752 matches
-
cerneau printre nori. — Le-au pocit! — Au existat o sumedenie de discuții, răspunse preotul. — Le-au luat jos tot mușchiul și cercurile alea galbene. Le-au curățat cu perii de sârmă electrice. Acum se vede structura pietrei dar, firește, toți lichenii colorați au dispărut. — Le-au curățat, le-au frecat cu niște porcării de perii, au cutezat să le atingă, pe acestea, lucrurile cele mai apropiate de divinitate din tot ce pot vedea vreodată cetățenii noștri vrednici de dispreț! Rozanov rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Au dus fără să știe o mare cîntăreață la groapă. Asta e sigur... Exuvii din duminica orbului Îmi strepezesc mîna, ochiul se-nhăitează cu limba, și dimpreună cu trepădușii carnavalului inspir muzica infernală ca pe un aer rarefiat. Băltesc sub lichenul amar al lunii, iar pleoapa mă-ngînă și mă minte. Valuri de sînge mi se rostogolesc În vene, lungi drumuri Îmi stau adînc Înfipte-n inimă. Dintr-un somn de pelin mă trezesc și limba mi se gudură-n gură, o
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a făcut silă și am căutat să ieșim cât mai repede din ferigi. Am ajuns mai întîi la un mormânt. Era o movilă lunguiață, invadată de rugi de mure și abia când am văzut crucea rudimentară de piatră, înverzită de licheni, ne-am dat seama că ne aflam de fapt dinaintea unui mormânt. După aceea am mers o vreme printre mușuroaie imense care păreau mușuroaie de termite. Sau vor fi fost tot morminte? N-aveam de unde să știm. Ne obișnuisem cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
minte. Mai ales copacul. Un copac aproape mistic, semănând cumva cu acele siluete ale lui El Greco despre care nu știi niciodată dacă se roagă sau se lasă devorate de extazul lor. Rădăcinile copacului erau acoperite cu smocuri de iarbă și licheni. De fapt, era singura vegetație adevărată în tablou. Și copacul și zarea pe care se profila el se scăldau în aceeași ariditate. Undeva între ramurile goale și aproape scheletice se afla o scorbură care putea fi și cuib de pasăre
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de la Circ. „Hai să-ți arăt ceva“, mi-a spus, și, în loc să intru în scara E și să urc la etajul cinci, m-am îndreptat, cu Jean, spre blocul vecin, un bloc vechi și îngăl benit, plin de pete de licheni. Ne-am suit pe o scară de incendiu, aproape de tot mâncată de rugină, până la etajul trei. „Aici e“, mi-a spus Jean, și ne-am așezat amân doi, cu picioarele atârnând, pe pervazul unei ferestre acoperite cu obloane din scânduri
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se simtă jenați. Siguranța băiatului, frumusețea convențională a fetei, felul lor relaxat declanșară în Thaw o furie dureroasă însoțită de invidie, făcîndu-l să se sufoce aproape. Se uită scos ca din minți la stînca de granit alăturată. Avea petice de licheni de forma, culoarea și grosimea crustelor pe care și le cojise de pe șold noaptea trecută. își imagină cum rădăcinile minuscule ale lichenilor pătrund prin porii imperceptibili ai suprafeței aparent solide, lățindu-se și pătrunzînd în adîncime. „O boală a stîncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să se sufoce aproape. Se uită scos ca din minți la stînca de granit alăturată. Avea petice de licheni de forma, culoarea și grosimea crustelor pe care și le cojise de pe șold noaptea trecută. își imagină cum rădăcinile minuscule ale lichenilor pătrund prin porii imperceptibili ai suprafeței aparent solide, lățindu-se și pătrunzînd în adîncime. „O boală a stîncii“, se gîndi el. „O boală a materiei, la fel ca noi toți.“ întorși în autobuz, Ruth zise: — Erau Harry Logan și Sheila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la încercare bietele mele cunoștințe, de care eram foarte mândru. La numele complicate, mă împiedicam. Nu reușeam să le pronunț. Renunțam și treceam mai departe, căutând altele mai simple. Pietrele funerare erau în general modeste; cele mai multe, putrezite sau înverzite de licheni. La un moment dat am ajuns însă în dreptul unui mormânt frumos, bine întreținut, plin de flori și cu o cruce mică de marmură neagră, având un medalion de porțelan cu imaginea unui copil bucălat și surâzător. Poate că atunci destinul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din urmă, toropit de soare, am ațipit și m-am trezit seara. Abia atunci mi-am reamintit de Stâncile de marmură și m-am mirat că nu se vedeau nicăieri. Singurele stânci erau cele din apă, acoperite pe jumătate de licheni, negre și lucind de spuma care se scurgea de pe ele la fiecare val. Prin ferăstruica gheretei sale, portarul m-a măsurat scurt din cap la picioare, m-a evaluat și probabil rezultatul nu mi-a fost foarte favorabil deoarece m-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
