KorAP: Find »[drukola/base=levură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...12 >

299 matches

Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

prin tifon. Lichidul obținut se aduce la pH = 6 - 7 și se solidifică prin adăugare de agar 2%. Se repartizează în eprubete și se sterilizează din nou timp de 15 minute la 1 atm. După 30 de zile de la însămânțarea levurilor și o incubare la 25 Co se fac, din culturile dezvoltate, preparate microscopice care se colorează prin metoda Kufferath. Colorarea sporilor la levuri prin metoda Kufferath presupune mai multe etape: pregătirea frotiului: etalare; uscare la temperatura camerei. colorarea cu fucsină

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
se sterilizează din nou timp de 15 minute la 1 atm. După 30 de zile de la însămânțarea levurilor și o incubare la 25 Co se fac, din culturile dezvoltate, preparate microscopice care se colorează prin metoda Kufferath. Colorarea sporilor la levuri prin metoda Kufferath presupune mai multe etape: pregătirea frotiului: etalare; uscare la temperatura camerei. colorarea cu fucsină bazică 1/1 g, timp de 2 - 3 minute; în acest interval colorantul se încălzește de 2 - 3 ori până la emitere de vapori

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
examinarea la microscop. Interpretare: După colorare energică la cald, sporii rezistă la decolorarea cu HCl - etanol și apar colorați în roșu închis, în timp ce peretele ascelor și celulele vegetative apar colorate în albastru. 4.2.4. Caracteristici fiziologice și biochimice Pentru levuri ca și pentru alte microorganisme (bacterii, actinomicete) caracterizarea morfologică și biochimică constă în evidențierea unor aspecte de maximă importanță pentru identificarea genurilor și speciilor, în vederea încadrării taxonomice. 4.2.4.1. Utilizarea surselor de carbon (asimilația și fermentarea glucidelor) Se

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
evidențierea unor aspecte de maximă importanță pentru identificarea genurilor și speciilor, în vederea încadrării taxonomice. 4.2.4.1. Utilizarea surselor de carbon (asimilația și fermentarea glucidelor) Se practică mai multe tipuri de teste cu scopul de a diferenția tipurile de levuri (uneori și genuri), în funcție de capacitatea lor diferită de a utiliza pentru dezvoltare anumiți compuși organici ca unică sursă de carbon. În taxonomia drojdiilor aceste teste sunt în mod curent de asimilație, când se testează capacitatea de utilizare a surselor de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
difuze; 1 + pentru situația în care benzile ca atare se disting, dar cu marginile neclare și pentru absența dezvoltării (Van der Walt, 1970). Fermentarea glucidelor este un test utilizat de toți cercetătorii din microbiologia vinului și se bazează pe proprietatea levurilor de a fermenta diverși hidrați de carbon, în funcție de complexul enzimatic specific fiecărei specii. Proprietatea de a fermenta un anume hidrat de carbon este un caracter biologic stabil și reprezintă unul dintre principalele teste de determinare a speciilor. În testarea acestei

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
s-au adăugat următoarele surse de azot: azotat de potasiu, azotit de sodiu, sulfat de amoniu, asparagină. Inocularea, termostatarea și citirea s-au făcut ca pentru testele de asimilație. 4.2.4.3. Hidroliza ureei Specificitatea reacției ureazei în taxonomia levurilor se aplică în special ca test de confirmare pentru drojdiile anascosporogene. Majoritatea drojdiilor pot utiliza concentrații scăzute de uree ca sursă de azot cu condiția adăugării unor cantități adecvate de vitamine. Totuși ele se deosebesc prin capacitatea de a hidroliza

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
se păstrează la temperatura camerei câteva ore sau peste noapte. După acest interval, culoarea cafenie dispare în timp ce culoarea albastră indică prezența materialului amiloid. 4.2.4.6. Testarea surselor de vitamine Cerințele pentru vitamine reprezintă un aspect util în taxonomia levurilor dat fiind rolul esențial al vitaminelor în metabolismul drojdiilor, testul a fost introdus în anul 1951 de Wieckenham. Relativ puține specii de levuri pot crește pe medii lipsite de vitamine, de aceea în funcție de necesitatea pentru vitamine apar diferențieri între ele

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
4.2.4.6. Testarea surselor de vitamine Cerințele pentru vitamine reprezintă un aspect util în taxonomia levurilor dat fiind rolul esențial al vitaminelor în metabolismul drojdiilor, testul a fost introdus în anul 1951 de Wieckenham. Relativ puține specii de levuri pot crește pe medii lipsite de vitamine, de aceea în funcție de necesitatea pentru vitamine apar diferențieri între ele. Detectarea exigențelor vitaminice se bazează pe multiplicarea în condiții de aerobioză pe medii sintetice complete, standardizate, lipsite de factori de creștere. Testele s-

