122 matches
-
deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea la FIN. Poziția FORCE nu este afectată de deplasarea verbului în domeniul C, dovadă și lexicalizarea complementizatorului să la stânga constituentului nu cumva/cândva în exemplele din (101). (101) a. Senu cânduvadzică limbile (PH.1500−10: 67v) b. sănu cândva rădice-se (CP1.1577: 268r) Există și câteva atestări care contrazic această generalizare, și anume structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
qp FOC0 FINP [uFocus] qp FIN0 PERSP* qp PERS0 IP {MOODP > TP > ASPP} Într-o structură simplă cu encliză pronominală, de tipul celei din (98a), verbul (la subjonctiv) se deplasează la [Spec,FINP], iar constrângerea (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter blochează lexicalizarea lui să, ca în reprezentarea de mai jos: (105) De-ne noauă duhul svântu după moarte-ne împărăția-și (FT.1571−5: 1r) FINP qp VP FINP 4 qp de- FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp ne PERS0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
miu, să-m scumpere capul și să ție ei moșîia. (DÎ.1563-4: II) Exemplele de tipul (127a) amintesc în parte de propozițiile condiționale de tipul III din engleză (situație ireală proiectată în trecut), în care inversiunea auxiliarului conduce la imposibilitatea lexicalizării conjuncției condiționale if (engl. Hadi it tinot rained yesterday, we would have finished painting the walls = If it had not rained yesterday, we would have finished painting the walls ' Dacă n-ar fi plouat ieri, am fi terminat de zugrăvit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subjonctiv să poate apărea la distanță de verbul lexical. Nu toate structurile cu dislocarea subjonctivului se analizează prin deplasarea joasă a verbului; unele structuri în care apar constituenți de tipul nu cumva / cândva se bazează pe recomplementarea lui să (dubla lexicalizare a lui să în FIN0 ȘiFORCE 0) (e.g. că-i trimisesă singur craiulu unu copil din casa sa, sănu cumvasă să ispitească să între în Muldova, CLM.1700-50: 173v-174r), ridicarea verbului lexical la [Spec, FINP] și omiterea lui să din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipul acesta asupra altor fenomene ale românei vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este solidă teoretic și presupune că dubla realizare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este solidă teoretic și presupune că dubla realizare a cliticului pronominal este un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu poate fi cu totul eliminată din discuția privitoare la dubla realizare a pronumelui clitic. Cea mai corectă caracterizare a fenomenului de dublă realizare a cliticului este aceea ca fenomen de "compromis" între procliză și encliză; cea de a doua lexicalizare a cliticului, în encliză, este într-o oarecare măsură consolidată de existența structurilor cu encliză în contexte nespecifice. Pe scurt, existența unui model străin care se regăsește doar parțial în sintaxa limbii-țintă (în cazul de față, contextele de encliză pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
definirea termenului recomplementare, care circulă și sub denumirea dublarea complementizatorului) este atestată din româna veche (i) și păstrată în româna modernă. Aceste structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor discutate în această secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V. §III.3.4 pentru româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor discutate în această secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V. §III.3.4 pentru româna modernă și §IV.2.2 pentru româna veche. (i) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scandinave) (Dryer 2005a), pe când articolul nehotărât se realizează ca afix doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul contrastiv se notează cu majuscule. 37 Cf. Rizzi (1997: 295-296): (i) a. Credo che a Gianni QUESTO, domani, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP b. Credo che domani QUESTO
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-l vedea ti] 79 Unele inversiuni subjonctivale nu sunt asociate cu interpretarea imprecativă, ci reprezintă arhaisme în stilul religios: facă-se voia Ta; sfințească-se numele tău etc. 80Infinitivul care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
preferată de Dicționarul limbii române și de DEX. Baros e o adaptare și o substantivizare a adjectivului baró, desemnând un ciocan mare; din terminologia fierarilor, a intrat în uzul comun. A doua ipoteză, lansată în 1934 de Al. Graur, presupune lexicalizarea sintagmei baró san "ești mare". Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001) arată că, totuși, barosan există în limba romaní chiar în afara spațiului românesc, existînd deci posibilitatea să fie un simplu împrumut. Barosan s-a folosit constant ca adjectiv: Un pătîrlăgean mai
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
a numit "comunitatea conceptuală europeană". Ilustrative sub acest aspect mi se par îndeosebi capitolele privind cercetarea "câmpului semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală a existenței de către spiritul european. Cercetarea istoriei acestui concept și a lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
și om politic iluminist spaniol (17441811), care pare să fie „contemporan“ cu contele Labata. Lacroze. Frații Julio și Federico Lacroze au fondat În 1870 una dintre primele companii de tramvaie din Buenos Aires, care s-a desființat abia În 1962. Prin lexicalizare, lacroze, cu sau fără majusculă, a ajuns sinonim cu „tramvai“. În epocă, lacroze mai Însemna și „bancnotă de zece pesos“, căci aceasta era verde ca și tramvaiele companiei Lacroze (numite și bichos verdes). Lata. Arbore (Muyrrhinium loranthoides), care crește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Compunerea de cuvinte (cu motivare internă) • un magazin pentru hrana cîinilor se va numi Magichien, o lampă cu halogeni Halogénial sau un magazin de mobilă Conforama. Transformarea categoriei gramaticale • în absența unor mutații lingvistice normale evoluția obiectului este marcată de lexicalizarea unor forme surprinzătoare de superlativ (adjectiv provenit din nume propriu Très Dior) sau nume propriu (numele mărcii) generat de verbe reprezentative pentru domeniul respectiv: CONNEX conectare gratuită; Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură. La NIVEL LOGICO-SINTACTIC se exploatează același
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de sinonimie, termenii au accepțiuni și utilizări distincte: terminologia desemnează vocabularul de specialitate, terminologia științifică, caracteristică comunicării specializate într-un domeniu de activitate, respectiv limbajelor tehnice și științifice, în vreme ce vocabularul politic înglobează ansamblul unităților lexicale utilizate în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a dreptului nostru public"383. O altă dimensiune a analizei semantice urmărește stabilirea caracteristicilor semantice ale lexicului utilizat de jurnalist în reprezentarea realităților politice ale epocii. Expresie a ideologiei unei comunități, vocabularul reflectă preocupările, atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Posibilitatea exprimării cauzei în toate situațiile de variație din limba română elimină din discuție încă două tipuri de ipoteze. Forma nonreflexivă nu poate fi asociată cu un proces așteptat, iar cea reflexivă, "mai energică" (Maldonaldo 1988), cu unul neașteptat, pentru că lexicalizarea cauzei presupune o relație firească de tip cauză−efect. Toate exemplele din lista de mai sus ar putea fi continuate cu o structură de tipul așa cum era de așteptat (pulsul e de așteptat să se accelereze dacă se iau anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu cere un argument extern. Belvin și Den Dikken (1997)19 au analizat verbul corespunzător lui a avea ca fiind un centru funcțional F în care se încorporează o prepoziție locativă și un nod Acord. Prezența prepoziției are drept consecință lexicalizarea copulei a fi ca a avea. Moro (1997, apud Niculescu 2008: 258) a artătat că a avea nu conține o prepoziție locativă, ci are următoarea formă: V-AcordO-T-AcordS. A avea încorporează un număr mai mare de elemente funcționale decât a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]