166 matches
-
comerț cvasi-ilegal cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
culinară. De post. Peste două cepe unduite puțin În ulei, pun un kilogram de urzici, ce pot fi amestecate și cu stevie, pe care mai Înainte le-am opărit, câțiva căței de usturoi sau mai bine o mână bună de leurdă (Allium ursinum). Să-mi trag sufletul, făcând o paranteză: toate trei plantele sunt numai bune acum, până Încep să Înflorească. Și aici leurda, neam bun cu lăcrămioara, de care se deosebește prin mirosul de usturoi al frunzelor sale, se dovedește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care mai Înainte le-am opărit, câțiva căței de usturoi sau mai bine o mână bună de leurdă (Allium ursinum). Să-mi trag sufletul, făcând o paranteză: toate trei plantele sunt numai bune acum, până Încep să Înflorească. Și aici leurda, neam bun cu lăcrămioara, de care se deosebește prin mirosul de usturoi al frunzelor sale, se dovedește mai isteață decât alt neam al său, ghiocelul, ieșit nu demult cam ciufulit din masacrul de fiecare primăvară. Anume, nemaifiind bună de mâncat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
condimentelor, adică pervertitoare ale gustului, implicit a relației firești cu realitatea, acest grup de plante e mai Înțelept, adică zgârcit: vanilia, ghimberul, șofranul, usturoiul, ultimul fiind, prin lecitina conținută, mai degrabă un medicament preventiv, adică bun. Iar aici apare concurența leurdei, ce Îngemănează aroma usturoiului cu aspectul lăcrămioarei. Le datorăm deci nașterea agriculturii, deci desprinderea din rândul animalelor propriu-zise și, Încă, civilizația. Nu degeaba miticul Triptolemos le-a adus grecilor spice de grâu... Iar după o masă copioasă, direct prin ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la factorii de mediu a momentului fecundării. De asta și urzica are nevoie de „pui“ și, implicit, să ajungă nedecimată vara... Și alte plante, deși la fel perene, deși Încă nu și dioice, copie urzica și obiceiul nuntirii. O face leurda, numai bună de salată acum, nu după ce Înflorește, păzindu-se astfel de noi, dar și socul pe care nu l paște nimeni, mai mult, e apărat de Însuși dracu’, ca lemn al lui, cum Îi spune poporul. Tot răul spre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de leurdă, fructe de păpălău și semințe măcinate de morcov. Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În caz de hidropizie avansată. La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
obligeană (1 linguriță rasă de rădăcini uscate la 250 ml apă rece, se lasă să macereze toată noaptea iar a doua zi, dimineața, se Încălzește ușor, se strecoară și se bea un ceai călduț, de ori apar dureri. *Tinctură de leurdă (Allium ursinum) din frunze și bulbi tăiați mărunt care se pun Într-o sticlă și se acoperă cu alcool 400; se lasă să macereze timp de 14 zile după care se administrează la copii câte 10-15 picături În puțină apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
apă, de 3-4 ori pe zi. *Afinată (lichior de afine În alcool 400) preparată din 1 kg fructe zdrobite și 500 g zahăr, macerate la soare timp de 15 zile, care se consumă cu moderație de către bolnavii adulți. *Tinctură de leurdă (Alium ursinum) preparată din frunze și bulbi, tăiați mărunt și introduși Într-o sticlă; se adaugă alcool 400 atât cât acoperă materialul vegetal, se Închide cu dop și se lasă la macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cimbru, tarhon, chimion, anason, ceapă, usturoi, hrean, folosite În diferite salate. În mod special, se vor consuma, zilnic, semințe neprăjite de dovleac, lămâi, 1-3 câței de usturoi (de 2-3 ori pe zi, Între mese) și fructe acre. Frunzele proaspete de leurdă (Alium ursinum) au proprietăți terapeutice deosebite care asigură un efect remarcabil asupra viermilor intestinali, inclusiv Giardia. După spălare, frunzele sunt tăiate mărunt și se consumă În stare crudă. fie ca salate, fie incluse În diferite aperitive. De asemenea pot intra
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de ore, se strecoară prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare. Tratamentul durează 10 zile consecutiv și se reia, la nevoie, după o pauză de 10 zile. Macerat din frunze de leurdă și măcriș iepuresc, bulbi de ceapă și usturoi, tocați și macerați timp de 12 ore, din care se bea extractul (câte 50 ml la intervale de 30 minute) timp de 3 zile consecutiv. În uz extern se fac băi locale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
