129 matches
-
1.1. Cartea - obiect cultural. Volum, culegere, antologie, compendiu, scrieri alese, culegeri, ediții critice, ediții princeps. Bibliografie (personală, a unui autor, tematica). Cartea, tiraj, coperta. Ediție. Indice, registru, cuprins, lista cu opere citite, nota de trimitere. Beletrie, literatura științifică, incunabule, lexicografie. 1.2. Propuneri pentru texte, fragmente extrase: O. Stefanko - Prihoda șo stromom; J. Smrek - Mala basen*; Oktober; P.O. Hviezdoslav - Smrecina; Krvave sonety (fragment); S. Chalupka - Mor ho; M. Răzuș - Matka; I. Krasko - Otcova rol'a; A. Suchansky - Je hudbou
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Familia de cuvinte. Arhaisme, neologisme, termeni științifici, dialectisme, slangul, argoul. Schimbarea categoriei gramaticale, extinderea și restrângerea de sens. Sinonime. Omonime. Antonime. 3.3. Cultivarea limbii. Relația limba literară- dialect. Relația limba slovaca- limba română. 3.4. Frazeologia. Frazeologisme. 3.5. Lexicografia. Dicționare: ortografic, ortoepic, explicativ, sinonimic etc. 3.6. Sintaxa. Parataxa (Coordonarea). Propoziții coordonate: coordonare copulativa, adversativa, disjunctiva, de gradație. Coordonare de cauză, de concesie, de consecuție. Semne de punctuație. 3.7. Hipotaxa. (Subordonare). Propoziții subordonate. Subiect (actualizare). Propoziția secundară subiectivă
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome. d) Morfologie ... ● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome. d) Morfologie ... ● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome. d) Morfologie ... ● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome. d) Morfologie ... ● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică ce au locuit la nord de Gurile Dunării, în zona dintre Prut și Nistru. Terizii sunt un neam traco-getic pomenit de istoricul Hellanicos din Lesbos și apoi de lexicografii biuzantini. Obulensii sunt un trib traco-getic menționat de Ptolemeu că locuind în partea de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot triburi traco-getice care au fost situați de Ptolemeu tot în răsăritul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Allah ar veni de la al+ilah, reținută de majoritatea filologilor, este mai puțin interesant pentru noi să vedem cum s-a făcut trecerea de la ilah la Allah; în schimb, originea și semnificația cuvântului ilah, așa cum au fost ele analizate de lexicografii arabi, aduc elemente importante pentru stabilirea ariei semantice a acestuia. Unii îl consideră pe ilah ca derivând de la ‘aliha/ya’lahu cu prepoziția ‘ila, care înseamnă a căuta scăpare la: Allah este cel la care oamenii caută scăpare în nenorocire
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de indexare și căutare (Excalibur, azi Convera), realizată pentru a permite căutarea simultană în zece limbi. 1999 - 2000, director al Departamentului de Lexicografie Computațională, SystemHouse, Lda., Lisabona. 2000 - 2001, director al Departamentului de Științe ale Informației, Áquila - GED, Lda., Lisabona. Creator al sistemului ATHOS destinat arhivelor virtuale complexe. Din 2003, director fondator al firmei Cyberlex; creator lingvistic al variantei spaniole și portugheze al
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
și cuprinde indicații de ordin gramatical, stilistic și etimologic. După "Dicționarul românesc, latinesc și unguresc", în două volume, elaborat „din orânduiala” episcopului Ioan Bob de un autor încă neidentificat și tipărit la Cluj (1822-1823), urmează lucrarea considerată drept început al lexicografiei române moderne, "Lexiconul de la Buda" (1825), dicționar român-latin-maghiar-german. Academia Română și-a înscris în statut elaborarea unui dicționar al limbii române. Prima încercare în acest sens a fost "Dicționarul limbii române" al lui A.T. Laurian și I.C. Massim (3 vol
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
19 octombrie 1910, în "Orléansville" (departamentul Alger, în Algeria franceză), azi Chlef, în Algeria . A făcut studii de drept (a practicat avocatura la baroul din Alger), apoi a făcut studii de economie politică. În anul 1945, s-a orientat spre lexicografie. Nemulțumit fiind de dicționarele franceze existente până atunci, "" a început să lucreze la redactarea lucrării care l-a făcut celebru: "Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française", pe care a publicat-o în perioada 1953 - 1964 (6 volume și un
Paul Robert () [Corola-website/Science/312105_a_313434]
-
(n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania. s-a născut la 28 martie 1948 în comuna Dârlos, aflată pe atunci în județul Târnava Mare (azi în nordul județului Sibiu, lângă Mediaș). A urmat școala primară la Dârlos, iar gimnaziul la Mediaș. În anii
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
Dicționarul- tezaur va cuprinde cinci tomuri, grupând literele A-B, C, D-De, F-I și J-L (până la cuvântul "lojniță"), care au văzut lumina tiparului între 1913-1949. La realizarea acestei opere lexicografice de mari proporții, considerate „una dintre culmile lexicografiei naționale”, rămase, din păcate, neterminată, au participat, alături de coordonatorul ei efectiv, Sextil Pușcariu, lingviștii Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de Nicolae Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Ștefan Pașca, Yves Auger, I.A. Rădulescu-Pogoneanu și alții. Cea de-
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
