106 matches
-
următoarea mențiune: Ibrahim Ali Abu Bakr Tantoush (alias a) Abd al-Muhsin, b) Ibrahim Ali Muhammad Abu Bakr, c) Abdul Rahman, d) Abu Anas, e) Al-Libi). Adresa: districtul Ganzour Sayad Mehala Al Far. Data nașterii: 1966. Locul nașterii: al Aziziyya. Cetățenie: libiană. Pașaport nr. 203037 (pașaport libian eliberat la Tripoli). Alte informații: a) afiliat la Comitetul de Susținere Afgan (Afghan Support Committee - ASC) și la "Revival of Islamic Heritage Society" (Renașterea societății patrimoniului slamic - RIHS), b) stare civilă: divorțat (de Manuba Bukifa
32006R1210-ro () [Corola-website/Law/295427_a_296756]
-
și ocupat Iranul. Șahul a fost detronat, în locul lui fiind pus fiul său. După capitularea Franței și mai înainte ca Statele Unite să intre în război prin Operațiunea Torța, teatrul de luptă din Deșertul Sahara și de pe câmpiile de pe coastel tuniesiene, libiene și vest-egiptene ale Mării Mediterana au fost principalul front terestru al Aliaților și Axei. Pe 13 septembrie, forțele italiene din Libia au lansat un atac de mică amploare în Egipt și s-au postat pe poziții defensive la forturile de la
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
are loc o lovitură de stat militară; este abolită monarhia. Gaddafi devine șeful statului, declarând republică. În anul 1971 sunt naționalizate companiile petroliere. În 1973 Gaddafi lansează revoluția culturală islamică. În 1977, el institue un stat al maselor: Jamahiriyya Arabă Libiană Populară Socialistă. În 1986 Libia este acuzată că susține organizatii teroriste și se expune bobardamentelor și represaliilor americane. În 1989 Libia se apropie de țările Maghrebului. În 1992 Consiliul de Securitate ONU decretează un embargo aerian și al armamentului împotriva
Istoria Libiei () [Corola-website/Science/319987_a_321316]
-
lui Gaddafi, Sirt, care a fost declarată noua capitală a Libiei la 1 septembrie 2011, căderea orașelor rămase sub controlul forțelor pro-Gaddafi și de capturarea Sirteului pe 20 octombrie, precum și moartea concomitentă a lui Gaddafi, a marcat sfârșitul Jamahiryei Arabe Libiene. "Jamahiriya" (Arabă: جماهيرية) este un termen arab, în general, tradus ca "stat al maselor"; Lisa Anderson [19] a sugerat ca traducere "stat al maselor", ca o aproximare rezonabilă a sensului termenului destinat de către Gaddafi. Termenul nu apare în acest sens
Marea Jamahirie Arabă Socialistă Populară Libiană () [Corola-website/Science/324133_a_325462]
-
fost inventat de schimbarea din jumhūr - "public" - la forma de plural, jamăhīr -"masele". Astfel, acesta este similar cu termenul Republicii Populare. Acesta este adesea lăsată netradusă în limba română, cu numele de forma lungă, astfel, pronunțată ca Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă . După bombardarea 1986 de către administrația Reagan, Gaddafi a adăugat specificatorul de "Mare" (al-ʿ Uẓmă العظمى) la denumirea oficială a țării. Încă din 1969, Gaddafi a pornit o campanie împotriva Ciadului. Libia a fost implicată într-un litigiu teritorial
Marea Jamahirie Arabă Socialistă Populară Libiană () [Corola-website/Science/324133_a_325462]
-
Mukhtar a denunțat armistițiul și a restabilit unitatea de acțiune a forțelor de rezistență libiene, pregătindu-se pentru o confruntare decisivă cu trupele generalului Rodolfo Graziani (comandantul militar al Libiei începând cu martie 1930). Ofensiva masivă împotriva forțelor de rezistență libiene din iunie 1930 a eșuat; în consecință factorii de decizie italieni (generalii Rodolfo Graziani și Pietro Badoglio, ministrul coloniilot Emilio de Bono și ducele Benito Mussolini) au inițiat un plan de anihilare a rezistenței din Cirenaica care prevedea: relocarea în
Omar Mukhtar () [Corola-website/Science/330921_a_332250]