262 matches
-
câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna mea-i tristă că pe albe poteci copacii se-nșiruie-n haine de doliu. Iarna... Citește mai mult IarnăIarna, cu ochii cârpiți de nesomn,se zbate pe albele dealuri,undeva mai latră un câine pribeagși râul e-nghețat între maluri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
dealuri,undeva mai latră un câine pribeagși râul e-nghețat între maluri.E ca mine, singuratică, albă și greazămislindu-și povești fără număr,fiindcă Timpul așează să steaani de pustiu peste umăr.Fulgii ne sunt secundele recice se-aștern peste noi ca lințoliu;iarna mea-i tristă că pe albe potecicopacii se-nșiruie-n haine de doliu.Iarna...... Abonare la articolele scrise de leonid iacob
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
relicva la alta. Acum le recunoșate pe toate. Unele dintre exponate o bucură, altele o înfurie. Cele mai multe, nu-i creează emoție. A atins poala unui veșmânt grosolan, de lâna primitivă. Stofă e jilava, cu iz de mucegaiuri, rece că un lințoliu. Ra îi recunoaște mirosul, - unul de pielărie, cocleala de bronzuri și transpirație de bărbat tânăr. Mărțina nu mai are timp de pus întrebări și mai ales, nu așteaptă răspunsuri. Marcu este acolo!! O cuprinde de dupa umeri. O ridică pe brațe
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
minte până azi, două dintre cele mai îndrăgite de mine pe atunci, dintre celebritățile românești,Toma Caragiu actorul și Gigi Marga cântăreața de romanțe. Au trecut anii, rănile dezastrului s-au vindecat și oamenii au lăsat uitarea să-și aștearnă lințoliul peste acele timpuri cum se întâmplă cu toate lucrurile trecătoare, efemere chiar dacă au lăsat multe urme dureroase. E deajuns însă să nu se uite și să nu pierdem din vedere că istoria s-a repetat de-a lungul vremii și
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
vine, Iar noi să-i omenim cu vin fiert și mult drag. Cad fulgi de nea iubito, sunt albi ca pielea ta Care mă-ntreb, e-aevea sau e adevărată De n-ai fi ca văpaia, aș spune că ai sta Lințoliu peste pat, de frig îmbujorată. Referință Bibliografică: Cad fulgi de nea / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
noi, Izgonind secundele cu ură Printre pomii supărați și goi. N-a fost niciodată așa rece, Schimbătoare, veștedă și rea; Plânge-ntruna și aș vrea să plece Spre pustie sau oriunde-o vrea. Zvârle peste noi cu bură sumbră- Un lințoliu reavăn și urât-, Își ascunde sub un voal de umbră Sufletul bolnav, posomorât... Iar de-atâta rece și durere Fug cocorii și iluzii fug, Călători spre alte emisfere, Încălzite de un soare- rug. Du-te, toamnă - pasăre sărmană -, Fugi în
SE PETRECE IAR... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370004_a_371333]
-
se despletesc prin copaci, Pe Șasa șerpuiește un fir de argint, În scorburi liniștea e hărțuită de vârcolaci. Pe ochi s-a așternut o eșarfă de doliu, Văd numai Luna ce ține-ntr-un corn Puzderia de stele de sub albastrul lințoliu, Care, la mii de ani lumină, îmbrățișate dorm. M-așteaptă iubita sub iederă-n iatac Cu-argintul din Lună scânteind între sâni, Pe care îi mângâi, îi strâng comoară sub frac În nopți de-a rândul de câteva luni. Străbat
ÎN ZORI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369402_a_370731]
-
-mbăt, să dărâm orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi tu și noaptea devine poveste care-și întinde clipele pe lințolii bucolice sub țârâitul gingașilor greieri. cu genele tale lungi strângi cu privirea seninul cerului albastru și mi-l faci cadou într-un poem de dragoste. . duminică, 16 august 2015 Referință Bibliografică: poem de dragoste / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347171_a_348500]
-
zăbranic.../ Sfânt Enkomion de tandre/ Stihuri, versul meu uranic...” În “Hermina oglinzilor” femeia “goală, aburind a sărut”...” Undeva, cândva, mâine ieri,/Pe asprite de zvâcnet atlazuri,/ Cu țărmuri retrase-n dureri / Și luna suind din talazuri, / Cineva le va pune lințoliu,/ Zăbranic nirvanic, de doliu/ Și mâna aceleia, poate,/Cu degete/ Îngândurate/ Le va sparge, orbite, pe toare...” 11. Maria Filipoiu, născută pe meleaguri buzoiene, cu câteva cărți publicate, coautor și coordonator de antologii de poezie și publicistică literară încă mai
