135 matches
-
prinzi clipa!“ „Care Clipă?“ (Îi comentasem versul emblematic „Verweile doch - du bist so schon“ și Bazil e un tip inteligent.) „Marea clipă“ „Da, dar cu cine...?“ „Cu oricine. Vor fi fiind acolo farfuze și damicele destule!“ Are dreptate. Mă ridic lihnit din boemă și alerg curios spre Clipă. (revelion) Spre miezul nopții am, la un moment dat, o stare de neliniște; mă enervează brusc lumini, toalete, zâmbete, cuvinte false. Îi simt pe toți cum se prefac, pândindu-se, pândindu-mă. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
orice emoție autentică fără să mă jenez. Am mai rămas acolo în liniște puțină vreme, apoi am vorbit blând spre ceafa lui încă aplecată. —Charlie. Cina e aproape gata. S-a întors, m-a privit și a zâmbit. — Bine - sunt lihnit. Poate că am rămas cu căldura zâmbetului său. În orice caz, m-am simțit mai ușurată, îmi amintesc, când m-am răsucit să merg înapoi spre bucătărie, iar sentimentul de mulțumire a persistat când am deschis cuptorul să verific plăcinta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
clătina lîngă el. MÎinile lui palide, roase atîta Împins la cărucior, atîrnau În lături ca două steaguri albe. Oasele Îi erau ținute laolaltă mai mult de amintirile despre barurile și piscinele din perioada cînd era mai tînăr. Domnul Maxted era lihnit de foame, ca mulți dintre bărbații și femeile din procesiune. Dar Îi amintea lui Jim de soldatul britanic muribund din cinematograful În aer liber. În șanț, lîngă bordura de iarbă, zăcea cilindrul cenușiu al unui rezervor de Mustang. Căutînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
secretă, am fi putut trăi o săptămână din mâncarea pe care o arunca soacra mea într-o zi. Pentru soția mea, foamea însemna o masă pierdută, înfometarea, numele unei diete pentru slăbit. A fost scandalizată când a văzut cât de lihnit de foame eram în noaptea aceea. Sprâncenele ei se încruntaseră, buzele i se strânseseră într-o expresie dezgustată și se uitase la mine de parcă aș fi fost un străin. Se uitase la mine așa cum o făcuse mai devreme în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
acum, nu. Pe monitorul adiacent se vedea sfera. Aceasta era Închisă. — Harry e tot Înăuntru? Întrebă Norman. — Da, spuse Beth. — De cât timp? Ceva mai mult de o oră, spuse ea, privind consolele. — Am dormit numai o oră? — Mda. Sunt lihnit! spuse Norman și se duse În sala de mese. Din prăjitură nu mai rămăsese nimic. Tocmai căuta altceva de mâncare când apăru Beth. — Norman, nu știu ce să fac, spuse ea Încruntându-se. — În legătură cu ce? — Ăștia ne mint. — Care „ăștia“? — Barnes. Marina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ar fi fost o bună utilizare a energiei care mă copleșise. Dar era deja prea târziu. Poate data viitoare. * Până atunci Însă trebuia să dau ochii cu Cristina. Și nu eram deloc În cea mai bună formă a mea. Eram lihnit, stors. Nu știam cum să folosesc ceea ce știam despre Cătă, despre eroicele lui fapte din noaptea ce trecuse. N-aveam de gând să-l torn, dar nici să țin doar pentru mine Întâmplarea, ca pe un secret care să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți de foame și chinuiți de friguri” (Timpul 23 iunie 1879). Dealtfel și chipurile surprinse de artiștii timpului (Nicolae Grigorescu, Teodor Aman, Octav Băncilă) prezintă țăranul român ca fiind slab, istovit de muncă, gârbovit de neajunsuri, Îmbătrânit Înainte de vreme de griji
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți de foame și chinuiți de friguri” Și nu era de mirare pentru că În sarcina omului de la sat cădea și munca În folosul comunității și serviciul militar și mobilizarea și rechizițiile În caz de război. Viața devenise atât de apăsătoare Încât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
