775 matches
-
în România. Dimensiuni și factori, Raport PNUD, București, 1999. Doron, Roland; Parot, Françoise, Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 1999. Dowd, Nancy E., In Defense of Single-Parent Families, New York University Press, New York și Londra, 1997. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Dumon, Wilfried, „The Meaning of Family Policy in Western Europe and the United States”, în David M. Klein; Joan Aldous (coord.), Social Stress on Family Development, The Guilford Press, New York, 1988. Durkheim, Emile, The Division
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a.m.d. Pentru toți, "în toamnă" e un mâine, după vară. Pentru mine, însă, la 85 de ani, din luna mai și până în toamnă, e un răstimp uriaș de îndoieli, de temeri, aprehensiuni. D.P.: M-am bucurat să văd că lexicoanele noastre, diversele lucrări de referință înregistrează și numele traducătorilor, mai ales că soarta lor a fost considerată mereu una ingrată, uneori numele celui care a transpus un text în limba română nefiind consemnat nici măcar de către edituri, în promovările de carte
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
grație acelei predilecții care face ca un autor să simtă cum anumite cuvinte, fiindu-i mai apropiate decît altele, îl exprimă mai bine. Fiecărui cuvînt Baudrillard îi consacră un spațiu de 2-3 pagini. În plus, cele 15 cuvinte, cîte numără "lexiconul" cărții, sunt explicate dinlăuntrul unei viziuni proprii, ceea ce înseamnă că francezul a ajuns la acea treaptă de autonomie a minții cînd poate pretinde că gîndește cu capul lui. Prin urmare, dacă îi știm viziunea, îi vom putea înțelege mai lesne
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
cărții, sunt explicate dinlăuntrul unei viziuni proprii, ceea ce înseamnă că francezul a ajuns la acea treaptă de autonomie a minții cînd poate pretinde că gîndește cu capul lui. Prin urmare, dacă îi știm viziunea, îi vom putea înțelege mai lesne lexiconul din Cuvinte de acces. Cum arată așadar optica, sumbră și deprimantă, pe care Baudrillard o are despre lume? În ochi francezului, epoca actuală e definită printr-o mare pierdere și un mare cîștig: pierderea stă în dispariția transcendenței, cîștigul stă
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc. Studiile și articolele publicate - chiar la începutul carierei, de exemplu "Sintaxa gerunziului românesc" (în Studii de gramatică, II
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
medic. Mihail Mihailide le îndeplinește pe toate trei, de unde și acribia cu care s-a înhămat în ultimele decenii la o întreprindere atît de laborioasă. Cum însușirile unui asemenea instrument de lucru se impun de la sine - avem în sfîrșit un lexicon adus la zi al medicilor-scriitori din România - nu mă voi opri asupra detaliilor lui tehnice, ci asupra îndoitei ipostaze pe care o au protagoniștii din paginile lui: medic și scriitor deopotrivă. Căci nu te poți abține să te întrebi cum
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
frigul, care se întinde, episodic, în trei secțiuni, pe un traseu de blockbuster mai degrabă incongruent cu poezia de până acolo. Indiciat scrupulos, poemul în cauză amplifică perspectiva ludic științifică. E unul din puținele sale merite.) Ce nu intră în lexiconul patern al lui Coman? Cafeaua, de exemplu. Absența e de natură să nedumerească serios. Deși apare mai peste tot în interiorul poemelor, nici un titlu nu-i e, așa cum s-ar cuveni, rezervat. Dedus exclusiv din text, ritmul e totdeauna susținut. Uneori
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
acceptarea raselor, toleranţă etc.) Anotimpurile şi activităţile legate de acestea Lumea plantelor şi a animalelor Omul (sănătate, alimentaţie, îmbrăcăminte, ocupaţii etc.) Legătura dintre om şi natură Studierea de texte publicistice accesibile, de informare, simple, corespunzătoare interesului copilului, citirea de reviste, lexicoane pentru copii, publicaţii pentru tineret, corespunzătoare vârstei OPERE LITERARE PENTRU COPII: Literatura populară: poveşti, legende, proverbe, zicale, ghicitori Creaţiile scriitorilor, poeţilor polonezi: Julian Tuwim - „Lokomotywa”, „Bambo”, „Pstryk”, „Rzepka”, „Okulary”, „Ptasie radio”, „Kotek”, „Abecadło” Jan Brzechwa - „Na straganie”, „Kaczka dziwaczka”, „Kwoka
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
Bulgăre (sau bulgăr, variantă destul de răspândită) e un cuvânt vechi, dar a cărui origine a rămas necunoscută. Cuvântul a fost atestat în Palia de la Orăștie (1582) - „și Domnul Dumnezeu făcu pre om den bulgăr de pământ” - și e cuprins în Lexiconul de la Buda (1825). Laurian și Massim îl înregistrează în Glosarul care completează dicționarul lor academic, fiind rezervat cuvintelor non-latine (Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor cum și cele de origine îndoioasă șindouiosaț, 1871