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi! La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat...! La mulți ani țară de doliu, Azi din Tricoloru-ți fă-ți, Peste patru zări, lințoliu, Milioane de bucăți...! La mulți ani icoană sfântă Azi zvârlită la gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război...! La mulți ani țară vândută Azi și ieri din interes, Ori pieri dându-te bătută, Ori te bați, n-
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi. La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat... La mulți ani țară de doliu, Azi din tricoloru-ți fă-ți Peste patru zări lințoliu, Milioane de bucăți... La mulți ani icoană sfântă Azi zvârlită la gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război... La mulți ani țară vândută Azi și ieri din interes, Ori pieri dându-te bătută, Ori te bați, n-
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359393_a_360722]
-
câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna mea-i tristă că pe albe poteci copacii se-nșiruie-n haine de doliu. Iarna... Leonid Iacob Referință Bibliografică: iarnă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360177_a_361506]
-
Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului FULGI DE NEA! Fulguiește liniștit peste-o lume adormită Un covor fără sfârștit de zăpadă insolită. S-a întins, de neoprit, cu un alb imaculat Peste brazii din ponoare, un lințoliu din brocat. Privesc fulgii cu-ncântare cum din ceruri spre pământ Își alege fiecare drumul răscolit de vânt, Uneori mirați măsoară înăltimile parcurse Se opresc și fără teamă schimbă voltele impuse. Sunt surprins că-s anotimpuri cu viețile schimbătoare După cum
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȚIPĂ TOAMNA... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 648 din 09 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Țipă toamna, mă sfâșie Ca un bocet lung de doliu, Lumea parcă-i o fâșie Dintr-un zdrențăros lințoliu... Ca un giulgiu peste groapa Între ceruri excavată, Cade peste lume pleoapa Norilor din neagra vată... Mor copacii, frunza moare, E-un mormânt imens văzduhul, Păsările călătoare Își dau triste în zbor duhul... Mor de dor să-și uite dorul
ŢIPĂ TOAMNA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359867_a_361196]
-
de mioare și de iezi. Începe iarna iarăși fără cerb, Cum primăvara fără de magnolii, Măreț nu mai e frigul, doar acerb Și umbre lasă pe nămeți, de dolii. Rămâne iar cuvântul fără verb, S-a dus să se-odihnească sub lințolii. SĂNII FĂRĂ CAI Aleargă săniile noastre fără cai, Printre roiri de fluturi și albine, Din zilele de primăveri senine, În blânda revărsare-a florilor de mai. Plutesc apoi pe valurile fine, Ce să se joace vin, cu vara în alai
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
adâncurile fluide, foșninde, își arde șovăiala pe rugul aurorei boreale; abisurile nu se mai cască sfidătoare, cercetându-l mirate, multiplicându-i-se-n celule; nici clipele, desprinse din ram, nu mai tremură îmbrățișate pe banchizele-nsingurate, căci din cer cad stropi de lumină pe lințoliul ce-și pierde urma în legendă. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Stropi de lumină / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
STROPI DE LUMINĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341559_a_342888]
-
sparte, Presară-n presa lor, și ciugulim ca proștii. Ruină e-n spitale în pensii și chenzine, Rețete nu mai sunt nici pentru aspirine, Tremurăm când vine scadența la chirie, Chirurgii au evadat că nu au bisturie. Trageți de pe față lințoliu întunecat, Treziți-vă din imnul în care se doarme, Nonsens le e cuvântul academizat Să trecem de acum convinși cu toți la arme. La arme -înflăcărați- acuma sau deloc; Prea mult mai așteptarăți în răbdarea voastră, Copiii v-au ucis
