148 matches
-
România este gaura din steag, o rană curățată parțial, fragmentar, relativ. Mi se pare jenant să spun, să recunosc că îmi iubesc țara. Discursul patriotic este astăzi o crustă sonoră, o piele zornăitoare. Iar România nu are încă un conținut limpezit. Ea este încă cețoasă, brumată, aluvionară și nu are grație. România nu are grație și nici tărie. Dar nădejdea în țara mea poate fi un simțământ constructiv: fără rugăciuni vizibile ori invizibile, fără cuvinte mari, fără inflamări, fără accente sangvine
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
peste merele curățate, scobite și umplute cu gem, așezate în tavă tapetată cu unt și făină. Se coace timp de o oră la foc potrivit. ȘERBET DE CAPSUNI Se fierb 1 kg zahăr cu 1 ½ pahar de zeamă de căpșuni limpezită și stoarsă prin tifon. Dacă nu avem zeamă suficientă, putem completa cu apă. După câteva clocote, se adaugă zeama de la o jumătate de lămâie. După aceeași rețetă, se face și șerbetul de fragi, zmeură, mure sau coacăze. TERINA DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria poate produce și efectul contrar, pe care, de altfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria poate produce și efectul contrar, pe care, de altfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumină sălbatecă și rea" (Herța, VII); "iată fața de masă-a luminei întinsă pe lucruri" (Coincidențe); căruțele "au spart pietrele luminii", iar plămânul "sparge lumina" (După diluviu)2. În toate aceste situații, lumina nu semnifică mai mult decât arată: suprafața limpezită a lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se spargă, să se dezintegreze, să-și dezarticuleze această apariție de primă instanță pentru a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al imaginilor în fuga ființării, "jocul fără seamăn al luminii/ Pe dimineața ne-ncepută-a lumii" (Țărm pierdut)10. Joc al neobișnuitului și al neasemuirii, care este totodată veșnicul joc al începutului. Tot ce apare în limpezimea luminii e răsfrângerea unui adânc limpezit. Dar pentru ca "genunile ce dorm sub limpezime" (Menire)11 să se arate, lumina trebuie străbătută, însoțită în jocul ei fără de seamăn. Or, jocul ei e oglindire, parcurs reflectat, precum în deja invocata sferă de cristal a cupei sau în scena
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
posibilul imposibilului, al inimaginabilului, adevărul care se dă pe față, trece prin fața transparentă a imaginii. Epifania ca dia-fanie Epifania unui astfel de posibil inimaginabil ne întâmpină în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să înfățișeze tabloul obișnuit al naturii limpezite după furtună, pasajul descriptiv adună semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși, ca simplă învăluire luminoasă venită de departe, "țesut dintr-o urzeală de lumină", imagine prin transparența căreia se vede doar deschiderea nelocuită, limpezimea pură a inaparentului. În golul limpezit ce stă în așteptare ceva apare pe neașteptate; apariție care nu se conturează însă cu limpezimea mediului în care apare, figură informă, ce pare și apare, fără a putea fi recunoscută drept ceva existent în cuprinsul naturii: "Căci zborul lui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imagine "slobodă, spre cer, înfloritoare,/ Inima mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu pune în vedere așa cum s-ar pune un obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îmbracă "straie de imagini", ci se arată "asemenea zeiței ieșită ideală/ Din spasmele cu spume ale eternității"68. Ea e forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul în care inaparentul trece prin lumină și dă sens tuturor celor ce apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric, dar complementar acestuia - revelația nu mai e căutată, ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o trecere încremenită în suspensia timpului. De fapt, înapoi spre niciunde, spre nimeni, prin distanța pustie a unui decor în declin. Apa vie nu e apariția ce dă relief peisajului străbătut; e imaginea profilată în retragere, în departele anti-peisajului, figura limpezită a de-naturării. Precum licărul stelei, imaginea nu pune lucrurile în lumină. Nu luminează decât la distanță, neașteptată apariție în miezul dispariției. O imagine împietrită în distanță, în vederea distanțată de ea însăși, împinsă în larg, în orizontul lărgit al nefamiliarului posibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e văzută - față a cui? pentru cine? - dar vede fără să fie. Căci, trecând prin lucruri, ea aproape că dispare, se șterge în nevăzutul distanței străbătute. În fața ei nimic de văzut de natura unui fenomen care ar cere privirea. Vederea limpezită nu strălucește pe fața avidă să privească; ea înaintează des-figurându-se, așa cum cuvintele se răstălmăcesc amuțind. Vederea însăși se pune în față, își creează o mereu altă față care, la rându-i, se răs-față în vederea care o consumă. Aruncată înainte de vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în cazul acestor texte. Important apare decorul în care se găsește turma de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată/ (...) Pasc și mi s-adapă,/ Că-i iarba-nverzită,/ Apa limpezită,/ Valea răcorită” (Călărași-București), „Roua ce-a picat/ Ruptu-mi-s-a, faptu-mi-s-a/ Di-un lac iezărel./ Ce-m creștea în el-u?/ Răchită înflorită/ Trestie măruntă.” (PogoneștiVaslui). Este o natură edenică, regenerată, ce amintește de „perfecțiunea începuturilor”, în termenii lui Mircea Eliade, o „amintire
