108 matches
-
referințe - continuă lista sămănătoriștilor moldoveni, Lovinescu reproșându-i însă lipsa de compoziție și prolixitatea evidentă 18. Critica lui Călinescu este și mai acidă, considerând că Dragoslav e "departe de a fi un scriitor", cu nuvele ce reprezintă, de fapt, "adulterări limbute de teme caragialiene"19. Gavril Rotică se încadrează în același curent tradiționalist, denumit "imitator" al lui Octavian Goga, ce a produs totuși "surpriza unei evoluții spre poezia subiectivă"20. George Voevidca apare la categoria autorilor de sonete și miniaturi, despre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală, poate și din cauză că e căldură mare (Căldură mare, Petițiune), moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate, dar neastâmpărul lor se fixează în indestructibile ticuri și automatisme. Cu o seninătate absolută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
povestiri (1978) au rămas un aspect periferic al literaturii lui U., dat fiind caracterul lor minor, divagant, schematic, de pastișă. Zidirea e un text care nu mai ajunge să înceapă, o derivă controlată, un șir de preparațiuni nefinalizate, o prefață limbută după care nu mai urmează nimic. Rescriere a paradoxului eleat care neagă posibilitatea deplasării, naratorul conchide răsfățându-se kafkian: „Întocmai ca agrimensorul dintr-un roman celebru, autorul n-a avansat cu nici un pas în lucrarea sa. El sfârșește fără a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de condei și mușcătură sarcastică. Romanele lui V. Demetrius au intenția de a zugrăvi păcatele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la sinagogă cu ceaslovul subsuoară, aluziile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ținea protector de după umăr, cam unde ar mai trebui amplasate trupe. O lume dispărută. Oare? 19 aprilie De cînd e România Românie, Turnu Severin s-a numit Turnu Severin, Clujul Cluj. Acum, crezînd noi că după '89..., pentru cel mai limbut comentator sportiv ca și pentru cel mai curățel ministru, Turnu Severin e tot Drobeta Turnu Severin, iar Clujul tot Cluj-Napoca. Ce teribil a prins, și-aici, țîfna protocronist-comunistă! Văd o fotografie, unghi neștiut, cu statuia lui Lenin urmînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care nu o văzuse de câteva zile și să le facă un mic serviciu spunându-le, de pildă, cum putea fi îndulcit gustul cam acru al râșcovilor murați. Dar când le adresa cuvintele acelea amabile, rămânea în picioare. Iar bătrânelele limbute din curte acceptau această diferență. Toată lumea pricepea că Charlotte nu era chiar o băbuță rusoaică. Asta nu însemna că trăia ruptă de lume sau că avea vreo prejudecată socială. Dimineața devreme, eram smulși uneori din somnul nostru de copii de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scutește de responsabilitatea față de oameni”. Noua incertitudine care plutea asupra Istoriei (și istoriei) a inaugurat un deceniu neplăcut pentru intelectualii occidentali, care realizau cu strângere de inimă că dezintegrarea marilor scheme istorice și narațiuni era de rău augur pentru clasele limbute ce le inspiraseră și care au devenit la rândul lor obiectul unei indiferențe umilitoare. În septembrie 1986, Într-un revelator aparté solipsist către un jurnalist francez, sociologul francez Pierre Bourdieu deplângea „decăderea” gânditorului public angajat: „Cât despre mine, cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]