497 matches
-
ia imagini de la suprafață, echipa tehnică a sondei Huygens a comparat procesul cu cel de „a face fotografii într-o parcare la asfințit”. Prezența unei atmosfere semnificative a fost suspectată de către astronomul spaniol Josep Comas Sola, care a observat un limb întunecat distinct pe Titan în 1903 și a fost confirmată de Gerard P. Kuiper în 1944 pe baza unei tehnici spectroscopice care a estimat o presiune parțială atmosferice a metanului de ordinul a 100 de milibari (10 kPa). Observațiile ulterioare
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
suprafața oculară trebuie dezinfectate și trebuie să se administreze un anestezic adecvat și un bactericid topic cu spectru larg . Pentru informații privind prepararea Lucentis , vezi pct 6. 6 . Pentru injectare , acul trebuie introdus la 3, 5- 4, 0 mm în spatele limbului , în cavitatea vitroasă , evitându- se meridianul orizontal și țintind spre centrul globului ocular . Apoi se administrează volumul de injectat de 0, 05 ml ; pentru următoarele injectări trebuie utilizată o altă zonă sclerală . Insuficiență hepatică Lucentis nu a fost studiat la
Ro_600 () [Corola-website/Science/291359_a_292688]
-
D . 8 . Eliminați cu atenție aerul din seringă și ajustați doza la marcajul de 0, 05 ml de pe seringă . Notă : Nu curățați acul de injectare . 0, 05 ml Pentru injectare , acul trebuie introdus la 3, 5- 4, 0 mm în spatele limbului , în cavitatea vitroasă , evitându- se meridianul orizontal și țintind spre centrul globului ocular . Apoi se administrează volumul de injectat de 0, 05 ml ; pentru următoarele injectări trebuie utilizată o zonă sclerală diferită .
Ro_600 () [Corola-website/Science/291359_a_292688]
-
Notiță asupra operei lui Kantemir Voievod". În 1866 este ales membru fondator al Societății Filologice Române. Informații amănunțite privind copilăria și mediul familial al lui Alexandru sunt precare. Sigur este, în schimb, că Alexandru a dobândit în familie cunoștințe în ce privește limbiile străine, argumente sigure ar fi instruirea deosebită pe care o avea tatăl său ca jurist și poet la universitățile din Cracovia, Tadeu Hâjdeu fiind de profesie avocat. Primind în familie o educație aleasă, lui Alexandru a absolvit cu ușurință cursurile
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
violență și în moartea inevitabilă a personajelor principale, a celor implicați sau a vietăților inocențe din jur datorită unor evenimente tragice și neprevăzute. Singurele episoade în care nimeni nu a murit au fost "Nuttin' but the Tooth", "Ouț on a Limb"'. În rest, fiecare episod are cel puțin un personaj care moare. Continuitatea episoadelor nu pare să fie afectată de moartea frecvență a personajelor din episoadele precedente, de fiecare dată la începutul episoadelor, personajele fiind tefere și nevătămate. Personajele din Happy
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
i". Femininele în "-ă" au în general pluralul în "-i": "casă" - "casi". La unele consoana/consoanele precedentă/precedente se modifică: "furcă" - "furchi", "găscă" - "găști". Consoanele care provoacă căderea lui "-i" la masculin plural au același efect și la feminin: "limbă" - "limb". La unele substantive se schimbă și vocala din rădăcină: "vacă" - "văț". "-i"-ul pluralului reapare la substativele masculine cu articol hotărât: "fitšoril’" „feciorii”, "frațil’" „frații”. Substantivele împrumutate din limba turcă, cu singularul în "-a" sau "-ă" pot avea pluralul în
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
total de aproximativ 2.000 de specii grupate în 146 genuri, întâlnite în lumea întreagă. Boraginaceele sunt de obicei palante erbacee anuale și perene, mai rar plante lemnoase, tulpina și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
nivel. Ele sunt formate, în principiu, dintr-o lunetă, căreia îi este atașată o nivelă sau un sistem pendular. Luneta este prevăzută cu plan reticul, care conține și fire stadimetrice pentru măsurarea optică a distanței. Nivelele au și cerc orizontal (limb), ceea ce permite folosirea lor, în anumite condiții, și pentru efectuarea de ridicări în plan. Caracteristic nivelelor este că axa lunetei poate fi adusă în poziție orizontală, determinând, prin rotația lunetei în jurul unei axe verticale, un plan orizontal. După modul de
Nivelă topografică () [Corola-website/Science/332957_a_334286]
-