și o revistă bianuală în limba maghiară, care apare din 1957: „Nyelv-és irodalomtudományi közlemények” (Studii și cercetări de lingvistică și istorie literară). Începând din 15 iunie 2014, este editată și revista „Dacoromania litteraria” în format on-line. Principalele direcții de cercetare - lexicografia și dialectologia - inaugurate de Sextil Pușcariu au fost continuate în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică din București, colectivul clujean va elabora, începând din 1952, "Dicționarul limbii române literare contemporane", apărut, în patru volume, între 1955-1957, sub conducerea
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
perioadă lingvistul Vasile Breban, autor sau coautor și a altor dicționare explicative și generale sau cu profil enciclopedic. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în două volume, în 1964. În 2010-2011 s-a publicat la Editura Academiei Române un masiv "Dicționar maghiar-român. Magyar román-szótár", în două volume. Cealaltă direcție importantă de cercetare și anume dialectologia-geografia lingvistică
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
nu limbile care au fost create prin prelucrare mecanică, cum ar fi limbaje de programare "RPG". Norme oficiale introduse parțial sunt: Următoarele părți se află în dezvoltare: Partea standardului "ISO 639-1", a fost creat pentru utilizare în terminologie, lingvistică și lexicografie. Până la adoptarea sa oficială, din 2002, listele se aflau sub numele de ISO 639. Precursori sunt "Request for Comments" RFC 1766 (martie 1995) și RFC 3066 (ianuarie 2001). "ISO 639-1" nu este numai pentru limbile cele mai mult reprezentate în
ISO 639 () [Corola-website/Science/308884_a_310213]
-
Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
și poloneză. Este fondator al mai multor rețele internaționale culturale: "Projekat Rastko/Proiectul Rastko" (rețea de biblioteci digitale), "Distributed Proofreaders Europe" (digitizare internațională), "Proiectul Gutenberg Europa" (versiune Beta, bibliotecă publică digitală), precum și proiecte similare în domenii de editare, digitizare și lexicografie. Nelimitându-se la Internet, este activ în numeroase proiecte culturale, științifice și editoriale în Europa și Asia începând din 1993, în special în țările din fosta Iugoslavie, România, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Rusia, Polonia etc, incluzând conservarea culturilor minoritare și tribale
Zoran Stefanovici () [Corola-website/Science/318961_a_320290]
-
Italia, din 24 ianuarie 2004, instituție fondată în 1813. Este Doctor în Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București, "Doctor Honoris Causa "al Institutului de Arte din Chișinău (Rep. Moldova), Cetățean de Onoare al orașului Timișoara. A pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând - prin cele 9 lexicoane (1965-2006) - cea mai amplă exegeză lexicografică națională din lume. Investigația istorică se întinde pe 5 secole (1500-2000), muzicologul descoperind sute de nume de creatori români care au activat în țară și
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
Heimann s-a căsătorit cu Amalia Mayerhoffer din Iași și s-a stabilit la Iași. Un an mai târziu a dobândit cetățenia română. Studiile intense de limbă română și prietenia cu Eminescu, care l-a îndrumat în studierea folclorului, regionalismelor, lexicografiei, literaturii și istoriei române (Tiktin: discursul cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani - "Festrede zum 80...") i-au dat posibilitatea să publice în 1883 "Gramatica română" (reeditată în 1945 de editura Tempo). În 1884, după ce și-a luat la
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
lector de limbă română la Facultatea de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
(n. 8 octombrie 1957, Wrocław) este un lingvist polonez anglicist, lexicolog și lexicograf, autor a numeroase dicționare anglo-polone și polono-engleze, precum și publicații de lexicografie și lexicologie. este fiul lui Edward și Helenei Piotrowski. Tata al trei copii. A terminat liceul în Wrocław (1972-1976), apoi a studiat la Institutul de Filologie Engleză a Universității din Wrocław(1976-1980). A lucrat la Filarmonica din Wrocław (1979-1982) că
Tadeusz Piotrowski () [Corola-website/Science/329420_a_330749]
-
Anna Myslowska, traducătoare de literatură (inclusiv cărțile lui Rachel Bilington și J.M Coetzee). A tradus literatură anglosaxonă (de ex. Sinclair Lewis), a fost autorul operelor de literatură clasică și contemporană. Universal e cunoscut ca autor al operelor fundamentale de lexicografie și enciclopedice. Membru PPR (1946-1948), PZPR(1948-1981). A făcut parte din Asociația Literaților Polonezi (1949-1983) și Asociația Scriitorilor Polonezi (1989-2007). A locuit în Varșovia, pe strada Koszykowa nr. 1. A murit după o lungă luptă cu cancerul. A fost îngropat
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
(n. 17 octombrie 1938 în Varșovia)- lingvist polonez de polonistică, în special interesat de principiile formale ale limbii polone, cum ar fi flexiunea și sintaxa, dar și de lexicografie. A contribuit enorm la dezvoltarea instrumentelor și resurselor de formare computerizată a limbii polone, în special a flexiunii: mulțumită lui a luat ființă „Indexul schematic "a tergo" a formelor exprimate poloneze” început de către Jan Tokarski. Ultimul proiect de echipă în
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
a ținut predici din amvonul moscheii Umayyade, iar Ibn Taymiyya a călcat pe urmele tatălui, studiind împreună cu discipolii erei sale. Ibn Taymiyya s-a familiarizat cu științele religioase ale timpului. El s-a axat nu numai pe literatura arabă și lexicografie, dar și pe studiul matematicii și caligrafiei. În privința științelor religioase, a studiat jurisprudența de la tatăl său și a devenit un reprezentant al școlii de gândire hanbalite. În ciuda faptului că a rămas fidel, pe întreaga durată a vieții sale, acestei școli
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]