420,960 matches
-
floriîntind mâna, cerșetori.Aveau haine ponositeMâinile neîngrijiteOchi frumoși -nlăcrimați.De destin și alungați.Era vară, era caldSe-ncingea acel asflat, Nu se mai putea de caldDe durere ochii-mi scald.Pasul tatălui mereuOchii sufletului meu,Sufletu'-i atârnă greuScoate-un leu din portmoneu.Ce faci, tată, eu întreb?Limba puțin să -i dezleg;M-a cuprins așa o milăDe acești copii, copilă. Să -mi explic acest temei... XIV. ȘAMPANIE SPUMOASĂ, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Russian Ballets” are și un invitat special în turneul din România, Alexander Smoliyaninov, solist al teatrului Bolșoi din Moscova din anul 2006. Turneul beneficiază de sprijinul Ambasadei Federației Ruse în România. Biletele au prețuri cuprinse între 90 și 160 de lei și se găsesc la sediul Casei d
Giselle – Great Russian Ballet la Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/2462/giselle-great-russian-ballet-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/97217_a_98509]
-
sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat la 100 milioane de lei, din care 90 milioane de lei reprezenta aportul în natură al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din 6 iunie 1919 interzic acordarea oricăror titluri de descoperitor, autorizații de concesionare și
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat la 100 milioane de lei, din care 90 milioane de lei reprezenta aportul în natură al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din 6 iunie 1919 interzic acordarea oricăror titluri de descoperitor, autorizații de concesionare și de exploatare a cărbunelui, prevăzută la
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
partea română, formată dintr-un consorțiu de bănci în frunte cu Banca Românească, ajunge la un prim acord cu „Grupul maghiar”, prin care s-a convenit asupra formării unei Societăți Anonime pe Acțiuni, cu un capital de 100 milioane de lei, din care 10 milioane de lei să fie avansați în numerar, în cote egale de către fiecare parte, iar restul de 90 milioane era considerat aportul în natură al grupului Salgotarjan. La 4 iunie 1920 se semnează la Trianon Acordul de
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
de bănci în frunte cu Banca Românească, ajunge la un prim acord cu „Grupul maghiar”, prin care s-a convenit asupra formării unei Societăți Anonime pe Acțiuni, cu un capital de 100 milioane de lei, din care 10 milioane de lei să fie avansați în numerar, în cote egale de către fiecare parte, iar restul de 90 milioane era considerat aportul în natură al grupului Salgotarjan. La 4 iunie 1920 se semnează la Trianon Acordul de pace. Urmare a acestui eveniment, banca
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu program de 8 ore, în locul programului de lucru de 12 ore, care a avut consecințe negative asupra randamentelor și producției realizate. Introducerea de la 1 septembrie 1920 a monedei naționale „LEUL”, care a înlocuit „koroana”, a constituit un nou factor al creșterii costurilor de producție, deoarece costurile materialelor specifice nu au urmat raportul stabilit leu - koroană, datorită devalorizării continue a leului. Dacă în anul 1921 raportul era de 1 la 21
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
avut consecințe negative asupra randamentelor și producției realizate. Introducerea de la 1 septembrie 1920 a monedei naționale „LEUL”, care a înlocuit „koroana”, a constituit un nou factor al creșterii costurilor de producție, deoarece costurile materialelor specifice nu au urmat raportul stabilit leu - koroană, datorită devalorizării continue a leului. Dacă în anul 1921 raportul era de 1 la 21, în anul următor acest raport s-a redus de la 1 la 6 cenți. Conducerea S.A.R. Petroșani hotărâtă să redreseze activitatea economică a minelor sale
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
producției realizate. Introducerea de la 1 septembrie 1920 a monedei naționale „LEUL”, care a înlocuit „koroana”, a constituit un nou factor al creșterii costurilor de producție, deoarece costurile materialelor specifice nu au urmat raportul stabilit leu - koroană, datorită devalorizării continue a leului. Dacă în anul 1921 raportul era de 1 la 21, în anul următor acest raport s-a redus de la 1 la 6 cenți. Conducerea S.A.R. Petroșani hotărâtă să redreseze activitatea economică a minelor sale, acționează cu hotărâre asupra Căilor ferate
