166 matches
-
În stânga, în câmp roșu, se află un porumb cu 4 știuleți, flancat de două spice de grâu, toate de aur și așezate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Leurda dă denumirea localității, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei. Ramurile de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei. Porumbul și spicele de grâu simbolizează principala ocupație a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261781_a_263110]
-
prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261782_a_263111]
-
prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263157_a_264486]
-
prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
denumirea. În România mai există un singur sat numit asemănător, Bezded în comuna Garbou, județul Sălaj. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu Carpanului, Zapozile cele Mari. 14. Ridu Pe Valia Poienii: În Dos și În Față, Plopci cu Varvu. 15. Ridu: Pe Lunca; Leurda; Lazuletu; Lunca Bratae; Valea Cinii cu Dosu și Față; Lunca Rusului; În Laz; La Preluca Ursului cu Isvoru Ursului; Isvoru Petrii; Isvoru Bătrân și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Cășeiu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cășeiu (reședința), Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Comuna Cășeiu se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Se întinde pe o suprafață de peste 83 km, populația întregii comune fiind de 4.306 de locuitori (2011). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cășeiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
în armata română, am luat parte la luptele pentru eliberarea Târgu-Mureșului, Oradiei, ajungând până la Budapesta și așa au procedat și Horj Ioan Berescan, Hojda Ioan Baciu, Mihali Vasile a lui Vasile, Coman Toader Tălpălău, Bozga Dumitru Bujor, Tomoiagă Vasile din Leurdă (învățătorul), Corbuleac Ioan. etc, care au trecut granița în România, înrolându-se și ei în armata română pentru a contribui la eliberarea Ardealului. Tăvălugul opresiunilor la care era supusă populația pașnică devenise avalanșă ucigătoare în vara anului 1944. Maramureșul, ca
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri, Stăpan, Purcăreț, Hâgele, Piciorul Gradului, Tunsului, Motoiului, Podul lui Ciuban, Rogorului, Mare, Lazul, Lăcșorul, Jurchii, Leurda, Față, Muncelaș, Alacul, Păroșii, Prisloapa. Văi: Uncoaiei, Beresii, Rea, Măguricii, Morii, Sânii, Undiului, Săcăturii, Hotarului, Pleșii, Motoiului, Săliștii, Păulenilor (Polenilor), Vășcoaiei (în unele variante, Ivășcoaiei), Ciuban, Pecijnei, Păroșii. Izvoare: Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru Moiseiul, ca și Depresiunea Maramureșului
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Biserica de lemn din Leurda aflată în localitatea omonimă din județul Cluj este singura biserică ce se află în sat, după transferarea bisericii de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
Biserica de lemn din Leurda aflată în localitatea omonimă din județul Cluj este singura biserică ce se află în sat, după transferarea bisericii de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]