122 matches
-
de feminin, încît judicata (pluralul de la lat. judicatum) a devenit rom. judecată. Acest fenomen are însă uneori o manifestare panromanică, precum dovedește folia (pluralul lat. folium) din care au rezultat rom. foaie, it. foglia, fr. feuille. Există chiar situații de lexicalizare atît a pluralului cît și a singularului din latină, încît din lat. factum a rezultat rom. fapt, iar din facta a rezultat rom. faptă, uneori cu diferențieri semantice evidente: din lat. granum a rezultat fr. le grain și sp. el
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. faptă, uneori cu diferențieri semantice evidente: din lat. granum a rezultat fr. le grain și sp. el grano "grăunte", iar, din pluralul grana, descendenții sînt fr. le grain și sp. la grana "sămînță". Există unele situații în care fenomenul lexicalizării atestă mutații ce sînt o mărturie a profunzimii transformărilor produse prin trecerea de la latină la limbile romanice, nu numai sub aspect fonetic, ci și sub aspect semantic. Astfel, pronumele latinesc nemo, -inis, care s-a păstrat în română (nimeni) și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la limbile romanice, nu numai sub aspect fonetic, ci și sub aspect semantic. Astfel, pronumele latinesc nemo, -inis, care s-a păstrat în română (nimeni) și în unele graiuri italiene, a fost concurat și înlocuit în spaniolă de nadie, prin lexicalizarea lat. natus "născut" (deci, "cineva", "om"), care a primit în construcțiile negative semnificația "nimeni". În mod similar, din lat. nata, a rezultat în spaniolă și în portugheză nada "nimic". Limba franceză, care a preluat lat. persona (ce a avut o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de teatru" și ajungînd la "individ"), a avut în faza medie construcția ne...personne cu semnificația "nici unul", pentru ca, în epoca modernă, personne să primească, alături de semnificația "persoană" și valoarea de pronume nehotărît cu înțelesul "nimeni", adică un conținut opus. Uneori, lexicalizarea și gramaticalizarea s-au împletit, în sensul că elementele antrenate în unul din aceste procese au participat și la celălalt. Astfel, extinderea flexiunii analitice în limbile romanice și în cele germanice a dus la transformarea unor cuvinte în instrumente gramaticale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
datora" au rezultat shall și should, iar din vechiul englez wylla-wolde "a voi" au rezultat will și would. Toate aceste verbe au însă și valori modale sau, chiar, independente, încît se poate constata și în acest caz împletirea proceselor de lexicalizare cu cele de gramaticalizare. În aceste condiții, will [wil] (cu preteritul would [wud]) se poate întrebuința, cu persoana întîi, pentru a exprima voința, intenția, promisiunea: I will do it. "Am s-o fac. (= Vreau s-o fac)", iar cu oricare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ființe umane: lat. homo > rom. om, it. uomo, fr. on (devenit pronume nehotărît, după model germanic, germ. Mann s.m., man pron.), lat. soror > rom. sor(u) (soru-mea, sor-mea), v.it. suoro și suore, fr. soeur. Există și cazuri de lexicalizare a ambelor forme, de nominativ și de caz oblic, așa cum s-a întîmplat în română cu lat. lumen, -inis "lumină", din forma de acuzativ rezultînd rom. lumină, iar din cea de nominativ lume. Genitivul a lăsat urme numai în cîteva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chip real, vezi Anexa IV) și/sau ale unor construcții prepoziționale (finalmente - "în cele din urmă", DEX on-line; totalmente - "cu totul, în întregime, cu desăvârșire", DEX on-line; eminamente - "prin excelență, cu deosebire", DEX on-line)17, și, pe de altă parte, lexicalizări mai explicite și mai pregnante ale adverbialului decât variantele "scurte" nesufixate cu adjective corespondente. În textele științifice, inclusiv juridice, adverbele în -mente sunt utilizate neutru stilistic, explicația fiind că sufixul face mai clară valoarea adverbială, sensul fiind simțit mai "direct
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
dintr-un punct de vedere și construcțiile adverb + vorbind 26; se va face referire și la sinonimele lor descrise sau amintite anterior, adverbele sufixate și nesufixate. Vor fi sugerate câteva idei mai evidente în legătură cu premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale relației de sinonimie care se poate stabili între ele27. Analizând lista de compatibilități semantice ale categorizatorilor adverbiali cu adjectivele construită pe baza corpusului (Anexa III), se confirmă faptul intuitiv că adjectivele calificative apar în construcțiile cu mod/chip