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
hotărâtă să redreseze activitatea economică a minelor sale, acționează cu hotărâre asupra Căilor ferate care achită o mare parte din datoriile lor avute către S.A.R. De asemenea, obține de la banca Românească în condiții avantajoase un împrumut de 80.000.000 lei care îi permite să declanșeze un amplu program de investiții, care să-i permită redresarea activității minelor. Investițiile sunt importante, ele se cifrează la 161.117.786 lei între anii 1921 - 1923 și 121.063.000 lei în anul 1926
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
de la banca Românească în condiții avantajoase un împrumut de 80.000.000 lei care îi permite să declanșeze un amplu program de investiții, care să-i permită redresarea activității minelor. Investițiile sunt importante, ele se cifrează la 161.117.786 lei între anii 1921 - 1923 și 121.063.000 lei în anul 1926. Greutățile inerente începutului au fost treptat depășite, creându-se condiții favorabile pentru reglementarea raportului dintre cerere și ofertă. Căile ferate au rămas principalul beneficiar al societății, care impunea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
80.000.000 lei care îi permite să declanșeze un amplu program de investiții, care să-i permită redresarea activității minelor. Investițiile sunt importante, ele se cifrează la 161.117.786 lei între anii 1921 - 1923 și 121.063.000 lei în anul 1926. Greutățile inerente începutului au fost treptat depășite, creându-se condiții favorabile pentru reglementarea raportului dintre cerere și ofertă. Căile ferate au rămas principalul beneficiar al societății, care impunea legea în domeniu. Deși au apărut pe parcursul timpului sincope
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
al societății, după completarea și amendarea proiectului de exploatare pe anul 1930 și a programului de lucrări extraordinare pentru anii 1930 - 1932, aprobă lucrările prevăzute și alocă pentru înfăptuirea lor un fond de investiții în valoare de 395.510.000 lei, din care 212.110.000 lei au revenit pentru realizarea lucrărilor de concentrare de la mina Petrila. Creșterea prognozată a producției de cărbune la minele Aninoasa - Piscu, datorită sporirii capacității de transport cu noul funicular, împreună cu producția minelor Petrila și Petroșani-est
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
proiectului de exploatare pe anul 1930 și a programului de lucrări extraordinare pentru anii 1930 - 1932, aprobă lucrările prevăzute și alocă pentru înfăptuirea lor un fond de investiții în valoare de 395.510.000 lei, din care 212.110.000 lei au revenit pentru realizarea lucrărilor de concentrare de la mina Petrila. Creșterea prognozată a producției de cărbune la minele Aninoasa - Piscu, datorită sporirii capacității de transport cu noul funicular, împreună cu producția minelor Petrila și Petroșani-est au acoperit necesarul cererii de cărbune
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
o spălătorie construită din beton armat până la cota 18 m, deasupra schelet metalic și pereți de cărămidă, având o capacitate de 160 t/oră și o fabrică de brichete. Costul întregului complex a fost evaluat la 129,9 milioane de lei. Programul de concentrare la Petrila a instalațiilor de preparare a cărbunelui, a depozitelor de lemne, materiale și a stocurilor de cărbune și-a adus contribuția la micșorarea substanțială a cheltuielilor neproductive. Pentru asigurarea eficienței economice a măsurilor propuse, în cadrul programului
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
contract, care prevedea terminarea lucrărilor până la 15 aprilie 1931, inginerul I.E. Bujoiu solicită Comitetului de Direcție al Societății Petroșani să aprobe construirea, la 250 de m față de puțul nou, a spălătoriei de la Petrila, în valoare totală de 62.428.000 lei, din care 22,5 milioane lei pentru construcția de beton armat, 31.955.000 lei pentru dotări tehnice și 7.972.000 lei pentru alte lucrări. Spălătoria urma să fie formată din triajul pentru separarea blocurilor de cărbune peste 80
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
