353 matches
-
exprimărilor vechi au fost repuse în circulație și altfel decât prin intermediul marii poezii, maiestatea evocărilor tocind acum, prin mediocritatea dominantă, vorbe exaltate romantic. Rularea lor dinspre poezie spre istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în aceste proze cu o medie valorică scăzută, s-a pus în lumină forța evocator-istorică a limbii populare. În teorie (literară și lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
au fost repuse în circulație și altfel decât prin intermediul marii poezii, maiestatea evocărilor tocind acum, prin mediocritatea dominantă, vorbe exaltate romantic. Rularea lor dinspre poezie spre istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în aceste proze cu o medie valorică scăzută, s-a pus în lumină forța evocator-istorică a limbii populare. În teorie (literară și lingvistică) se sublinia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ascendent) nu prezintă redundanțele semantice necesare formulării unei judecăți de coeziune (și, plecând de aici, de coerență). Este absolut diferit de un enunț izotop precum: (4) În salonul doamnei de Ricochets, ceaiul de China este servit în cești de porțelan. Lexemele "lună" și "ouă de rândunică" apar ca fiind eterogene în raport cu contextul izotop al salonului și al ceaiului care poate fi din China sau din Ceylan, dar cu siguranță nu de pe altă planetă, și care poate fi servit în cești și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
elemente neordonate) la starea finală (totul este încheiat). Însă schema pe care o propun acum ține seama, în mai mare măsură, de faptul că această structură poate fi asimilată unui proces de condensare lexicală: trecerea de la lista [b] la un lexem supraordonat [a], care servește rețetei de temă-titlu, prin intermediul [c] al verbelor de acțiune. G. Vigner (1990: 109)22 identifică această dinamică, însă fără să releve consecințele tipologiei care se impune: un astfel de proces corespunde structurii descrierii. Putem afirma că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în toate cazurile o transformare a orizontului de așteptare a cititorului și crearea unei competențe de lectură specifice care nu mai vizează pur și simplu structurarea logică și semantică a acțiunilor, ci mai degrabă activarea de cîmpuri semantice legate de lexemele federatoare. Philippe Hamon are meritul de a pune bazele unei cercetări istorice și semiotice care definește o categorie a descriptivului ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
transmite informații, cât de conștienți suntem de utilizarea lui în cadrul interacțiunilor cotidiene, pentru a-i evidenția astfel natură indispensabilă în desfășurarea adecvată a procesului. Precizam că, întrucât, prin natura lucrării, suntem interesați de dimensiunea nonverbală a limbajului, raportarea la rolul lexemului în comunicare vizează doar considerentele operaționale. P. Watzlawick dezbate ideea că procesul de comunicare este un schimb de informație, care se produce doar ca rezultat al intenționalității. El extinde conceptul conform căruia comunicarea include întregul comportament al altei persoane (în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
În urma simbiozei celor două sisteme lingvistice a rezultat, pe întreg spațiul tracic, baza traco-latină a romanității orientale, în care cele două sisteme lingvistice au avut aport diferențiat: unul, cel tracic, preponderent lexical, altul, cel romanic, preponderent gramatical în sensul morfematizării lexemelor. Din această bază, constituită pe parcursul a cinci secole cu implicare diferențiată, inegală, a componentelor, au crescut toate fenomenele etnolingvistice din sud-estul, centrul și estul Europei. Este vorba de romanitatea orientală, de etnia albaneză, de lumea slavă și de fenomenul etnolingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ablativul atât fără prepoziții cât și cu prepoziții, fapt care diferențiază paradigma substantivului albanez de cea a substantivului românesc. În latină, ca și în greaca veche, paradigma cazurilor era o categorie istorică apărută în urma simplificării formale și abstractizării semantice a lexemelor finale din sintagmele nominale, lexeme care au devenit morfeme cu rol de terminații. Astfel, la un prim nivel de analiză etimologică distingem în cuvântul latin patria structura morfematică pa-tri-a, structură în care fiecare morfem, inclusiv terminația, are ascendența lexematică pierdută
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cu prepoziții, fapt care diferențiază paradigma substantivului albanez de cea a substantivului românesc. În latină, ca și în greaca veche, paradigma cazurilor era o categorie istorică apărută în urma simplificării formale și abstractizării semantice a lexemelor finale din sintagmele nominale, lexeme care au devenit morfeme cu rol de terminații. Astfel, la un prim nivel de analiză etimologică distingem în cuvântul latin patria structura morfematică pa-tri-a, structură în care fiecare morfem, inclusiv terminația, are ascendența lexematică pierdută. La fel stau lucrurile cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