o parte a ochiului, fiind o diafragmă opacă prevăzută cu o deschidere numită pupilă, prin care trec razele de lumină către cristalin. Irisul are pigmenți care dau culoarea ochilor (albaștri, căprui, verzi). Circumferința mare a irisului se continuă, la nivelul limbului corneean și al ligamentului pectinat (lig. "pectinatum anguli irido-cornealis"), cu corpul ciliar. Fața sa posterioară este neagră și privește fața anterioară a cristalinului. Fața anterioară a irisului prezintă proeminențe radiare; culoarea sa variază individual după cantitatea de pigment conținută în
Iris (anatomie) () [Corola-website/Science/310450_a_311779]
-
și regionale. Un pas înainte l-a constitui introducerea ampelometriei ca metodă de studiu a caracterelor morfologice ale frunzei. Ideea aparține profesorului Herman Goethe, de la Școala Superioară de Agricultură din Viena și se bazează pe relația ce există între forma limbului și unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură și-au adus-o de-a lungul timpului Luis Ravaz (1902), H. Moog (1938), Pierre Galet (1956 - 1964), P. Truel (1956) și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
identificării unui soi necunoscut, deoarece la soiurile de viță de vie există caractere ce pot fi considerate stabile (sexul florii, culoarea boabelor, prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul Vassal (Roux, 1933) ce cuprinde 5200 clone și 2100 soiuri), care facilitează identificarea unui soi prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și prin se apreciază prin măsurătorile ampelometrice asupra frunzelor mature. Au fost stabilite următoarele tipuri de frunze: orbiculare, cuneiforme, cordiforme, reniforme sau tronconice ca principale forme care stau la baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis. Frunza matură poate fi întreagă sau împărțită în lobi delimitați de sinusuri, a căror formă și mărime sunt caractere fenotipice specifice cu care se recunosc soiurile de viță de vie. Sinusurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
valoarea raportului <0,25), scurți (0,25 - 0,50), mijlocii (0,50-0,75), lungi, respectiv înguști (0,75-1,00) și dinți foarte lungi, când raportul este >1,00. 1.5Culoarea frunzei se apreciază prin observații vizuale asupra feței superioare a limbului când se pot evidenția nuanțe foarte diferite de verde (verde foarte deschis, verde deschis, verde închis și verde foarte închis). Un aspect important îl reprezintă colorarea nervurilor principale cu antociani, caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi și flexibili care în funcție de desime dau un aspect de pâslos (acoperind în totalitate organul respectiv, iar culoarea acestuia nu se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii tineri și cei adulți reprezintă organe vegetative importante în descrierea soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frunze adulte situate între nodurile 7-12 ale lăstarului, la care se fac următoarele măsurători: lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4), unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele, distanțele dintre punctul pețiolar și sinusurile laterale, lungimea și lățimea limbului M. Nemeth (1966), pornind de la cheile de determinare politomice, a realizat pentru identificarea soiurilor cultivate în Ungaria un determinator cu 3 chei care permite determinarea soiurilor în diferite anotimpuri: primăvara, de la dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
necunoscut, deoarece există caractere care pot fi considerate stabilite (sexul florii, culoarea boabelor, gustul pulpei, prezența semințelor etc.) și unele care prezintă o variabilitate mai pronunțată, fiind puternic influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referință Grenache noir), mijlocie, 16 - 20 cm (nota 5 - soi de referință Chenin blanc), lungă, 21 - 25 cm (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte lungă, peste 25 cm (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.3. Forma limbului frunzei adulte (cod OIV 067; UPOV 31; IBPRG 6.1.20.) este definită de raporturile ce există între lungimea relativă a nervurilor principale și valoarea unghiurilor dintre nervuri. În cadrul aceluiași tip de formă, determinat de valorile elementelor enunțate, forma limbului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
limbului frunzei adulte (cod OIV 067; UPOV 31; IBPRG 6.1.20.) este definită de raporturile ce există între lungimea relativă a nervurilor principale și valoarea unghiurilor dintre nervuri. În cadrul aceluiași tip de formă, determinat de valorile elementelor enunțate, forma limbului este definită de numărul, forma și mărimea lobilor, a sinusurilor și dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele forme, notații și soiuri de referință: cuneiformă (nota 1 - soi de referință Riparia gloire), cordiformă (nota 2 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]