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cu mediul complet inclusiv vitaminele (martor negativ) și în prezența fiecărei vitamine luate în parte în proporția indicată pe mediul BYFVB, a cărui compoziție a fost specificată anterior. 4.2.4.7. Creșterea pe medii cu presiune osmotică ridicată Anumite levuri sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se dezvolta în prezența unor concentrații superioare de zahăr. În general, drojdiile izolate din substraturi cu conținut ridicat de zahăr (sau sare) sunt rezistente la presiuni osmotice superioare. Caracterizarea levurilor supuse unei dezvoltări

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
osmotică ridicată Anumite levuri sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se dezvolta în prezența unor concentrații superioare de zahăr. În general, drojdiile izolate din substraturi cu conținut ridicat de zahăr (sau sare) sunt rezistente la presiuni osmotice superioare. Caracterizarea levurilor supuse unei dezvoltări pe medii cu presiune osmotică ridicată trebuie să ia în considerație comportarea diferită a speciilor osmodure sau osmotolerante, care sunt capabile să tolereze concentrații superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
dezvoltări pe medii cu presiune osmotică ridicată trebuie să ia în considerație comportarea diferită a speciilor osmodure sau osmotolerante, care sunt capabile să tolereze concentrații superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase specii de levuri cresc bine la concentrații de glucoză de până la 40 %, speciile osmofile fiind capabile să se dezvolte la concentrații de 40 70 %, existând totuși puține levuri care pot crește la concentrații de 65 - 70 %. Capacitatea de creștere la concentrații mari de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase specii de levuri cresc bine la concentrații de glucoză de până la 40 %, speciile osmofile fiind capabile să se dezvolte la concentrații de 40 70 %, existând totuși puține levuri care pot crește la concentrații de 65 - 70 %. Capacitatea de creștere la concentrații mari de zahăr a fost testată pe un mediu de agar și 50% și 60% glucoză. Probele s-au incubat la 28 Co timp de 4 săptămâni

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
timp de 4 săptămâni. Se apreciază dezvoltarea culturii comparativ cu un martor cultivat pe mediul obișnuit de întreținere (YPG agarizat). 4.2.4.8. Rezistența la cicloheximidă Testul creșterii în prezența antibioticului cicloheximidă (actidionă) este apreciabil în clasificarea tulpinilor de levuri. Cicloheximida stopează dezvoltarea celulelor eucariote prin inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor 80 S. Levurile rezistente la cicloheximidă pot avea ribozomi modificați. Testul se realizează în mediul lichid BYNB concentrat de 10 ori, conținând aceeași cantitate de glucoză ca și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
obișnuit de întreținere (YPG agarizat). 4.2.4.8. Rezistența la cicloheximidă Testul creșterii în prezența antibioticului cicloheximidă (actidionă) este apreciabil în clasificarea tulpinilor de levuri. Cicloheximida stopează dezvoltarea celulelor eucariote prin inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor 80 S. Levurile rezistente la cicloheximidă pot avea ribozomi modificați. Testul se realizează în mediul lichid BYNB concentrat de 10 ori, conținând aceeași cantitate de glucoză ca și pentru testarea utilizării aerobe a D-glucozei dar cu adaos de actidionă 0,01 % sterilizată

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
la actidionă s-a apreciat după gradul de dezvoltare al culturilor față de proba martor (fără actidionă). 5 5. REZULTATE ȘI DISCUȚII Aspectul morfologic al celulelor a fost studiat pe culturi proaspete (24 - 48 ore) dezvoltate pe mediu cu extract de levuri - peptonă - glucoză (YPG) și malț extract (ME), sporularea s-a evidențiat pe mediul Gorodkowa iar caracterele de cultură s-au pus în evidență prin cultivarea în medii lichide (formarea de peliculă, inel și sediment) și medii solide (tipul coloniilor, consistența

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
iar caracterele de cultură s-au pus în evidență prin cultivarea în medii lichide (formarea de peliculă, inel și sediment) și medii solide (tipul coloniilor, consistența, culoarea). Rezultatele cercetărilor noastre privind studiul caracterelor morfologice și de cultură al sușelor de levuri izolate sunt prezentate în tabelul III. S-au constatat următoarele: Sușa 981-S prezintă celulele de diferite forme (eliptice, ovale spre alungite), de (4 6) x (5 12) m, înmugurire polară și formează asce cu 1 - 4 ascospori. În mediul

