281 matches
-
mai vechi întrebări a subsemnatului, pusă încă în volumul I din "Cronica Basarabiei": eu, născut și școlit la Iași, profesor de română, ce limbă vorbesc? Stati: "Și moldovenii dintre Carpați și Prut vorbesc moldovenește. Limba lor uzuală are aceleași caracter lexicografic și fonetic ca la noi." Fără să știu, vorbesc limba... altora! Aferim! D egeaba stăm cu Dicționarul Academiei pe masă: fiecare vorbește cum poftește! Ce ați zice despre următoarea scenă: unei persoane i se face rău, se clatină, se sprijină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atât la bagajul de cunoștințe ale scriitorului ca om de cultură, cât și la posibilitățile acestuia de a le asimila artistic operei. 48 Numele respectivilor publiciști, biografia acestora și date esențiale despre scrierile lor se găsesc în cele două monografii lexicografice de referință ale istoriei și criticii literare: DLRO și DGLR. 49 Ne referim la acele evenimente ale narațiunii care sunt dezvoltate dincolo de cadrul istoric determinant; este vorba de: tipul idilei, conflictul social (bogat-sărac), cel moral (bun-rău), autoconstrângerea etc. 50 Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean față de plasarea noastră răsăriteană, este altceva, diferit și Îndepărtat, sub raportul unei percepții spațiale și geografice elementare. A doua accepțiune, indisociabilă de cea evocată anterior, este aceea de „catolic”. Într-o altă definiție consemnată lexicografic, „frânc” Îi desemnează pe toți cei care sunt catolici și se supun Bisericii latine. Această accepțiune prezintă o puternică sinonimie cu termenul „lătin” sau „letin”, prezent de asemenea În toponimie și mai ales În folclor, deci la nivelul expresiei populare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
implică referiri sistematice la filosofia baconiană și a altor reprezentanți ai gândirii și ai poeziei renascentiste engleze; cartea devine astfel un comentariu al direcțiilor principale dintr-o perioadă dinamică a culturii Angliei. L. e și autor al unor excelente lucrări lexicografice: un amplu Dicționar englez-român (1974) și un Dicționar român-englez (1988). „Ca autor de dicționare și traducător - scria el -, susțin cu toată convingerea că limba română este la fel de bogată și plină de nuanțe ca și limba engleză, după cum literatura română, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței descriptive Pentru a se trece de la acest repertoriu de operații la o anumită descriere, putem prelua modelul organizării liniare globale a unui PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că îl "aseamănă unei definiții de dicționar", considerându-l un gen de "rețea verbală fixă care se organizează în jurul unui cuvânt nucleu", ("pantonimul" în concepția lui Philippe Hamon). Putem înțelege la ce se referea Barthes atunci când vorbea despre un "artefact lexicografic". 3.2. Procedura de aspectualizare Dacă luăm în considerare definiția din Littré, descrierea este un "fel de expunere a diverselor aspecte ale unui obiect observat datorită cărora se face cunoscut, cel puțin în parte" (subl.n.). Putem afirma că enumerația
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Tacit, Iuvenal sau Dimitrie Cantemir. Clasicistul mai alcătuiește manuale școlare și culegeri de texte latine, îngrijește cele trei volume ale ediției Opere alese din scrierile lui Cicero (1973) și elaborează cel mai amplu Dicționar latin-român publicat în România (1983), lucrare lexicografică de referință, care înglobează materialul din edițiile anterioare mai restrânse (1966, 1969 și 1973). SCRIERI: Lucius Annaeus Seneca. Viața, timpul și opera morală, București, 1944; Publius Vergilius Maro, București, 1970. Ediții: Marcus Tullius Cicero, Opere alese, I-III, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cetățean sovietic). Vezi Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov, Editura Istros/Muzeul Brăilei, 1997, p. 263. fff Este vorba de "pipe". Am ascuns-o la subsol și nu vom introduce nici măcar aici termenul incriminat, deși Centrul de Resurse Textuale și Lexicografice din Franța, necontrolat de termenautele de la departamentele de Studii Francofofoline îl expune impudic pe Toile cu un simplu click, dacă știi că primele patru litere aunt extrase din numele unui celebru regizor italian, creator al filmului La Strada. ggg Am
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ca, dintre noțiunile trimise de către Julia Kristeva în lume să deslușească textul, ideologemul să se dovedească mai util pentru vizualizarea întâlnirii textelor decât intertextualitatea. 1.2.2. Anii 1970: primele apropieri 1972 punctează momentul intrării discrete a intertextualității în domeniul lexicografic, în Apendicele Dicționarului enciclopedic al științelor limbajului (O. Ducrot și T. Todorov). Un alt reper temporal: în 1976, revista Poétique consacră un număr special (27) Inter textualitatés semn al depășirii etapei de "pribegie noțională" la care o condamnase nerecunoașterea academică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
derivat ce apare în valorile vehiculate. Două trăsături caracteristice ale textualității descriptive sînt prezentate constant în acest ansamblu publicitar: pe de o parte, expansiunea predicativă a proprietăților-calităților sau a părților din carte; pe de altă parte, structura definitorie a tipului lexicografic ("această carte este..." sau "această carte, ea este cea care..."). Să analizăm extrasele publicitare (1) și (2): (1) Cartea Anuarul lumii sportive franceze este mai întîi prezentat în diferitele părți care îl alcătuiesc: "De la Patrick Abada la Gilles Zok". În
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
datorez orice pas înainte. octombrie 2012 Irina Nicula CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................................... 6 CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE.................................................................................................................... 6 1. Introducere............................................................................................................ 6 2. Ce este percepția ?................................................................................................ 11 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2. Domeniul auditiv................................................... 71 3.2.2 Percepțiile de "contact"........................................................... 72
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
face necesară, de la început, definirea conceptelor percepție/a percepe prin raportare la sensul lor restrâns, specializat, dar și la sensul extins, generalizat. Având în vedere natura procesului percepției, am coroborat definiția propusă în lingvistica cognitivă cu definiția dintr-un dicționar lexicografic de uz general, DEX 2009. 2. Structura volumului Pe lângă introducere și concluzii, cartea cuprinde patru capitole, la care adăugăm o anexă a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm doar sensul primar al acestora. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție. Pentru unele delimitări, vom folosi o perspectivă comparativă, dat fiind că fenomenele pot fi surprinse mai bine prin comparația cu situația din alte limbi, care dispun de concepte comune și mijloace parțial diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura semantică [-Intențional] și unitățile de mai jos, în cazul cărora definițiile lexicografice nu înregistrează explicit componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite anumite sunete"; (14) a mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite Polisemia 50 este definită ca acea proprietate a celor mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context; (ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor enunțare, fără a adăuga indicații suplimentare de natură lexicografică, "activează" în mintea vorbitorilor o serie de asocieri semantice comune, nonambigue. Pornind de la definiția verbului a vedea din DLRM, unde se inventariază 12 sensuri ale acestuia, Evseev identifică ca sens indepedent de context "a percepe cu ajutorul văzului", prezent în structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apare cu formă reflexivă (Se vede trimis să le rezolve problemele colegilor), ca reflexiv impersonal (Se vede că nu te-ai odihnit destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să nu cazi!). 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să nu cazi!). 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu există o unitate în privința numărului de sensuri atașate lexemelor polisemantice din câmpul verbelor de percepție. Această variație se poate explica prin dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]