t → i ← Bi ← → va 120. Scrieți după dioctare textul: La hanul Suhard E o vreme mohorâtă. Mihnea umblă hoinar prin pădure. Era mâhnit că nu avea mâncare. Spre seară a ajuns la hanul Suhard. Se duce direct la ospătar: Sunt lihnit. Pot să mănânc ceva aici? Da. Avem ciorbă de burtă cu hrean. Mai avem hribi la tavă. Ce sunt hribii? Sunt ciuperci hrănitoare. Mihnea a servit masa în tihnă. Acum trece la odihnă. 121. Alcătuiți o propoziție din cuvintele: în
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
cu certitudinea că nu-s chiar așa de proști ca să intre pe căi așa de întortocheate. Sub un mango se aude tărăboi. Merg acolo și văd un grup de tineri cubanezi foind, aruncînd cu pietre. Vin de la plajă și sînt lihniți de foame. Rod mango necoapte, verzi, groaznice la gust și toxice. Tu-ți anafura mă-ti! strig la ei. Gardul din plasă de sîrmă de patru metri este escaladat ca de niște maimuțe. Dispar în cîteva secunde. Mă tem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
face ca să scoată ceva din grămada aia de ruginituri. Treaba lui În definitiv. Se ivise Însă și pentru noi o treabă cât de cât mai onorabilă și tocmai Începuseră să apară zilierii Înfometați de la Granitul și câțiva țărani din Împrejurimi lihniți după un ban grămadă, care băteau la tuburi zi-lumină. Prea se grăbise Laur să fugă după tac-su, după câini cu covrigi În coadă și nămol și floricele. În ce mă privea, zilierii apăruseră la timp, când n-aș mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
le-o reținut pe toate, și cele 100 de grame de pâine care o primeau dimineața... că în rest era doar mămăligă. Și, săracele n-o’ mâncat pâinea și ne-o’ ținut-o nouă pe când am ieșit, că am fost lihnite de foame... Vă puteți închipui? Asta a fost prima mea pedeapsă... Și celelalte pentru ce le-ați primit? A doua a fost pentru un ac, că n-aveam voie să ținem la noi ac de cusut. Ne dădeau ele peste
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei ape, Cînd se trezi de-odată că se răstea la el Un Lup lihnit cu poftă de măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie? Obraznicule, stai că-ți dau eu ție!"... "Dojenele Măriei Tale nedrepte-s și mă dor nespus. Cum aș putea să-ți tulbur apa mai în sus, cînd eu m-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ăștia nu vor să intervină în viața animalelor pe care le filmează; e suficient că intervin și așa!). A mers într-o noapte cu niște carne, dar a stat două ore și leoaica n-a vrut să mănânce, deși era lihnită. Specialiștii au oferit mai multe ipoteze Zilele au trecut în liniște și în așteptarea sfârșitului - inevitabil trist -, pentru că legătura dintre aceste două animale era împotriva firii. Trăind izolată, Kamunyak era înconjurată de trei familii de lei. Într-o zi, sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
autor, să enumere exemple din viață grea a muncitorilor, multe preluate în acești ani și de presă Gorjului. Descrierile, uneori, sunt de-a dreptul apocaliptice, ca de pildă următoarea caracterizare: „Pe străzile orașelor și satelor din Voievodina rătăcesc copii tuberculoși. Lihniți de foame, copiii muncitorilor din Belgrad și Zagreb scotocesc prin lăzile de gunoi. Numeroși copii din Bosnia și Herțegovina rătăcesc în grupuri, cerșind hrană pe la porțile oamenilor”. Autorul consideră că niciodată n-ar fi existat în Iugoslavia un sistem atât
