1,090 matches
-
ai ce înfrumuseța, visa din ceea ce nu există în tine... Nu există decât ce gândim, ceea ce putem gândi, ceea ce putem simți... Ne compunem din senzații—alternanță între cald și frig. De aceea, poate, suntem înconjurați de minuni ca și de licurici nevăzuți—nevăzuți, fie că suntem în noaptea păcatelor, fie din prea multă și râcâitoare fericire care doar la sterilitate sufletească și trupească poate duce... Dar toate acestea sunt în dimensiuni mai mult nevăzute decât văzute, fiindcă 99% din ce e
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1427129647.html [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
care îl atingea cu mâna întinsă și de care atârna o lustră cu două brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite din curtea unde leneveau ziua animalele și păsările gospodăriei. De când a venit Săndica acasă a crescut averea familiei. În afara măgărușului Ghiță, Săndica a primit cadou din partea administrației, la puțin timp de la instalarea ca șefa fermei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
să întrerup galopul gândului slobod un țipăt fluierat de copil - sărind în două picioare căluțul de lemn râzând ca un copil mă împotrivesc toamnei - avionul... o umbră, două umbre , înconjurat de umbre - viața ca un dar în iarba udă un licurici tremurând - viața însăși... moartea, un șoarece ronțăind în tăcere- anii, zilele, clipele cuprins de somn adâncul pământului - vulcanul toarce... lacrima curgând , mormântul proaspăt - pelinul clipei viața sângerând - scrijelite în carne iubiri pierdute pe umerii mei clipelor le cresc aripi... Referință
POEME IN STROPI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_in_stropi.html [Corola-blog/BlogPost/356006_a_357335]
-
cânte sufletul, cum cântă ciocârlia. CROIALA BUNĂTĂȚII Croiala bunătății o ai de mic, copile, Când lacrimile ochii tăi îi inundau, Și-aveai răbdarea unei crengi umile, Tu înflorind, mici buburuzele te miluiau. Și orișice lumină o regaseai în carte, Toți licuricii îți sclipeau, ca niște îngeri, Căci cine avea carte, visa să aibă parte, Iar drumul tău mai fuse din înfrângeri. La asfințit de filă un înger îți îngâna, C-o inima de piatră e-o tulbure fântână, Ce nu a
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
odihnesc bine înainte de lungă și ultima-mi călătorie - nu mi-i felul; câte treburi mai sunt de gătat! grijile nu mă lasă nici la chindie! - și-apoi, picioarele-mi sunt învățate cu drumul și ochii, să zboare-s deprinși, ca licuricii - sunt gata oricând și merinde mi-am pus o pâine cât luna și-adio! le-am zis, demult, si oboselii și fricii! Referință Bibliografica: ELOGIU CĂLĂTORULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011
ELOGIU CĂLĂTORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_calatorului.html [Corola-blog/BlogPost/359312_a_360641]
-
carte, trecînd deșerturi selenare, o stea ce strălucea departe ca o scrisoare de-mpăcare... La fel ca și atunci sosește Crăciunul azi, dar nevăzut... ci tot simțim cum poleiește un farmec rupt din absolut. Cu ploi de stele ne-nsenină, cu licurici de vis pe cale, cum e beteala de lumină pe crengi de hăuri siderale.. Și iarăși e pe lume pace. Războaiele se liniștesc, ca pruncii lumii să se joace în dimensiunile-ngerești! Și cerul pe pămînt se varsă, cu-acea fecundă irizare
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Anghel_pop_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
și, aproape neobservat, își etalează dantelele cu o grație surprinzătoare. O pădurice devine divină, ceva de basm adevărat, ceva de vis. Iar noaptea, când luna patinează pe luciul apei înghețate, dantelele se-ntrec în falduri și sclipiri, de parca mii de licurici au năvălit să lumineze cărarea Crăiesei Zăpezilor... Și streșini se-mpodobesc în noapte și ne surprind, spre dimineață, cu-a lor dantelărie plină de vii sclipiri într-o feerică lumină. Îmi plac dantelele clădirii ce-n evul mediu a fost
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Dantela_cu_ciocanele_marian_malciu_1332281048.html [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]
-
Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Noi trebuie să învățăm de la viață!” Și iar am tăcut să ascultăm murmurul pădurii, noaptea se lăsase deabinelea, luna, spânzurată în vârful unui stejar, ne urmărea ca o hoață, lună nouă, cât roata carului, stelele sclipeau și ele ca niște licurici, mrejele întunericului puseseră stăpânire pe noi și ne învăluiseră într-un lințoliu de argint... “De-ai ști tu câtă frică mi-a fost mie în cele trei nopți cât am stat singură aici! Nici o oră pe noapte n-am dormit
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
au creat un adevărat show. Mentalistul din copilăria mea, când mă ducea tata la bâlci, la Panarama mare, urma a fi reinventat abia peste două săptămâni. Așa că alba-neagra tradițională a reținut atenția românilor și chiar a maselor din U.E.! Marele Licurici a asistat pasiv! Am înțeles că pe parcursul jocului au dispărut trei bile albe și a apărut un chewing-gum, tip sferă, în cutia miracolelor! Regret că-i dezamăgesc pe analiștii politici. Politica nu-i nici pe departe o știință. Mai ales
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_3_sergiu_gabureac_1337473143.html [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]
-
Bavaria Avaria din Bavaria îmi produse caria, Când la doctor mă dusei, Zevedei Era de față, dar eu ce întreb aici? Se preumblă licurici ba în sâmge, ba-n gâtlej, Să trăiască Dej și Clej, n-am aflat eu, n-am aflat, De există Rai și Iad, ametist, rubin și jad, Eu cred doar că viața e VEȘNICIIEEE. Ce-mi sunt azi Bavaria, Asia
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
sinceră explozie de iubire Vocile treceau în cadență pe lângă Poet într-o liniște de fanfară militară Poetul a deschis buzele de zmeură fragedă Și raze de soare îi ieșeau printre cuvintele leneșe Gândurile Efebului sunt greieri iar metaforele serenade de licurici ce îmbracă noaptea din basmele cu Ali Baba Revoluția s-a ridicat de pe bancă și a plecat cum femeia coaptă din patul amantului părăsit iar sfârcurile s-au înțepenit de laptele înțelepciunii Poetul refuză singurătatea Adevărului în strada rece ce
POETUL ȘI REVOLUȚIA, DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1486624701.html [Corola-blog/BlogPost/383399_a_384728]
-
milion de rezerviști) erau, deși dezmințite oficial, tot mai credibile în urechile românilor. Pentru că zvonul de azi este realitatea de mâine. Oricum, nu trebuie să ne facem iluzii: dacă lui Gabriel Oprea i s-ar fi dat ordin de către Marele Licurici (prin reprezentanții din România), ar fi băgat țara în război sau chiar ar fi deschis focul împotriva manifestanților, adolescenți sau nu, din diverse perioade de proteste. Dar nu i s-a ordonat, încă mai bate vântul democrației prin Uniunea Europeană, cât
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1446850174.html [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
din tot sufletul mult succes în tot ceea ce realizezi! Departe de țară, Ben Todică și-a redescoperit țara, trecând prin experiențe culturale generate de lumi diferite. Acolo a învățat o altă istorie, o altă dimensiune a valorii, strecurându-se precum „licuriciul prin întuneric” cum a știut mai bine, pentru a-și împlini visele, dar păstrând mereu în suflet dorul de matca străbună... Emilia Țuțuianu
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491239844.html [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
care îl atingea cu mâna întinsă și de care atârna o lustră cu două brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite din curtea unde leneveau ziua animalele și păsările gospodăriei. De când a venit Săndica acasă a crescut averea familiei. În afara măgărușului Ghiță, Săndica a primit cadou din partea administrației, la puțin timp de la instalarea ca șefa fermei
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Acasa > Poezie > Imagini > MĂ PLEC ADÂNC ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mă plec adânc pe nevăzuta rană A codrului rămas fără frunzare! Pe patul nins de rouă lucitoare Înalță licuricii rugă-n strană. Îl plânge vântul. Cum să mai foșnească Izvorul de plămadă respirată? Pe iarba udă, umbra lui pătată Așteaptă frunze noi s-o risipească. Înjugă cerbii-n coarne adiere Pudrând-o pe lăstari ca muguri verzi Născuți abia
MĂ PLEC ADÂNC ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430379547.html [Corola-blog/BlogPost/384546_a_385875]