totul se schimba. Am avut un adevărat șoc când am dat cu ochii de ele. Stâncile erau veritabile dune de marmură între care creșteau scaieți cu flori violete. Valurile azvârleau pe ele stropi de apă care scânteiau, umezeau petele de licheni, ce semănau unor caracatițe verzi ieșite la soare, și spălau piatra făcînd-o să lucească, să ardă ca o flacără curată, pe sute de metri. Dacă Dumnezeu s-a compromis în multe locuri plămădindu-și creația, trebuie să recunosc că acolo
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a lui Victor era că ținea ascuns sub pernă un dicționar vechi din care tăia zilnic un cuvânt. Cuvintele tăiate nu le mai folosea. Când vorbea, frazele lui erau eliptice. Nu supăra pe nimeni, stătea lipit de tăcerea lui ca lichenii de stânci și de abia azi înțeleg că, neavând curaj să se sinucidă, Victor alesese o formă mai suportabilă de a se obișnui cu moartea, treptat, învățînd să devină mut. Nu ascund că am avut momente în care aproape m-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Își făcuse, se vorbea, un sălaș în bălării. În aceeași noapte, plimbîndu-mă, fiindcă nu puteam să adorm după cele întîmplate, am nimerit, în spatele azilului, puțin mai departe, dincolo de o magazie veche de lemn, peste niște ziduri dărăpănate și înverzite de licheni care nu susțineau nici un acoperiș. Am crezut că era un WC și am intrat. După câțiva pași, am încremenit. Eram într-un fel de morgă! Pe o masă de piatră se afla întins un mort. Un bărbat gol. În întunericul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
șirul de pelerini tot culegînd flori alături de copiii printre care mă aflam și eu și tot vorbindu-ne despre monocotiledonate și gamopetale, cuvinte care ne lăsau cu gura căscată. Nu-i mai tăcea gura cînd discuta despre ciulini, păpădii și licheni. M-a Îndemnat să-mi fac un ierbar, așa că am lăsat baltă colecția de timbre, lucru pentru care m-a felicitat: „Vezi, Începi să te maturizezi“, mi-a zis el. Învățătura Sfîntului Francisc, așa cum mi-a fost transmisă de tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la încercare bietele mele cunoștințe, de care eram foarte mândru. La numele complicate, mă împiedicam. Nu reușeam să le pronunț. Renunțam și treceam mai departe, căutând altele mai simple. Pietrele funerare erau în general modeste; cele mai multe, putrezite sau înverzite de licheni. La un moment dat am ajuns însă în dreptul unui mormânt frumos, bine întreținut, plin de flori și cu o cruce mică de marmură neagră, având un medalion de porțelan cu imaginea unui copil bucălat și surâzător. Poate că atunci destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
din urmă, toropit de soare, am ațipit și m-am trezit seara. Abia atunci mi-am reamintit de stâncile de marmură și m-am mirat că nu se vedeau nicăieri. Singurele stânci erau cele din apă, acoperite pe jumătate de licheni, negre și lucind de spuma care se scurgea de pe ele la fiecare val. Prin ferăstruica gheretei sale, portarul m-a măsurat scurt din cap la picioare, m-a evaluat și probabil rezultatul nu mi-a fost foarte favorabil deoarece m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
totul se schimba. Am avut un adevărat șoc când am dat cu ochii de ele. Stâncile erau veritabile dune de marmură între care creșteau scaieți cu flori violete. Valurile azvârleau pe ele stropi de apă care scânteiau, umezeau petele de licheni, ce semănau unor caracatițe verzi ieșite la soare, și spălau piatra făcând-o să lucească, să ardă ca o flacără curată, pe sute de metri. Dacă Dumnezeu s-a compromis în multe locuri plămădindu-și creația, trebuie să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a lui Victor era că ținea ascuns sub pernă un dicționar vechi din care tăia zilnic un cuvânt. Cuvintele tăiate nu le mai folosea. Când vorbea, frazele lui erau eliptice. Nu supăra pe nimeni, stătea lipit de tăcerea lui ca lichenii de stânci și de abia azi înțeleg că, neavând curaj să se sinucidă, Victor alesese o formă mai suportabilă de a se obișnui cu moartea, treptat, învățând să devină mut. Nu ascund că am avut momente în care aproape m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
