585 matches
-
Luke. Încă se mai ține după tine, Luke! Ți-a trimis un cadou de Crăciun! Din senin, Îmi aduc aminte de cuvintele Învățate În latină. — Uti... barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe Luke și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
aleasă Într-un neam, ce fără veste Să ridice slava-n ceruri, S-a trezit din somn de moarte Să ne spuie-n hram și-acasă Ca viteazul din poveste. Veșnicele adevăruri. Limba noastră-i numai cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre. Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră-i graiul pâinii, Înviați-vă dar graiul, Când de vânt se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Iași, 2001; Viață, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001. Culegeri: De la noi, Suceava, 1915; ed. îngr. și pref. Petru Rezuș, București, 1983; Cimilituri, Suceava, 1930; Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn-Suceava, 1928; Rugaț pre Domnu ăn limba lu maia nostre. Librici za lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn, 1928. Traduceri: Pagini germane, I-II, Cernăuți, 1938-1939. Repere bibliografice: N. Iorga, O carte de povești, „Drum drept”, 1915, 26; Sextil Pușcariu, „De la noi”, AAR, partea administrativă, t. XLI, 1920-1921
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. Atunci lumea-n căpățână se-nvîrtea ca o morișcă De simțeam, ca Galilei, că comedia se mișcă. Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un craiu mâncat de molii Și privind păinjenișul din tavan, de pe pilaștri, Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri Și pe margini de caiete scriam versuri dulci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur. Iou îs zumatse om zumatse bou. Brivitzi: un ochi dze bou un ochi dze om, zumatse limbe cu azberidătsi zumatse normale dze om, zumatse naz zumatse bot, o urechie dze bou o urechie dze om, zumatse cab făre corn zumatse cu corn... Era gângav și sărac cu duhul. Îl găsise patronul cerșind în fața unei biserici și-l
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur. Iou îs zumatse om zumatse bou. Brivitzi: un ochi dze bou un ochi dze om, zumatse limbe cu azberidătsi zumatse normale dze om, zumatse naz zumatse bot, o urechie dze bou o urechie dze om, zumatse cab făre corn zumatse cu corn... Era gângav și sărac cu duhul. Îl găsise patronul cerșind în fața unei biserici și-l
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mi s-a părut existența unei edituri pentru manuale școlare. Voiau (sovieticii n.n.) televiziune internațională, studiouri comune pentru producția cinematografică. La fiecare din aceste proiecte, din România se răspundea prin măsuri care urmăreau să-i descurajeze pe sovietici. În ce limbă să faci televiziune internațională, când în 1963... la noi limba rusă încetează să mai fie o limbă obligatorie de studiu în școli? Se desființează editura și institutul ce promovau cultura sovietică, se schimbă denumirile rusești ale instituțiilor și străzilor. Au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
bine, maică-ta a văzut, asta-i sigur. Negre și brune și galbene și albastre, ca ale arăbeilor ăia care se vopsesc. — Nu te lega de mama. Dacă-i bună pentru ea, e bună și pentru tine. — Reggie Smith, ai limba cea mai spurcată din toată școala. — Iar tu ai chiloții cei mai curați. ...omul cel mare și soios cu sula de-un cot și artist pe deasupra, trăia cu tipe boeme pe-un țărm de mare deci era foarte priceput la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