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o lume întreagă spre a mă înșfăca tocmai pe mine.” (p.18) Consecințele acestei înșfăcări de către Dumnezeu sunt împingerea subiectului spre liziera suportabilului. Dacă ar trebui să ne înscriem în registrul simțului comun, ar trebui să credem că un om lihnit de foame e confiscat de dorința de a se hrăni, în absența oricărei posibilități de a se alimenta devine subiectul unor tulburări pe care mintea nu le mai poate stăpâni. E legitim pentru orice înfometat să-și caute hrana, ori
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Petre Carp spusese: — Să mi se dea puterea și în trei zile am partid. Această țară este guvernamentală, prin urmare în ziua în care vom avea în buzunar decretul de dizolvare toți conservatorii vor trece la mine fiindcă toți sunt lihniți după 12 ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a intrat în dispozitiv cu traistele de gât pentru culegerea prețiosului elixir. S-a făcut o treabă pe cinste! După-amiază patul meu arăta ca o iesle umplută cu verdeață care-și aștepta, cu masa plină, pașnicele rumegătoare venite de la izlaz lihnite de foame. Toată lumea era în alertă, așteptând cu nerăbdare ora stingerii, pentru a vedea efectul letal al medicamentului împotriva lighioanelor intruse și imorale. Obosit de alergătura de peste zi, de efortul depus la culegerea plantei și încurajat de mama că această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
limbă de lemn. Spre exemplificare, vom cita numai din articolul Drama lui Eminescu. Iată ce ne spune dl. Dumitriu despre Eminescu: "Haine tocite, pălăria veche, ghete scîlciate și căscate: uniforma atîtor mari scriitori în societatea burgheză. Tremura de frig. Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare. Așa a ajuns Eminescu să fie tipul reprezentativ pentru condiția scriitorului în societatea burgheză. Drama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a ridicat, l-a examinat, i-a privit pupilele și i-a întins carnetul în care însemnase deja o notă de trecere. Apoi, încurcat cumva, poate de sentimentalismul necontrolat, a evacuat întreaga grupă, șoptindu-i asistentului, doctorul Purice: "Aista era lihnit de foame... vai de capul "nostru"". Mutat de mulți ani la Timișoara, profesorul Nubert a murit acolo în 1975. Înainte de a se sfârși, a participat la o sesiune festivă de întâlnire a unei promoții, cred că în 1951. Nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu o grimasă de dispeptic chinuit de râgâieli și de arsuri. Se Însurase, stors cum era de orice valgă, cu o fată de popă, magnifică creatură, aducând, nici mai mult, nici mai puțin, cu statuia Libertății din Ploiești - și care, lihnită după [o] Îmbră țișare mai ca lumea decât a nevoiașului său bărbat, mă cam mânca din ochi; altfel, soție și gospodină bună, dar mamă nefe ricită a unei fetițe de nici doi ani deboșată Încă din leagăn de o ticăloasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din orășel: adio mișculații în port, adio fetițe, adio trai dulce. Dacă mai ținea mult așa, e clar că trebuiau să-și pună coada pe spinare. Pizda mă-sii, se împuțea totu, ei trei erau ca niște murături, jigăriți și lihniți de foame, în gheretă cam intra ploaia, le pătrunsese umezeala și-n oase, dârdâiau de frig. Asta era starea lor în seara când au hotărât că a doua zi, gata, tre s-o tundă din locu ăsta scârbos. Au mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Ea nu-i căina astfel pe toți avuții, ci numai pe cei pe care averea îi făcea atât de vulnerabili, încât săracii trebuiau să aibă milă de ei. Singurul obez pe vremea foametei din 1947 era morarul Matache. La câți lihniți vedeam zilnic, era normal să cred că morarul cel sferic avea să explodeze. Și că de aia spunea mama că e putred. Pântecos pe dinafară, pe dinăuntru, morarul începea să se descompună. Doar că era o descompunere îndelungată, deoarece a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]