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
punct de vedere semantic, noțiunea de Stat s-a format din verbul latin "statuo", care înseamnă "a pune, a așeza, a întemeia" (Drept constituțional) 3.2. Adverbul și expresiile lexicale adverbiale de mod - câteva observații asupra preferinței pentru o anumită lexicalizare Așa cum s-a putut întrevedea și anterior, între adverbialele descrise se poate stabili, în general, o relație de sinonimie contextuală. Analizând Anexa IV, se observă că pentru multe adverbiale de mod calificative și de modalitate este preferat procedeul convertirii unui
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
statistic - 20, din punct de vedere statistic - 8, statistic vorbind - 6, statisticește - 1, în mod statistic - 1; teoretic - 175, din punct de vedere teoretic - 3, teoretic vorbind - 4, la modul teoretic - 1, în chip teoretic - 1. Preferința pentru o anumită lexicalizare poate fi corelată în mod precis cu o anumită structură semantico-sintactică doar în puține cazuri: deosebit de + adjectiv/adverb, nu și în mod deosebit de + adjectiv/adverb; este ciudat că/să..., niciodată este în mod ciudat că/să...; este net preferată lexicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
lexicalizare poate fi corelată în mod precis cu o anumită structură semantico-sintactică doar în puține cazuri: deosebit de + adjectiv/adverb, nu și în mod deosebit de + adjectiv/adverb; este ciudat că/să..., niciodată este în mod ciudat că/să...; este net preferată lexicalizarea "cea mai scurtă" direct și strict, ca adverbe "slabe"37, de precizare. Se poate observa și trecerea semantică din clasa adverbialelor de mod limitative în cea a adverbialelor de mod propriu-zise (calificative)38: Caligrafic ("din punctul de vedere al caligrafiei
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
festival-icește, putin-icește; elodiamente, emoționalmente, popularmente. Adverbele în -iș (-îș) au o frecvență redusă, sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac incompatibile cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod cu un adjectiv omonim sunt preferate lexicalizărilor prin expresii adverbiale, că sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod cu un adjectiv omonim sunt preferate lexicalizărilor prin expresii adverbiale, că sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în mod, că expresiile lexicale adverbiale într-un mod + adjectiv ocupă, în general, poziția unui circumstanțial de mod propriu-zis). Sinonimia adverbialelor (adverbe nemarcate morfematic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
determinări și coordonări peste care se distribuie categorizatorul), dat, de asemenea, în paranteză 40. Tabelul de la 3.3. prezintă frecvența expresiilor lexicale adverbiale în cele cinci tipuri de texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
transcriere interpretativa și prezentare, în LRC, nr. 2 4 (1991), p. 46 49. 17. Etre et langage dans la poétique d’Eminescu, în AUI, tom. XXXVII, filosofie, nr. 1 2, 1991, p. 100 104. 18. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în limba română literară veche a conceptului biblic “aproapele”, în LR, XLI, 1992, nr. 1 2, p. 51 56. 19. Eugenio Coseriu, o expresie desăvîrșită a geniului științific românesc, articol introductiv la studiul lui Eugenio Coseriu, Theophylactus, ÎI, 15. O
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII (1991 1992), p. 153 171. 25. Eugen Coșeriu, Simbol, semn, cuvînt, traducere și adaptare în limba română de Eugen Munteanu, în AUI, tom. XXXIX (1993), secț. 3 lingvistică, p. 5 22. 26. Lexicalizarea în limba română literară veche a conceptului “conștiința”, în SCL, nr. 3, 1993, p. 320 335. 27. Die rumänische Lexikalisierung des ‘Bewusstsein’ Bergriffs, în AUI, tom. XXXIX (1993), secț. e lingvistică, p. 69 87. 28. Universalism medieval și particularism ironic
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
sus H(ch)ristos, în vol. Sanda Reinheimer Râpeanu/ Ioana Vintilă Rădulescu (ed.), Limba română limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea vârstei de 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 397 412. ISBN: 978 973 27-1552-9. 46. Lexicalizarea în limba română a conceptelor de origine biblică, în „Tabor”. Revista de cultură și spiritualitate românească editata de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, nr. 1, anul III, aprilie 2009, p. 35 54, retipărit în: Viorel Barbu (ed.), Prelegeri academice
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]