I - a pătruns o toamnă în steja și de‐ atunci, oricât i‐a apărat, Toți stejarii i s‐ au scuturat. D Rămânând departe, ca o stea Eram mici și timpul furtunos. N‐am putut s‐ o ridicăm de jos. MAICA LIMBĂ ROMÂNEASCĂ Tot ca mama, dulce, sfântă, , a, în orice vremi amare, Țara ajutând să crească, Este și‐ a fost, din vechime Limba noastră românească. E Ne‐a‐nvățat și ne‐a fost stea. l e la ea știm ce‐i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ridice slavă‐ n ceruri, Să ne spue‐ n hram și‐acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastră‐i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care‐o plâng și care‐ o cântă Pe la vatra lor țăranii. Nu veți plânge‐atunci amarnic Că vi‐ i limba prea săracă. și‐ ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări‐ va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Înviați‐vă dar graiul Ruginit de multă vreme, ștergeți slinul, mucegaiul Al
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
al iubirii pline și carnale, Zile și nopți muma‐l ținu închis Sub pieptul ei, ca sub un scut de zale. Văzuși minunea? Ți se pare simplă Când doarme‐n fața ta întins în perne; El a‐ nvățat fluida vremii limbă Numai pe ceasul inimii materne. Acum ochii lui, ca într‐o carte, Citesc mirați, iar fruntea lui învață Obrazul tău, pământuri, pomi; desparte Ziua de nopți și soarele de ceață. 264 Cincinat Pavelescu Cincinat Pavelescu (n. 2 noiembrie 1872, București
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
țeasta rasă ca-n palmă, ochelari cu rame aurite, iar buzele lui subțiri, printre care strecoară cafeaua îndoindu-le înăuntru, denotă un ins greu abordabil. În realitate nu vorbește ca să nu se vadă cât e de beat, cum i se limbă plimba-n... apucă să-mi șoptească Tanger. A fost unul dintre cei mai mari arhitecți ai României din urmă cu vreo două generații - arhitecți, bagă bine de seamă, crema artiștilor!! țipă de data asta amicul meu. Ia zi, domnu’ Jean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Își pironise privirile, rugător, în ochii lui Zamfira. - Vorbiți-i dumneavoastră, domnule elev. Spuneți-i ceva, că-i vrem binele... Darie își săltă ranițele în spate cu un gest scurt, de furie și deznădejde. - Ce să-i spun? Pe ce limbă să-i vorbesc? Dacă nu știu rusește, cum o să mă înțeleagă? - Vorbiți-i orice, îl încurajă Zamfira. Numai să vadă că ne dăm osteneala, că nu-l lăsăm să moară ca un câine. Vorbiți-i în orice limbă, că dumneavoatră
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca sigur e tocmai dintele pe care îl aveați împotriva mea. Ce părere aveți ? Cred c-o să plouă... ESPERANȚIA Sedus de ideea parlamentară a inscripționărilor în limbi străine a spațiilor în care 20% dintre cetățeni utilizează un alt ideom sau limbă decât băștinașa, am inițiat o furibundă campanie de susținere a învățării Limbii Esperanto fără Profesor. Pentru început mi-am orientat interesul spre colocatarii blocului în care viețuiesc și, după consumarea unei nenorocie sticle de secărică, am obținut adeziunea primilor patru
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
luptă sau poate că dumneata încalci situația de fapt! Cred că trebuie să discut cu altcineva, cu superiorul dumitale. Cel puțin în grad sau în gradul de înțelegere. Domnule ofițer, fie. Poftim spravca. Mi-a plă cut că deși ai limba iute, ești tenace. Dar dacă te refuzam sau...chiar mai rău? Imposibil. Și i-am întins un teanc de cărți poștale, de chitanțe cu plata radio-ului în 1940 la Nicorești, un act de vânzare al casei tatei și chitanțele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar și desagii plini de blesteme și păcate; au pentru furat un cult, de hiene, lupi în stână; ce urăsc ei cel mai mult e justiția română; au limba ca lamele, taie brici, că-s delincvenți, și-ar vinde și mamele dacă ar găsi clienți; unii chiar își leagă ștreangul singurei la gât și-atât, când se prăbușește rangul se sufocă de urât. Lumea deapănă pe gheme reci blesteme
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ei cel mai mult e justiția română. Unii au avut soții și-au luat fete-n jupoane cu agresive silicoane, pline de vrăjitorii. Alții sunt doar concubini, au haremuri dispersate și mai au desagii plini de blesteme și păcate. Au limba ca lamele taie brici, îi fac prezenți; dacă și-ar găsi clienți și-ar vinde și mamele. N-au bun simț și n-au emoții, nu știu ce-i biserica, ar fura și-America dacă ar putea, ca hoții. Sunt cu jderu-n