făcuse, se vorbea, un sălaș în bălării. În aceeași noapte, plimbându-mă, fiindcă nu puteam să adorm după cele întâmplate, am nimerit, în spatele azilului, puțin mai departe, dincolo de o magazie veche de lemn, peste niște ziduri dărăpănate și înverzite de licheni care nu susțineau nici un acoperiș. Am crezut că era un WC și am intrat. După câțiva pași, am încremenit. Eram într-un fel de morgă! Pe o masă de piatră se afla întins un mort. Un bărbat gol. În întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
faleză. Marie le urcă prima, cu un sentiment de reculegere. Avînd senzația că Își așază pașii În urmele strămoșilor și că trăiește o clipă unică. Ieșiră la lumină unul după altul sub dolmenul de la Ty Kern. Tot Marie descoperi sub licheni, pe partea opusă a pietrei plate a megalitului, cel de-al șaselea semn săpat: semnul soarelui. Înzestrat cu același mecanism. Marie Îl puse În mișcare. Și totul se Închise la loc. Se uită la Lucas: acesta nu mai scotea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și cu un carnet În mână, pe care să‑și traseze diagramele; imobilă, cu respirația tăiată. Dar În tot acest timp, emitea curenți negativi În direcția mea. Splendoarea acestui colț din New Hampshire, cu arțarii uriași și stejarii seculari - cu lichenii și mușchiul din ungherele ferite Însemnau... mă rog, pentru Vela Însemnau foarte puțin. Ea se concentra doar pe marile ei abstracțiuni. - Unde te plasezi tu În toate astea? m‑a Întrebat Ravelstein. Poate că reprezinți maximum ce poate obține vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dovedi că persist în opinia mea, îmi iau libertatea de a vă rezuma: ...Canci!... Pentru cine o cunoștea, vorba "canci" trecea drept o expresie suficient de urâtă. Taximetrul zbura, ca un flecușteț de clăbuc, prin peretele căptușit cu mușchi și licheni al canalizării, când, reamintindu-și sâcâitor de formația sa de profesor universitar, strigoiul îi îmbîcsi cu un nou potop de amănunte. - E de domeniu absolut notoriu că New Catholic Encyclopedia (ediția din 1967, tomul XIII, paginile 449-450) consacră totuși că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de ghințură, o linguriță la 2 căni de apă clocotită. Întreaga cantitate se bea Într-o zi, fracționat, În 3 reprize, Înaintea meselor principale. Ceai de scai vânăt, 2 linguri la cană. Se iau 4 linguri pe zi. Ceai din lichen de piatră, o linguriță la o cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din scorțișoară și cuișoare, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din frunze de plămânărică, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din frunze de pătlagină, o lingură la cană, care se bea treptat, În cursul unei zile. Ceai de lichen de piatră, 1-2 lingurițe la cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2 căni pe zi, de preferat În amestec cu lapte. Ca expectorante sunt indicate: Ceai de rădăcini de ciuboțica cucului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceai de nalbă de pădure, 2 lingurițe la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de orz, o lingură cu vîrf la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de nalbă de pădure și lichen de piatră (o lingură din fiecare), 2 lingurițe de amestec la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de rizomi de iarbă mare, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de ciuboțica cucului, o lingură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai de scai vânăt și roua cerului, o linguriță din fiecare la o cană cu apă. Se beau 2 căni pe zi. Când tusea este seacă, este indicat să folosim ceai de nalbă de pădure, 2 lingurițe la cană, de lichen de munte, o lingură la cană, de amestec de nalbă de pădure și lichen de piatră, o linguriță din fiecare la cană. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Când bronșita este Însoțită de tuse cu expectorație abundentă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]