123 matches
-
modul subjonctiv tinde să exprime dorințele, presupunerile, ipotezele, posibilitățile: ar putea sau nu ar putea să fie așa. În cadrele sale expresive, el acoperă atât posibilitățile cognitive, cât și pe cele emoționale. ș...ț Trebuie să recunoaștem Însă că procesele liminale sunt subjonctive sau optative, pentru că ele reprezintă alternative pentru sistemul economic, legal sau politic ce operează În viața de zi cu zi (1977, p. 71; vezi și 1969, pp. 127-128). În al treilea rând, puterea este creativă: „Pentru mine esența
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a constructelor neinteresante ale simțului comun, a lipsei de sens a vieții de zi cu zi și În identificarea unităților culturale ce pot fi apoi reconstruite În forme noi, total bizare, aproape monstruoase” (1977, p. 68). Aceasta Înseamnă că intervalul liminal deschide o perioadă de efervescență, În care indivizii construiesc viziuni alternative ale realității. Instrumentele acestor procese creative sunt cuvântul și gestul, altfel spus mitul și ritul. Ceea ce explică dimensiunea liminală a miturilor: „În mit există o libertate de acțiune fără
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bizare, aproape monstruoase” (1977, p. 68). Aceasta Înseamnă că intervalul liminal deschide o perioadă de efervescență, În care indivizii construiesc viziuni alternative ale realității. Instrumentele acestor procese creative sunt cuvântul și gestul, altfel spus mitul și ritul. Ceea ce explică dimensiunea liminală a miturilor: „În mit există o libertate de acțiune fără limite, libertate negată statutului social, Înlănțuit de normele structurii sociale. Ceea ce inițiați văd cu ajutorul mitului și ritului nu este atât un exemplu moral, cât puterea de a transcende limitele statutului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
structurii sociale. Ceea ce inițiați văd cu ajutorul mitului și ritului nu este atât un exemplu moral, cât puterea de a transcende limitele statutului lor” (1968, vol. X, p. 577). În al patrulea rând, vom discuta aspectul bizar al configurațiilor specifice intervalului liminal. Descompunerea constructelor sociale și culturale În unitățile componente (rădăcini paradigmatice) este asociată cu numeroase forme, aleatorii, de reconfigurare a acestor elemente În constructe simbolice (scheme mitice și rituale) inedite. Libertatea creatoare conduce la forme atipice, șocante, inacceptabile În existența de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau materializați de măștile bizare și terifiante) nu sunt o expresie a unor impulsuri iraționale, ci un mod de a regândi elementele componente ale realității naturale și sociale. Referindu-se la riturile de inițiere ale Ndembu, el scrie: În timpul perioadei liminale, neofiții sunt și forțați, dar și Încurajați să mediteze la societate, cosmos, puterile care le generează și le mențin. Liminalitatea poate fi descrisă și ca o etapă de reflecție. În timpul ei ideile, sentimentele și faptele, care până atunci erau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru ordinea socială. De aceea, individul „trăiește” liminalitatea, dar „se joacă” cu liminoidul (V. Turner, 1982, pp. 53-55). În paralel cu aceste distincții, Turner (1974, p. 169) a sugerat și o altă tipologie, referitoare la constructele rituale din timpul perioadei liminale, altfel spus la communitas: a) existențiale (spontane): „confruntarea directă, spontană, imediată a identității umane, În care umanitatea este experimentată ca o comunitate omogenă, liberă, nestructurată”; b) normative: acele communitas menținute prin mecanisme de control social; c) ideologice: „modele utopice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exaltare, vindecare sau pedepsire de tip magic, fie acte de contestare și profanare. În același sens, Schnell (1997) arată cum, În timpul procesiunilor shinto din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și purtate prin comunitate, se creează un interval liminal, În