15 aprilie 1931, inginerul I.E. Bujoiu solicită Comitetului de Direcție al Societății Petroșani să aprobe construirea, la 250 de m față de puțul nou, a spălătoriei de la Petrila, în valoare totală de 62.428.000 lei, din care 22,5 milioane lei pentru construcția de beton armat, 31.955.000 lei pentru dotări tehnice și 7.972.000 lei pentru alte lucrări. Spălătoria urma să fie formată din triajul pentru separarea blocurilor de cărbune peste 80 mm, cu o capacitate de 150
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Direcție al Societății Petroșani să aprobe construirea, la 250 de m față de puțul nou, a spălătoriei de la Petrila, în valoare totală de 62.428.000 lei, din care 22,5 milioane lei pentru construcția de beton armat, 31.955.000 lei pentru dotări tehnice și 7.972.000 lei pentru alte lucrări. Spălătoria urma să fie formată din triajul pentru separarea blocurilor de cărbune peste 80 mm, cu o capacitate de 150 t/oră, un siloz pentru înmagazinarea de pe un schimb
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
250 de m față de puțul nou, a spălătoriei de la Petrila, în valoare totală de 62.428.000 lei, din care 22,5 milioane lei pentru construcția de beton armat, 31.955.000 lei pentru dotări tehnice și 7.972.000 lei pentru alte lucrări. Spălătoria urma să fie formată din triajul pentru separarea blocurilor de cărbune peste 80 mm, cu o capacitate de 150 t/oră, un siloz pentru înmagazinarea de pe un schimb a cărbunelui 0 - 80 mm și spălarea de
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
a recompune 0 - 80 mm în proporțiile dorite, fie de a separa în plus dimensiunile 20 - 30, 30 - 50, 50 - 80 mm. Efectivul necesar pentru deservirea instalațiilor era estimat la 32 de lucrători, iar cheltuielile de exploatare la 19,44 lei/tonă. La 15 noiembrie 1929 direcțiunea Societății solicita Inspectoratului IV Minier Petroșani aprobarea pentru executarea întregului program de raționalizare, în care se cuprindea și construcția separației și spălătoriei de cărbune sistem Rheo - Laveur, iar la 12 august 1931, aceeași instituție
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
parcă sunt niște babe pe șanț. Ne studiază curioși, de parcă noi am fi dincolo de gratii. Tigrul, maiestuos, nu ne bagă în seamă. Știe prea bine că dacă nu ne-ar despărți gratiile, n-am mai fi așa viteji. Perechea de lei, hm... are un mod ciudat de a ne spune că nu suntem doriți. Șerpii dorm, maimuțele fac gălăgie să li se deschidă. Papagalii și peștii ne încântă cu multitudinea de culori. Pentru aceștia, nu încerc nicio durere. Dar simt o
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
se deschidă. Papagalii și peștii ne încântă cu multitudinea de culori. Pentru aceștia, nu încerc nicio durere. Dar simt o rană pentru anumite animale pe care mi-e greu să le văd captive. În special animalele mari, de pradă. Tigrii, leii... Am citit că nici nu se înmulțesc în captivitate și, atunci când o fac, au comportamente ciudate: mamele își resping puii, nu-i alăptează. De parcă nu și-ar dori să perpetueze specia de captivi. Un fel de: „dacă eu sufăr, urmașii
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
dar nu văd cum, dacă vă ascundeți în spatele lor, rezolvați problema hemoragiei de fonduri publice îndeosebi către Biserica Ortodoxă Română. Vă dau exemplul sumelor consistente acordate pentru Catedrala Mântuirii Neamului! Numai anul trecut s-au acordat 47 de milioane de lei, adică mai bine de 10 milioane de euro! Am susținut construcția Catedralei și o vom susține în continuare, pentru că trebuie să renunțăm la a face politică doar de azi pe mâine. Trebuie să privim înainte, iar proiectul Catedralei Neamului este
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
1549 o petrecere fastuoasa, iar astăzi aceste petreceri au rămas sub numele de Triumfuri. Prin ordinul Comunității franceze din 17 iulie 2003, orașul Binche are propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carnavalul_din_binche.html [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
cu ele? Le susținem ca să crească și să se înmulțească sau ne uităm de pe margine să vedem care pe care: dacă corupții pe noi sau ei pe noi? Că până nu ne hotărâm să susținem masiv aceste inițiative cu un leu, cu o mână de voluntariat, cu o prezență într-un consiliu director, cu o idee și cu ce om mai putea, degeaba arătăm cu degetul la societatea civilă. Societatea civilă suntem noi toți.
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]