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
atunci când cauți ceva anume. Am mai vorbit în această rubrică, acum câțiva ani, de sursele electronice utile pentru limba și literatura română; un bilanț provizoriu și foarte parțial cuprinde în continuare Google Books - din care se pot descărca, de exemplu, Lexiconul de la Buda, din 1825, sau Iordache Golescu, Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, din 1840 -, ca și bogata colecție Gallica, a Bibliotecii Naționale a Franței (în care putem găsi colecția integrală între anii 1877 și 1939 din Zeitschrift fur romanische
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
locale și tradiționale și se dovedește destul de greu de tradus în alte limbi. De altfel, ar fi interesantă o incursiune prin vechile dicționare și texte, în căutarea ipostazelor locuirii și a opozițiilor în care intra în trecut termenul casă. În Lexiconul de la Buda, din 1825, prin casă „se înțeleg toate chiliile câte sunt sub un acoperiș”. În secolul al XIX-lea, se folosea frecvent pluralul case, pentru a desemna atât locuința împreună cu „toate acaretele” (Dicționarul Academiei, 1940), cât și ansamblul de
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
Șăineanu sau de Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, în care „Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi” îi aparținea lui I.A. Candrea; nici măcar de Dicționarul limbii române moderne, din 1958). Termenul a intrat în lista de cuvinte a Lexiconului tehnic român (început în 1957), de unde a fost preluat de dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VIII, partea a doua, Litera P (1974) și de Dicționarul explicativ (DEX, 1975). Dicționarul academic oferă, din păcate, o explicație greșită
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", 1931). Magiunul de opiu e menționat, de mai multe ori, și în extrem de interesantul volum al lui Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română (2010). Și sensul „pastă alimentară" este destul de vechi: cuvântul e atestat în Lexiconul de la Buda (1825), în forma măjun, cu trimitere la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat în limbă, adaptat fonetic și grafic cu mare rapiditate, pe care mulți vorbitori nu-l mai raportează la original (engl. jam). Micul Dicționar Academic îi indică drept primă atestare anul 1957 (Lexiconul Tehnic). Probabil că termenul a pătruns inițial prin importuri, pe etichetele produselor alimentare, - dar s-a impus prin adoptarea sa oficială, ca denumire industrială într-un sistem economic centralizat. Răspândirea sa a fost astfel foarte rapidă, în ciuda concurenței cu vechiul
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
de către sora răposatului, nimeni alta decît Efi, o lădiță din lemn de brad care conține sute de fișe și un manuscris apt să ușureze orientarea în maldărul de documente, destinate elaborării unei enciclopedii a diasporei grecești. Ideea unui astfel de lexicon i-ar fi aparținut lui Eleni Vambas, abia scăpată cu viață din masacrul de la Smyrna din 1922, cînd minoritatea greacă a fost decimată și alungată de trupele lui Atatürk. Se menționează că primul caiet al Enciclopediei ar fi apărut în
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
doritori să impună cu orice preț o anume teză despre Istrati, despre viața lui agitată și complexă. Până și afirmația lui repetată că doar în Elveția, în 1916, ar fi învățat franțuzește, singur, în doar patru luni, înarmat cu un lexicon franco-român și citindu-i în izolare pe clasicii francezi, până și această afirmație este pusă de Iorgulescu la îndoială. Aduce probe că știa franțuzește mai demult, că învățase cu un profesor brăilean, Vasile Goriș, că, la urma urmei, un mare
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
franco-român și citindu-i în izolare pe clasicii francezi, până și această afirmație este pusă de Iorgulescu la îndoială. Aduce probe că știa franțuzește mai demult, că învățase cu un profesor brăilean, Vasile Goriș, că, la urma urmei, un mare lexicon român-francez ar fi fost de negăsit în Elveția acelui timp. Rezultă că Istrati știa mai demult limba în care avea să devină scriitor și o învățase altfel decât lasă la un moment dat să se creadă. Sunt multe alte afirmații
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