verde și,ridichi, la diferite supe-creme ,la măcriș cu carne de pui, cu carne de porc. Măcrișul se găsește în perioada februarie-iunie ,si se păstrează la frigider el se folosește mai mult proaspăt pentru a da gust bun tuturor preparatelor . Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cu carne de porc. Măcrișul se găsește în perioada februarie-iunie ,si se păstrează la frigider el se folosește mai mult proaspăt pentru a da gust bun tuturor preparatelor . Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă foarte bine cu cele ale lăcrămioarelor
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă foarte bine cu cele ale lăcrămioarelor,dar ele nu sunt comestibile. Hasmațuchiul este asemănător pătrunjelului, el are o aroma dulce-picantă, se utilizează în bucătăria moldoveneasca fiind un ingredient pentru supe
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
mai mers! La aer și la gura sobei Cobor treptele casei bătrânești și în ogradă dau cu ochii de cumnatul, soțul Catrinei, a surorii mele. Abia intrase în ogradă. Era frânt de obosit. De la cumnatul meu Gheorghe, miner la mina Leurda și apoi funcționar la biroul de contabil itate, care se găsea tot acolo în curtea minei, am aflat, chiar atunci, lucruri interesante despre descoperirea stratului de cărbune în zonă și înființarea minelor. — Prima descoperire a stratului de cărbune prin sondaj
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de loc, desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele la solstițiul de vară, urzicile la echinocțiul de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
L7T5C5U3R7N3, Quercetea pubescentis, Geranion sanguinei, Md., Tx., In. *Scilla bifolia L. ssp. bifolia (Viorele) - G., Eur. Centr. Comună, z.silvostep. e.bo.; L5T6C5U6R7N6; Querco - Fagetea, Alnion incanae, Lathyro - Carpinenion, Me., Tx., In., De. FAM. ALLIACEAE *Allium ursinum ssp. ursinum L. (Leurdă) - G., Eur. Centr. Comună, z. silvost. se.fa.; L2TXC2U6R7N8; Fagetalia, Al., Me. FAM. AMARYLLIDACEAE *Galanthus nivalis L. (Ghiocei) - G., Eur. Centr.-submedit. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T7C4UXR7N7; Fagetalia, Me., Md., Tx., De. FAM. IRIDACEAE -Iris hungarica L. (Stânjenel) - G.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
primele flori de primăvară. Grupul - condus de dl Szentgyörgyi Alexandru (tel. 0257-289 895) - va pleca din Arad cu trenul de la ora 8. 05, coborând la Milova și parcurgând traseul: Milova - Valea Milovei - Valea Coziac - izvorul Ivănița (aici drumeții vor găsi leurdă) - creasta Milovei - Milova (în lungime de aproximativ 20 km). Excursioniștii vor reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la 19. 08. Cheltuielile de transport se vor cifra la 7,50 de lei (75 000 de lei vechi). ( I. B.) Cheile
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
primele flori de primăvară. Grupul - condus de dl Szentgyörgyi Alexandru (tel. 0257-289 895) - va pleca din Arad cu trenul de la ora 8. 05, coborând la Milova și parcurgând traseul: Milova - Valea Milovei - Valea Coziac - izvorul Ivănița (aici drumeții vor găsi leurdă) - creasta Milovei - Milova (în lungime de aproximativ 20 km). Excursioniștii vor reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la 19. 08. Cheltuielile de transport se vor cifra la 7,50 de lei (75 000 de lei vechi). ( I. B.)
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
din iarnă. 6. O umbră a numelui Tău eram și mă bucuram întru singurătatea mea bogată. Salvarea insulei în casa, cît de senină e mărturisirea freziei către laleaua albă, în prag de primăvară cînd copiii au plecat la cules de leurdă și de păpădii. Un pas și încă unul, o nouă hartă caligrafiază umbrele noastre în parcul cu copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele, iar sub laur se întindeau imperiile
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră ștevie, smerit cartof, tainic busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă viețuiți în grădina de pe deal botezuri, nunți, înmormântări pe toate le priviți egal, cu pace, dragoste și milă, sub razele bisericii de lemn a Sfântului Ioan. Roiul din stupii
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
distribuite, în cel mai scurt timp, pe bază de tabel și semnătură, demnitarilor care nu posedă euro sau cazul celor mai mulți nu au decât câte doi-trei ari de pământ-pârloagă pe care cultivă spini, mătrăgună și lăcrămioare de pădure pe post de leurdă pe care le consumă ca atare sau sub formă de supă de tăiței de casă; 2. Trebuie să o facem urgent, că altfel vor începe să fure și să se dea la coruperi; 3. Nu vom organiza alegeri anticipate, fiindcă
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]