care sunt permise nu numai depășirea unor norme sociale, ci și acte de sancțiune socială. Altfel spus, procesiunea religioasă include elemente ritualice de tip carnavalesc și de tip charivari. În alte cazuri, referentul simbolic al unei parade este, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui, care urmează un ritual de transformare a sinelui și care beneficiază, În final, de un nou statut. El este eliberat, pentru un anumit interval, de obligațiile sociale și de constrângerile ierarhice și se află Într-un interval de tip liminal: Pelerinajele au câteva dintre atributele liminalității din riturile de trecere: relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru că nu este un mecanism social obligatoriu care marchează tranziția unui individ sau grup de la un statut la altul, În sfera profană pelerinajul ar trebui conceput mai ales ca un fenomen „liminoid” sau „cvasiliminal” și mai puțin ca un fenomen liminal În sensul dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și contestată de alții. Modelul liminal explică, adesea convingător, atât structura rituală a pelerinajului, cât și acțiunile și trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ales ca un fenomen „liminoid” sau „cvasiliminal” și mai puțin ca un fenomen liminal În sensul dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și contestată de alții. Modelul liminal explică, adesea convingător, atât structura rituală a pelerinajului, cât și acțiunile și trăirile participanților la pelerinaj. Prin natura sa, pelerinajul este plasat Între diferite sisteme: În plan geografic, Între diferite țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
permanenta difuzare a muzicii sale și de evenimente festive precum recitalurilor sosiilor sale) și, pe de altă parte, cu omniprezența fanilor (Îmbrăcați ca Elvis, purtând Însemne ale identificării simbolice cu starul dispărut). Aceste mecanisme creează un spațiu comunitar, de tip liminal, În care participanții la pelerinaj, indiferent de țară, clasă socială, religie, vârstă sau sex, trăiesc experiențe aparte și se simt uniți prin fuziunea cu Elvis: Emoția este permanent prezentă În timpul săptămânii lui Elvis de la Graceland, când fanii Își exprimă, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sute de femei au venit să stea la Campusul Femeilor pentru Pace din jurul bazei militare de la Greenham Common, protestând Împotriva plasării rachetelor de croazieră și a armelor nucleare În general. ș...ț Campusul de la Greenham Common a fost un loc liminal și utopic. Femeile din Greenham au contrazis geografia comună a spațiului public, bazată pe deosebiri de gen: ele erau femei care ieșiseră din spațiul lor privat și care trăiau, ca persoane particulare, În spațiul masculin, public, În mod evident non-domestic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la forme ceremoniale și semnificații simbolice asociate mai ales riturilor de trecere (bătălia electorală este prezentată ca o perioadă liminală, iar victoria În alegeri ca o consacrare), cultului strămoșilor (comemorările sanctifică persoane, acțiuni și locuri, considerate a avea puterea unor momente de Întemeiere, analoge creației mitice) și sărbătorilor (marile kermeze populare sunt acum asociate mai puțin vieții comunitare și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alta. În acest sens, Turner va interpreta, spre exemplu, transformările politice ale Mexicului din secolul al XIX-lea ca o sumă de social dramas: Perioada dintre 1810 și 1811, dar chiar și dintre 1808 și 1821, a reprezentat un interval liminal, complex și dramatic, În care procesele lente care se acumulaseră de secole au fost urmate de o seamă de social dramas rapide, ce au făcut ca anumite contradicții ascunse ale celor procese să devină explicite și care au generat noi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rhône, un carnaval s-a transformat Într-o răzmeriță. Un alt carnaval din anul 1851, În localitatea Brou, a dus la o confruntare