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
glucoză și deloc pe medii cu 60% glucoză. În ceea ce privește sensibilitatea la antibiotice, trei sușe sunt rezistente la actidionă ( 1S , 3S și 4S ) și două sunt sensibile ( 2S și 5S ). În urma studiilor morfologice, fiziologice și biochimice efectuate la 5 sușe de levuri izolate din diferite sortimente de vinuri (Fetească Albă; Alligote; Riesling Italian și Muscat Ottonel) din podgoria Bucium se desprind următoarele concluzii: Sușele 1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
morfologice, fiziologice și biochimice efectuate la 5 sușe de levuri izolate din diferite sortimente de vinuri (Fetească Albă; Alligote; Riesling Italian și Muscat Ottonel) din podgoria Bucium se desprind următoarele concluzii: Sușele 1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S aparține speciei Saccharomyces italicus, sușele 983S și 984S aparțin speciei Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus); Sușele 2S și 5S se încadrează în grupul levurilor asporogene, clasa Deuteromycotina, familia Cryptococcaceae, genul Candida, specia

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S aparține speciei Saccharomyces italicus, sușele 983S și 984S aparțin speciei Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus); Sușele 2S și 5S se încadrează în grupul levurilor asporogene, clasa Deuteromycotina, familia Cryptococcaceae, genul Candida, specia Candida mycoderma. 6 6. VALORIFICAREA INSTRUCTIV EDUCATIVĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII 6.1. Considerații generale. Impactul cercetării științifice asupra noului curriculum de biologie Cunoașterea științifică, așa cum afirmă D. Salade (1995), prin natura ei

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate și încredere în sine. În acest mod, activitatea elevilor nu se limitează doar la ascultarea pasivă a lecției. Ei își construiesc propria personalitate, își dezvoltă gândirea, creativitatea, plecând de la acțiune. Integrarea cunoștințelor privind levurile, cuprinse în capitolul al doilea, în lecțiile de biologie, a permis înțelegerea caracteristicilor morfologice, structurale, fiziologice și a particularităților legate de procesul de reproducere. Totodată, un studiu aprofundat asupra levurilor a permis eliminarea concepției înrădăcinate privind caracterul patogen al tuturor

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
își dezvoltă gândirea, creativitatea, plecând de la acțiune. Integrarea cunoștințelor privind levurile, cuprinse în capitolul al doilea, în lecțiile de biologie, a permis înțelegerea caracteristicilor morfologice, structurale, fiziologice și a particularităților legate de procesul de reproducere. Totodată, un studiu aprofundat asupra levurilor a permis eliminarea concepției înrădăcinate privind caracterul patogen al tuturor ciupercilor microscopice și al bacteriilor, evidențiind importanța lor economică deosebită în obținerea unor produși netoxici așa cum și pigmenții carotenoidici, cu utilități în industria alimentară, farmaceutică, medicină, cosmetică, zootehnie. Rezultatele privind

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
înrădăcinate privind caracterul patogen al tuturor ciupercilor microscopice și al bacteriilor, evidențiind importanța lor economică deosebită în obținerea unor produși netoxici așa cum și pigmenții carotenoidici, cu utilități în industria alimentară, farmaceutică, medicină, cosmetică, zootehnie. Rezultatele privind identificarea unor specii de levuri folosite în biotehnologia vinului au permis atât formarea unui mod de lucru, cât și evidențierea influenței diferitelor surse de carbon, azot, fosfor sau factorilor de creștere asupra dezvoltării acestor levuri. Utilizarea tabelelor sau graficelor care evidențiază aceste influențe în lecțiile

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
farmaceutică, medicină, cosmetică, zootehnie. Rezultatele privind identificarea unor specii de levuri folosite în biotehnologia vinului au permis atât formarea unui mod de lucru, cât și evidențierea influenței diferitelor surse de carbon, azot, fosfor sau factorilor de creștere asupra dezvoltării acestor levuri. Utilizarea tabelelor sau graficelor care evidențiază aceste influențe în lecțiile de biologie permite aprecierea influenței mediului în dezvoltarea levurilor, modalităților de hrănire, respirație și reproducere în aceste condiții. 6.2. Proiectarea didactică în concordanță cu curriculum-ul național Prin proiectare

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
unui mod de lucru, cât și evidențierea influenței diferitelor surse de carbon, azot, fosfor sau factorilor de creștere asupra dezvoltării acestor levuri. Utilizarea tabelelor sau graficelor care evidențiază aceste influențe în lecțiile de biologie permite aprecierea influenței mediului în dezvoltarea levurilor, modalităților de hrănire, respirație și reproducere în aceste condiții. 6.2. Proiectarea didactică în concordanță cu curriculum-ul național Prin proiectare se înțelege formularea misiunii, a scopurilor și a motivelor, enunțarea strategiei de acțiune. Elementul central în realizarea proiectării didactice

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
curriculum la decizia școlii, pentru care elevii pot opta în funcție de aspirații, interese și posibilități, tema lucrării de față permite abordări tematice diverse în cadrul disciplinelor de biologie parcurse în gimnaziu și liceu. Astfel, aspecte privind morfologia, structura, fiziologia, reproducerea și clasificarea levurilor pot fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și în ciclul de viață al ciupercilor

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]