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
e pe picioarele lui, iar eu tot mai cred în minuni... știai? Nu ți-am recunoscut niciodată, dar acum poți să afli că m-am încrezut totdeauna în puterea ta de-a opri mersul răului... Păi, trimite băiatul, tu ai limba muiată în lapte, când vrei. Poate, în felul ăsta, îmi vei da ce mi-ai luat cât ai stat departe cu nepotul și fiul meu. Ghazal făcu iarăși o pauză: — Dar, baba, e mai bine să-ți spun, puștiul nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
brum - adânc - verzie, Când în dungi înflăcărate, bolți, cărări în jur se casc Sub lumini de curcubee repezi ce se sting cum nasc, Fîlfîesc ca două candeli, obosiți se-nvîrt, se-ncaer Și aproape - aproape stinse s-urmăresc jucând pin aer, 475Scoțînd limbe ascuțite ca să-nghimpe pe cealaltă; Ei jucau pin crengi înnalte, pintre trestie, pe baltă, Balta tremură adâncă, somnoros și lin sclipește Asvîrlind întunecată cîte-o muscă, câte - un pește Către flamele - ostenite... Peste ei de-odată sboară 480Ca o pată de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui, care acum tremura, era un obiect ce putea schimba istoria omenirii la fel de spectaculos ca și cum ar fi ținut în mână detonatorul unei bombe nucleare? Sau exista o explicație mai simplă, una mai puțin nobilă decât toate celelalte: își mușcase Guttman limba din cauză că toate instinctele lui îl făceau să ezite înainte să împărtășească un secret unui arab? —OK, spuse într-un final, sperând ca prin replicile scurte să-și ascundă tremurul vocii. Ce urmează? —Dar, profesore, nu mi-ai spus ce scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
albastru de safir și purta o vestă de aceeași culoare, pe spatele căreia erau imprimați nori albi și pufoși. O fracțiune de secundă Mustafa a ezitat, nu pentru că nu știa ce voia să bea, ci pentru că nu știa În ce limbă să răspundă. După atâția ani se simțea mult mai În largul lui vorbind În engleză decât În turcă. Și totuși, i se părea nefiresc, dacă nu chiar arogant să-i vorbească În engleză unui alt turc. În consecință, Mustafa Kazanci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vase, se vorbește la telefon, se râde și se probează rochii... Și atunci ieși În parc. Te gândești la acea povestire, dar ai un bolovan legat de picior, un bolovan care pleacă din inimă. Nu poți zbura. Nu știi ce limbă să folosești ca să poți spune ceva, ceva să aibă În sfârșit sens, care să te salveze pe tine și Întreaga omenire. După trei luni am ajuns, cu amară dezamăgire, la concluzia că viața de adult e cea mai mare țeapă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vase, se vorbește la telefon, se râde și se probează rochii... Și atunci ieși în parc. Te gândești la acea povestire, dar ai un bolovan legat de picior, un bolovan care pleacă din inimă. Nu poți zbura. Nu știi ce limbă să folosești ca să poți spune ceva, ceva să aibă în sfârșit sens, care să te salveze pe tine și întreaga omenire. După trei luni am ajuns, cu amară dezamăgire, la concluzia că viața de adult e cea mai mare țeapă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și care folosise, culmea rafinamentului, un toc cu cerneală violetă. - Citește! - "Dragă amice..." Bineînțeles, in English. Cam așa. Alesese strategia de a parcurge întîi în gând cîte-o frază saxonă, reproducînd-o apoi, cu voce scăzută, în spiritul armonioasei și savuroasei noastre limbe materne. - Cum i-ai zis? întrebă calmă aviatoarea. - "Neprețuite amic..." își continuă cu inocență traducerea Pinky. "Intuiesc... că n-o să-ți fie prea greu să mă... "de-a mă..." Ce înseamnă "to graduate"? - Motiva, absolvi. - Aha... De asemenea, licențiat. "De
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]