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
monografie demnă de poet. Au rămas, firește, încă multe de spus (cu cît citești anumite texte, cu atît semnificațiile se înmulțesc în loc să scadă) și mă gîndesc chiar la o carte care să lămurească anumite chestiuni rămase neluminate sau prea puțin limpezite. Încă un proiect ce se adăugă la atîtea altele... neîmplinite. Ce e de făcut în cazul celor împlinite? N-am vorbit cu Octavian Voicu despre piesa pe care o am. Vă întreb pe d-voastră, care cunoașteți mai bine decît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
peste merele curățate, scobite și umplute cu gem, așezate în tavă tapetată cu unt și făină. Se coace timp de o oră la foc potrivit. ȘERBET DE CAPSUNI Se fierb 1 kg zahăr cu 1 ½ pahar de zeamă de căpșuni limpezită și stoarsă prin tifon. Dacă nu avem zeamă suficientă, putem completa cu apă. După câteva clocote, se adaugă zeama de la o jumătate de lămâie. După aceeași rețetă, se face și șerbetul de fragi, zmeură, mure sau coacăze. TERINA DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
uscat al mătăsii se încrustează pentru totdeauna, de neșters, pe fața ei, în timpul real, în cristalul de sare al trupului ei - și capătă un hieratism fără putință de înțeles, al vremelniciei oprite. ți-ar arde degetele sfărîmate de un frig limpezit dacă le-ai ridica spre lumina răsfrîntă alături în pahare - căci s-a făcut seară. și liniile obiectelor încet se schimbă de jur împrejur, după gustul acesta sunător ca arginții” (XXXI) „Frigul limpezit”, conservant al vieții economice, al făpturii omenești
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
de tratare (preclorare, preozonare), reactivul și doza alegându-se astfel încât să nu rezulte compuși secundari de tip trihalometanilor, cloriți, clorați sau bromați, iar dacă aceștia apar concentrația să fie sub valorile admise; 2. treapta a II-a - totdeauna pe apă limpezită având turbiditatea sub 1 NTU, cu scopul de a reduce concentrația în agenți patogeni sub limitele prevăzute în normele legale; b) tipul și doza de reactiv vor fi alese în funcție de tipul de materiale care alcătuiesc rețeaua, astfel încât calitatea apei nu
REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
din beton (care se consideră satisfăcător din punct de vedere al protecției pânzei de apa freatică) și vor avea trei compartimente, astfel că, în timp ce în unul dintre ele se aduce nămol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apă limpezita, respectiv nămolul concentrat. 6.5.5. Apă limpezita, saturata cu hidrant de calciu, daca nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuată la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convențional curate, dacă se obține acceptul organizației (secției
NORMATIV din 28 aprilie 2006 pentru asigurarea indeplinirii cerințelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179480_a_180809]
-
de vedere al protecției pânzei de apa freatică) și vor avea trei compartimente, astfel că, în timp ce în unul dintre ele se aduce nămol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apă limpezita, respectiv nămolul concentrat. 6.5.5. Apă limpezita, saturata cu hidrant de calciu, daca nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuată la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convențional curate, dacă se obține acceptul organizației (secției) care administrează rețeaua de canalizare respectivă, dar numai
NORMATIV din 28 aprilie 2006 pentru asigurarea indeplinirii cerințelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179480_a_180809]
-
din beton (care se consideră satisfăcător din punct de vedere al protecției pânzei de apa freatică) și vor avea trei compartimente, astfel că, în timp ce în unul dintre ele se aduce nămol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apă limpezita, respectiv nămolul concentrat. 6.5.5. Apă limpezita, saturata cu hidrant de calciu, daca nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuată la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convențional curate, dacă se obține acceptul organizației (secției
ORDIN nr. 321 din 28 aprilie 2006 privind aprobarea Normativului pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178045_a_179374]
-
de vedere al protecției pânzei de apa freatică) și vor avea trei compartimente, astfel că, în timp ce în unul dintre ele se aduce nămol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apă limpezita, respectiv nămolul concentrat. 6.5.5. Apă limpezita, saturata cu hidrant de calciu, daca nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuată la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convențional curate, dacă se obține acceptul organizației (secției) care administrează rețeaua de canalizare respectivă, dar numai
ORDIN nr. 321 din 28 aprilie 2006 privind aprobarea Normativului pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178045_a_179374]
-
U 1); - apa pentru situații de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s (două pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară); - apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apa limpezită și consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s (ambele unități nucleare). ● Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră prin canalul de derivație, în două situații: - după trecerea acesteia printr-un
HOTĂRÂRE nr. 1.515 din 19 noiembrie 2008 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206442_a_207771]