106 În sensul dat de Riffaterre, care considera că, printr-o lectură deopotrivă "textuală și memorială", lectorul poate percepe raporturile dintre un text și alte opere care l-au precedat și care constituie intertextul primului și pe baza identificării unor lexeme "marcate stilistic" de contextul în care au apărut inițial. Riffaterre vorbea despre "funcția deictică a urmei textuale" care poate constitui și un punct de plecare pentru o anume interpretare. (Riffaterre, Michael, La trace de l'intertexte, "La Pensée", nr. 215
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
expresie nu le mai poate cuprinde. Nu spun mult, în precaritatea lor de conținut, aceste rânduri, dar sunt suficiente că repere de cercetare. Toți operăm, între anumite limite de flexibilitate ce nu ne obstaculizează comunicarea, cu aceeași accepție a bunăoară lexemului, zăpada. Dar cand poetul scrie zăpadă auzului (Nichita Stănescu, Voci de mulți oameni), prezența reprezentării adiacente, care nu aparține expunerii elementului inițial, suprima autonomia acestuia, condiția lui de reprezentare susceptibila de a fi subordonată unui anumit concept: zăpadă nu mai
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții prin noroc, acesta desemnând imprevizibilul, dar limitând totodată intervenția divină și plasând ceea ce astăzi numim destin, În jocul Întâmplării. Modernizarea culturii române a atras În jocul lexemelor privitoare la soartă, destin , prin care intelectualii , și nu oamenii simpli, desemnează exclusiv datul, adică viața predeterminată. Omul este , din această perspectivă, obiectul Întâmplării Înțeleasă ca formă a predeterminării.Libertatea voinței umane Înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele În care eroul este promis zmeului, diavolului, străinului În schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
liberă cu cea nearticulata. Mai rar găsești așa față! Ești coșcogea om și ți-e frică/ Ești coșcogea omul și ți-e frică. Câteva au un inventar de regenți foarte restrâns: get-beget (român ~, bucureșteanca ~, moldovean ~), uneori, limitat la un singur lexem - peșin (bani ~), vâlvoi (par ~). La nivel discursiv, functioneaza întotdeauna anaforic/cataforic (sau deictic) adjectivele asemenea și așa, trimițând la un antecedent de la care își preia referință: El spune că portarul echipei naționale, marginalizat pentru că refuză prelungirea contractuluii, nu merită un
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Geana (2004, 2005). 2 Deși apar în DOOM2 că modificări față de prima ediție, niznai și țurlu-burlu sunt folosite foarte rar, niznai apărând aproape întotdeauna substantivizat, în expresii precum "a face pe niznaiul", în vreme ce țurlu-burlu nu are ca regent decât un lexem (par ~). 3 Adjectivul atare are comportament asemănător, dar este variabil, atare, atari. 4 Conform DEX 1998. 5 În limbajul geometriei, apare un adjectiv categorizant, asemenea 2,, cu sens tehnic, care acceptă numai topica postpusa în raport cu regentul: figuri asemenea. 6 Exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată este seria de derivate și compuse: a) substantive abstracte formate prin derivare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
la curentul Emo, de dată recentă în rândul adolescenților, care promovează o atitudine de dezgust existențial, stări de tristețe și de dezamăgire, singurătate) sau căpșunarul de profesor (AD), sensul global al sintagmelor nu este neapărat în strânsă legătură cu semnificația lexemului de pe prima poziție: cuvintele sunt în general marcate peiorativ, exprimând o atitudine de respingere sau de dispreț. Cel de-al doilea exemplu, de pildă, a fost furnizat la capitolul "un profesor pe care nu îl poți suporta", semnificația primului component
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
such an idiot/a doctor → "idiot to a high degree"/"typical doctor"; Belinda is so intelligent/French. → "intelligent to a high degree"/"so typically French". 7 Fenomenul este semnalat și de Ruwet 1982: 243. Arătând, în cadrul unei liste orientative, varietatea lexemelor care pot apărea în poziția N1, autorul semnalează și o serie de nume de rasă sau de naționalitate: "barbare, sauvage, métèque, chauvin, raciste, (sale) juif, (sale) nègre, bougnoule, patagon, zoulou, apache, ostrogoth, Amerloque, Rital, Prussien, Flamand, Belge, Parisien, Bulgare, pygmée
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții prin noroc, acesta desemnând imprevizibilul, dar limitând totodată intervenția divină și plasând ceea ce astăzi numim destin, în jocul întâmplării. Modernizarea culturii române a atras în jocul lexemelor privitoare la soartă, destin , prin care intelectualii , și nu oamenii simpli, desemnează exclusiv datul, adică viața predeterminată .Omul este , din această perspectivă, obiectul întâmplării înțeleasă ca formă a predeterminării.Libertatea voinței umane înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai mai scump") este promis zmeului, diavolului, străinului în schimbul câștigării
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar la acele unități prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de natură fizică sau cognitivă înregistrate de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept se aplică în acele cazuri în care este total predictibil ca unei realități extralingvistice să îi fie asociat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]