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei tăceri... vine la poeți, și poeții parcă plâng mai mult, parcă-s robiți de dorul de mamă și zdrobiți de neiubire! Tristă toamnă a anului 2015, cu trist lințoliu negru! Spre înserarea lui 17 septembrie, tenorul Cornel Stavru, octogenar împărat, lumânare rămasă fără ceară, a scenei muzicii clasice românești și universale s-a stins tăcut, într-o gălăgie națională când își pornea drumul spre definitivele negrăiri un politician ce-
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
valet. -Imi dau perfect seama cătrebuie să luam imediat o decizie, iubito. -Victor, am ajuns dincolo de cuvinte. Să fim realiști. Trebuie să scăpăm de aici. Să ne eliberăm de prânzul ei duminical! Ai privit-o cu atenție? Arată ca un lințoliu în basorelief pe o stelă. Vocea Elenei strangulează strâns aerul. -...un ou spart împrăștiat într-o capsulă a timpului...te înțeleg perfect, Elena. -Îi conectată cu întreruperi. Să fim realiști. Nu pot să sar la fiecare moft al ei, numai
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
se bată În joacă, zgribuliți de geruri. Și curg a lumii stele iară, În tușe grele, apăsate, Ca niște draperii lăsate Peste luminile de-afară. Iar în copacii prinși în scenă, Se-așează fulgii ca-n fotolii, Țesându-și albele lințolii, Pe goliciunea lor obscenă. Alții dansează-n ritm haotic, Dar cad alcătuind covoare, Care prin alba lor culoare, Reprimă un ritual erotic. Acel al nașterii timide A aișorilor în floare, Prin himenele-n bună stare Ale zăpezilor-hlamide. Tot vin mereu
S-AU RUPT IAR PERNELE ÎN CERURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340170_a_341499]
-
abundă! Păcat că oameni întregi la corp, la cap Așteaptă să se dea pomeni în neștire, Trec prin viață, prostie căt încap, Se cred victime, dar e crasă nesimțire! Să te ferească Domnul de-așa copii Ce-ți aștern vremelnic lințoliul în patul morții, Se încolăcesc în jurul tău reci ca șerpii Pentru a lor nimicuri, ridicole aspirații! Referință Bibliografică: INIMĂ DE ȘARPE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
INIMĂ DE ŞARPE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377658_a_378987]
-
în acest anotimp, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții. Călăreții scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor de negură și nelinișteau
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
de ramuri precum niște lințolii ale morții. Călăreții scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor de negură și nelinișteau caii. Pentru a nu se pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui izvoare se aflau ascunse în măruntaiele stâncoase, sub temeliile Muntelui de Foc
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
dorea să ajungă, adică la poalele muntelui de foc, dincolo de granița ce separa ținuturile marelui han mongol și împărăția regelui creștin al kara-kitaienilor și naimanilor. Albul imaculat al zăpezii care puțin mai devreme se așternea peste Valea Întunecată precum un lințoliu al virginității, fusese profanat de sângele victimei hăituită de prinț. Odată ajunsă la poalele stâncoase, fiara muribundă din cauză că pierduse prea mult sânge încerca să se piardă cu ultimele forțe printre crăpăturile adânci dintre stânci, către inima muntelui. Săgeata de Argint
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
pseudonimul literar Tradem, cel care a recunoscut printre primii valoarea lui Eminescu și l-a caracterizat într-un vers „tu dulce-al poeziei Crist”, scrisese poezia „Corbii”: „Pe plopii întinși / Coboară corbii-n pâlc de doliu, / Cernesc al iernei alb lințoliu, / Și, triști, de foame par învinși... / Cugetători, / Privesc spre cer, privesc departe; Pe când un glas de vânt împarte / Un cântec care dă fiori...” Invocând cândva acest dialog al spiritelor, am scris poezia Visul lui Bacovia: O floare, un gând, un
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]