-
la asfințit, într-un amurg, Și pot să îmi aștern tăcerea Pe geamătul, ce-n sori va fi durut. Să cresc cu inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui- Dumnezeu, Când nici lumina orbitoare N-o să mă conteste... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: MI-E DOR SĂ ȘTIU CĂ SUNT / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
MI-E DOR SĂ ȘTIU CĂ SUNT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1420715894.html [Corola-blog/BlogPost/352328_a_353657]
-
dirijor! Contrabas, oare vă place? Bărzăun, într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii-n cor, cântară Cu glas dulce, murmurând: -Bine-ai
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1493046656.html [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
interpretative. Este o (auto)-explicație cu fiecare vers, cu fiecare imagine. E ciudat cum un om cu firea lui Mircea Ștefan (vesel, comunicativ, vibrant, optimist) se poate transforma atât de bine într-un om interiorizat, singur, (,,poetul se ascunde ca licuriciul/ prin iarbă/ un cer mai scund născut pentru copii’’, ,,poveste dintr-o seară de iarnă sub tei’’, p. 6 - Mircea Ștefan, Poeme mici pentru oameni mari / Small Poems for Grown-up People, traducere în limba engleză de Muguraș Maria Petrescu, Editura
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POEZIA LUI MIRCEA ȘTEFAN, CLEVELAND, OHIO, SUA by http://uzp.org.ro/cateva-cuvinte-despre-poezia-lui-mircea-stefan-cleveland-ohio-sua/ [Corola-blog/BlogPost/92507_a_93799]
-
NOI suntem doar noi eu și tu nu știu care sunt eu nici cine ești tu îmi strâng gândurile în palme mi-e dor să îmi simt inima bătând în strigătul cuvintelor adormite sub glie care ești tu cine sunt eu strigau licuricii din palma pelerinului înfometat înotând în cenușa pâinilor arse suntem doar noi eu și tu răspundea singurătatea CURCUBEUL IUBIRII dacă aș fi avut mai mult curaj te-aș fi invitat la prânz să frângem pâinea în patru și să ne
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1418827676.html [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
deștepte cam nezăbovind, I-au ferecat pe vecie-n prietenie, De i-a legat cuvinte de cucernicie. Vrednicia de a fi lor înșilor fideli, Înțelepciunilor fără de corecteli, Dintre a relațiilor cele de amici, Ce n-au inimi mici ca de licurici... Începutul anului li s-a părut drăguț, În orice cuvânt găseau ceva finuț, Tot ce era pentru suflet trebuincios, Încântări despre totul le era duios. Numai directorul cam mare zurbagiu, Nu pre zâmbea de la orice zbanghiu, Ci avea cuvinte tăioase
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413974865.html [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
-l întâmpin cu un cânt Și aștept cu nerăbdare ca să se ivească-n prag: Moșul nu e ca oricare și îmi e atât de drag, Musafirul de-astă seară e aparte - e un Sfânt. Vom privi sclipind în noapte sumedenii licurici, Vom tăifăsui în șoaptă până-n noapte spre târziu Și îi voi cânta colinde să se mire câte știu, Am să-l rog la despărțire să mai vină pe aici. Fulgerările de clipe - anii să nu-i mai aduni, Pentru ce
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_iarna_george_nicolae_podisor_1327302505.html [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
parodic, șugubăț și abordează tematici majore cum e cea a vieții și a morții, punând în corespondență simbolică toamna cu tristețea, cu boala, cu nefericirea. E oricum un ton mai potrivit cu firea sa melancolică. „mișună stele prin casă ca niște licurici / cineva le numără și nu ies la socoteală / nicicum explozie de azur cu țipete de greieri / argintul stelelor cu tine l-am cântărit în / nopțile albastre celeste muzici ne urmăreau / până la ziuă ca și stafiile mucalite din preajmă / ne aminteam
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
urc. Ci poate vreodată O glorie pală, ușor deșelată ne-o rîde, ne-o plînge pe crestele mici pe unde fugirăm așa de calici. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai aduce steluțe în cort, nu mai rîde, nu mai luminează ceasul ca o amiază. Poate Maica Precestă o ieși pe secetă cu Isus feericul, s’alunge întunericul. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]