violentă Între mulțime și poliția trimisă să reprime protestele acesteia. Sărbătorile și, mai ales, carnavalurile creează intervale „liminale” de Întrerupere a ordinii, permițând și legitimând inversiunile - de valori, de norme, de comportament. Așa cum spunea Victor Turner (1969), liminalitatea, ca antistructură, este, prin natura ei, subversivă: ea prezintă modalități ipotetice, posibile și dezirabile de reorganizare a societății, ea Îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ea Îndeamnă oamenii să reflecteze asupra sensului și legitimității ierarhiilor și raporturilor sociale, propune combinații neașteptate, bizare, dar fertile, ale simbolurilor culturale, sugerând noi configurații și noi modalități de construire a edificiului social. Prin aceste atribute, riturile care creează intervaluri liminale pot fi interpretate ca „un loc al confruntărilor de orice natură, unde se Înfruntă discursurile și evenimentele, ceea ce poate fi spus și ceea ce poate fi făcut” (N. Dirks, 1994, p. 494), locul unde apar „practici experimentale, poetici subversive, tensiuni creative
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără arme sofisticate, atacarea satului); răgetele Înfiorătoare, cursele nocturne, transa și moartea și renașterea rituală (vezi M. Eliade, 1995, pp. 11-29). În acest sens, eroul și inițiatul se află Într-un stadiu liminal, Între natură și cultură, Între comportamentul domesticit social și cel sălbatic, natural, Între vârste și statuturi sociale. Cea mai frumoasă evocare a efebului grec ca personaj dublu este, poate, Iason din Pitica a IV-a a lui Pindar. Pelias, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Turner, Victor, 1985, „Religious Specialists”, În Arthur Lehmann, James Myers (coord.), Magic, Witchcraft and Religion: An Anthropological Study of the Supernatural, Mayfield Publ. Comp., Palo Alto Turner, Victor, 1997, „Between and Betwixt: The Liminal Period in Rites of Passage”, În Stephen Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Wesport Turner, Victor, Turner, Edith, 1978, Image and Pilgrimage in Christian Culture, Columbia University Press, New York Untersteiner, Mario, 1972, La Fisiologia del Mito, La
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bun vital, de exemplu, În Italia peninsulară, unde o „religie subterană” autentică ajunge să cuprindă strângerea cultuală a picăturilor de apă, folosirea simbolică a stalactitelor, oferirea primelor roade, cereale și boabe, un fel de infanticid votiv, rituri inițiatice (vechea semnificație „liminală” a grotei!) și picturi ezoterice pe pereții de calcar (Skeates, apud Garwood, 1991). Concepția că zeii locuiesc sub pământ este o credință răspândită În multe culturi (pentru Americi, vezi subcapitolul 11). Odată cu viața rurală și sedentară, omul a fost obligat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Oricum, oficiantul misterelor se vrea adorat în chip total, asemeni unei divinități păgâne căreia i se aduc sacrificii. Masca lui Dante deschide pentru neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul minții subiecților care au suferit experiența liminală a apostaziei politice nu face obiectul analizei de față. Oricât de tentantă ar fi ispita intelectuală de înțelegere a mecanismelor psiho-sociale ce dau naștere unor astfel de prefaceri totale ale sistemelor de credințe, ne declinăm orice competență în materie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
23 SPĂLĂTURĂ AURICULARĂ 15,00 24 RECOLTARE SECREȚII 9,00 25 INSTILAȚII LARINGIENE 10,00 26 TRATAMENT TOPIC AL FOSEI NAZALE 9,00 27 ANESTEZIE LOCALĂ DE CONTACT 9,00 28 ANESTEZIE LOCALĂ PRIN INFILTRAȚIE 10,00 29 AUDIOGRAMA TONALĂ LIMINALĂ 11,00 V. PEDIATRIE 1 CONSULTAȚIE INIȚIALĂ 34,00 2 CONSULTAȚIE DE CONTROL 24,00 3 RECOLTARE SÂNGE ȘI PRODUSE BACTERIOLOGICE 20,00 4 TOALETA PLĂGILOR SUPERFICIALE 20,00 5 ADMINISTRĂRI PARENTERALE I.M./I.V. 14,00 6 TRATAMENT CU ANTITERMICE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270545_a_271874]