românească, cronicile slavone au dispărut și n-au putut fi reconstituite decît din fragmente, plecîndu-se de la o cronică din secolul al XVII-lea, Letopisețul Cantacuzinilor. Aceste contribuții documentare au fost completate prin publicarea, în 1966, sub îngrijirea lui Mihai Guboglu, a cronicilor turcești privitoare la țările române și prin adunarea sistematică a izvoarelor poloneze din care istoricul Ilie Corfus va oferi cîteva elemente publicului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Moscova ale Ministerului de Externe, de Gr.G. Tocilescu, București, Carol, 1901. Cazacu, Matei, L'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale, Genéve, Librairie Droz, 1988. Condurachi, Em., Daco-Romania Antiqua, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Costin, Miron, Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ediție critică de P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru literatură și artă, 1944; Opere, I-II, ediție critică îngrijită de P.P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, Letopisețul Țării Moldovei. Text stabilit, studiu introductiv, note
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Costin, Miron, Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ediție critică de P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru literatură și artă, 1944; Opere, I-II, ediție critică îngrijită de P.P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, Letopisețul Țării Moldovei. Text stabilit, studiu introductiv, note și glosar de Liviu Onu, București, Editura Științifică, 1967. Daicoviciu, Hadrian, Dacii, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. Densusianu, Ovidiu, Histoire de la langue roumaine, Paris, Ernest Leroux, 1901-1938, 2 voi; Opere, ediție îngrijită de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
limbii de Florea Fugariu, Editura pentru literatură, București, 1967. Siupur, Elena, "L'écrivain roumain au XIXe siècle", în Cahiers roumains d'études littéraires, Editura Univers, București, februarie 1980. Teodor, Pompiliu, Avram lancu în memorialistică, Cluj, Editura Dacia, 1972. Ureche, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, București, 1955; Chronique de la Moldavie depuis le milieu du XIVe siècle jusqu 'à l 'année 1594, text românesc cu caractere slavone, cu varianta franceză, note istorice, tabel cronologic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Viena și Berlin") sunt de proveniență ardeleană"14, ceea ce explică dorința sa pentru proiectatele conferințe de la Șomcuta Mare (conf. Ms. 2257/fol.58). Însă, până la întâlnirea cu cei doi ardeleni M. Eminescu parcursese paginile unor cărți de istorie (dintre care Letopisețele lui M. Kogălniceanu, care circulau la elevii din Cernăuți) și își completează studiile devorând paginile unor istorici austrieci, germani, maghiari, pe toată perioada petrecută la Viena (1869-1873). În urma acestor informații găsim în scrisul lui M. Eminescu următoarele consemnări despre Satu Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care a trecut, generatoare de prea puține bucurii, comparativ cu suferințele, necazurile sau nedreptățile ce s-au abătut asupră-i încă din fragedă pruncie. Aproape involuntar, reconstituind traiectul biografic al istoricului, îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
verzi și importanța lor în păstrarea sănătății mediului și a omului; - dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, a deprinderilor de documentare, investigare, de cercetare a mediului, de comunicare a informațiilor; Numele actual al municipiului este menționat pentru prima oară în Letopisețul lui Grigore Ureche și este pus în legătură cu evenimentele din 1439, când „au venit tătarii și au prădat și arsu târgul Botoșanii”? Orașul Botoșani își trage numele, potrivit unor cercetări, de la un boier pe nume Botaș, care a trăit pe aceste
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
păstrează în mare parte forme arhaice, ca limbă moartă de cultură. Aceasta este limba în care s-a citit și cântat liturghia și la români, timp de secole, până în secolul XVII inclusiv, și în care s-au scris hrisoavele domnești, letopisețele, actele particulare și toată literatura medievală românească. Pentru scrierea în noua limbă s-a alcătuit și un alfabet propriu, chirilic, de la numele apostolului slavilor, Chiril, numit popular "buchii", folosit și de români, până la mijlocul secolului al XIX-lea. Ucenicii celor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]