autorul se joacă viclean cu stimabilul cititor, răsucindu-l pe toate părțile și năucindu-l. La un moment dat este intuită (și intuibilă) în roman chiar o lege internă a creatorului multiplu: „Ce-ar fi dacă s-ar ticlui un lexicon al cuvintelor din care e făcută o carte, pentru ca mai apoi cititorul să și-o încropească singur?" Sugestia este aceea că fiecare cititor își poate încropi, de fapt, dicționarul său personal, în funcție de coordonatele minime indicate de autor. În Observațiile finale
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
folosit ca echivalent pentru termenul cult circumstanță. E interesant că în secolul al XIX-lea se foloseau atât împrumutul cult circumstanță, cu variante care trădau filierele diferite de preluare (după franceză: circonstanță), cât și calcul de structură împrejurstare (atestat în Lexiconul de la Buda, în 1825) și calcul semantic împrejurare. În secolul al XVII-lea apăruse și calcul parțial împregiur-stanție (la Dosoftei, a se vedea Gh. Chivu et al., Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche), iar împrumutul cult circumstanță avea forma
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
atestat mai târziu (la Costache Negruzzi) a înlocuit termeni mai vechi, împrumutați din slavă (tălmaci), turcă (tergiman) și greacă (dragoman) și a avut avantajul transparenței: ca formație internă, derivat de la verbul a traduce, a căpătat sensul cel mai general. În Lexiconul de la Buda, nu apăreau încă nici traducător, nici translator - ci doar tălmaci și tălmăcitor; în Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim (1876) găsim deja formele translatoriu și traductoriu. Oricum, sensurile stabile ale lui translator, parțial modelate după franceză
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
ceea ce nu contrazice o influență în stadiul mai vechi al limbii române. Cuvântul pisică e atestat în română în Pravila de la Govora (1640) și apare în Biblia de la București (1688): „târâtoarele ce se târăsc pre pământ, pisica și șoarecile”. În Lexiconul de la Buda (1825), cele mai multe sensuri și expresii sunt grupate la termenul mâță, dar este înregistrat și pisică. De altfel, în 1940, Sextil Pușcariu descria, în Limba română, repartiția regională a celor doi termeni: „În Muntenia și în sudestul ardelean se
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
discordanțe, omologii care obligă. Îngeri, afecte și embleme, legînd săgetător văzutele și nevăzutele, fauna se înalță spre ambiții care integrează un legat intelectual caracterisitic; acela, identificabil în lucrări suedeze de extraordinară anvergură, ce premerg gîndirii lui Swedenborg, opere ca giganticul Lexicon harmonicum, totalizînd, în 1715, o masă de 15.000 de foi. Autorul, Olof Rudbeck cel Tînăr, profesor de medicină la Uppsala, zoolog de multilaterală curiozitate, vădea un insațiabil apetit de cunoaștere, culegînd, de-a lungul explorărilor sale, mostre din cele
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
receptării critice a operei lui Marin Preda („Reperele receptării”) și acesta organizat metodic, în Referințe în volume și în periodice. Sunt menționate astfel studiile, eseurile, articolele de sinteză ori pe tematici variate, comentariile din istoriile literare, din dicționare, enciclopedii și lexicoane, alături de interviurile acordate, de convorbirile cu alți scriitori, cât și cele privindu-l pe scriitorul însuși. O parcurgere aparte se face tuturor referințelor produse în timp, în diversele periodice din țară și din străinătate etc. De mare utilitate sunt „Indicii
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
în cea academică). Activității lingvistice a iluministului ardelean, de asemenea, i se acordă aici ceva mai mult spațiu, prin introducerea textului intitulat . Însă operele fundamentale, ca Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești, Temeiurile gramaticii românești, Fundamenta grammatices linguae Romaenicae sau Lexicon românesc-nemțesc, figurează și în ediția Pavel - Chivu. Ediția Chindriș - Iacob și-a fixat și un principiu cu privire la textele scrise de cărturar în alte limbi. Întrucât, spun editorii, majoritatea cărturarilor români din epocă scriau și în alte limbi decât româna (creându-
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
numar de pește 42.000 cuvinte titlu, cărora li se adaugă aproximativ 1400 nume de persoane și circa 1500 denumiri geografice, reprezentînd, fie și numai prin dimensiuni, un moment important al lexicografiei românești. Concepția care a stat la baza întocmirii lexiconului este una deosebit de modernă pentru acea perioadă, autorul selecționînd cuvintele de largă circulație, oferind versiuni sinonimice și insistînd asupra posibilelor construcții idiomatice. Frollo a fost în general promotorul unui italienism temperat și luminat, departe de exagerările predecesorilor și contemporanilor săi
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]