2,115 matches
-
în labă chiar acum l-a înțepat. Scoate-un răget răgușit, și lungit în iarba mare spre leoaică lung privește, cerșind îndurare. Și, leoaica-i tot femeie, cum să-l vadă suferind? Ea cu dinții-i scoate spinul și îl linge mârâind. Intuiesc, Regele junglei, mândrul Leu cutezător, îi va oferi Leoaicei nopți fierbinți, pline de amor. JOHNY O rusoaică blondă, mică, ținea-n brațe un cățel și plângea că a ei mamă nu îl accepta pe el. Când l-am
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Armonie.html [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
decât un simplu interogatoriu.” - Ce crezi că s-a-ntâmplat cu polițistul ? - Nu cred nimic ,pot numai să-mi imaginez ! „ Mda,cu siguranță ai dreptate . Se pare că i-au făcut de petrecanie ! Frumușelule,ți-am spus că o să-mi lingi din palmă ! ” (va urma ) Referință Bibliografică: VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Gheorghilaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454341142.html [Corola-blog/BlogPost/377491_a_378820]
-
pe care se grăbea să le schimbe la alimentară. De parcă atât n-ar fi fost de-ajuns, Sheila, un dog german de patruzeci de kilograme, pașnică de altfel, i-a pus mamei labele din față pe umeri, încercând s-o lingă pe obraz. Argentina ne-a poftit în grabă în sufragerie, făcând loc din mers pe canapea, printre scrumiere și ziare. Mama, timprată s-a așezat într-un colț și a refuzat politicos oferta de cafea. N-a stat mai mult
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1360747661.html [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
și care pare-mi-se era primarul Abrudului. Un tip rotofei, ca un polobocel plin cu varză murată. Masa era deja aranjată și la o masa stătea cocoana lui, care arăta și ea ca un butoiaș cu castraveciori. I-am lins respectoși cazmaua, o labă grăsuță cu degete scurte și unghii patrate. Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau ca doua picături de zeamă de varză acră. Cocoana și progeniturile nu s-
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
celulare așezate la vedere, negre, sau argintii, cu melodii date la maximum, sunt veseli și foarte comunicativi, dacă luăm în seamă faptul că vorbesc fără sfială cu cei de la mesele aflate la celălalt capăt al sălii, mănâncă numai pizza, se ling pe degete și rostesc, evident cu gura plină, cuvinte extrase, aproximativ, din alte limbi, totul numai și numai cu referire la mersul afacerilor. Sunt fără îndoială, tineri de succes, băieți dă băieți, adevăratele modele ale noii generații. La sfârșit se
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
ruptă, cu mânerul gin frăgar*. Lâng-obloaca* crepațâtă îi o furca c-un colț rupt, Frunz-uscată ge-astă toamnă, numa bună ge-așcernut Îi culcuș cald, la o ciuta, ce-o fătat ge-o zi s-o noapce, Si la puiu” cu oci umezi, lins ge mama lui pa space! Sura vece, sura vece, a ta soartă-i hotărâtă Iar în veacul ce-o să vie, cu uitări pecetluita. A plecat gemult sârmanul, ce grinzâle ț-oncleiat Mărturia măiestriei a lemnarului gin sat. Cloamba - creangă; marhă - vacă
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1494489728.html [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
era o tradiție respectată cu sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de zbenguială prin păduri și goluri alpine după afine, zmeură și fragi ale căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata. Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
vecine, coana Morticica îmi dă ocol, dar eu i-am spus că a venit cam devreme. I-am spus să mai aștepte până-mi închei socotelile, ha-ha!... Păi cu mine și-a găsit ea, parșiva, să mă încerce? S-a lins pe bot. Cu mine nu-i ține, vericule!... Ce s-o fi grăbind, că nici n-apucai să fac țuica de prune?!... O cinsteam, doar mă știi că nu sunt așa zgârcit. Costică a zâmbit, prefăcându-se că l-aprobă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
făcând tumbe de bucurie în jurul lui, și scotea câte-un scheunat discret, ca un suspin de copil alintat de tăticul ei. Când Andrei i-a atins capul cu mâna, Vruța, așa cum ar face o slugă credincioasă, a-nceput să-i lingă umilă degetele umflate din cauza valizei de lemn, în care adusese și el ce putuse: ceva de-ale gurii, câteva vechituri, și nu mare i-ar fi fost mirarea ca s-o vadă cum plânge... drăguța de ea. Portița de la tindă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
om și, ciulind urechile ca să audă vreun zgomot prin apropiere, s-a îndreptat spre fundul curții. Vruța, care era legată în coteț, scheuna și se zbătea să iasă. L-a simțit că pleacă și ar fi vrut să-i mai lingă mâinile, care acum, afară că erau noduroase, miroseau a sânge. Andrei a deschis portița ce dădea spre o râpă destul de abruptă, pe unde putea să se strecoare printre salcâmii plecați deasupra potecuței, care formau o boltă asemănătoare cu cea de la
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
încântați de personalitatea lui Adrian Păunescu, de poeziile lui, de spectacolele Cenaclului Flacăra dar asta nu îi împiedica să-și declame unii altora, ori de câte ori constatau adulațiile față de cel mai iubit conducător: De-ar avea perechi de ..... Ceaușescu Nicolae Cât să lingă într-un an, ...................................... ! Știm, sau nici măcar nu acceptăm că nu am ști, ce efecte are stresul continuu asupra unui individ. Noi, cei de rând, nu ne-am gândit niciodată la efectele proslăvirii, ovațiilor și osanalelor asupra individului. Referință Bibliografică: I.
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
ceașcă de nechezol aburind și un pahar de țuică, nimeni alta decât secretara personală a Supremului, Margareta Mairmaid. Toți își ținură respirația, nu numai pentru că secretara ar fi fost capabilă să provoace infarcturi doar prin mișcarea șoldurilor, sau după cum își lingea buzele, ci și pentru că șeful, ca orice kraklean ce se respectă era foarte mârlan cu aceia care nu-și cenzurau limbile și le lăsau la vedere când se foia printre ei criminala asistentă personală. În sfârșit, fata plecă, după ce boss
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
degeaba Că-i vreun Țepeș, dar de unde...?! Pregetă și se ascunde, Mai încetișor cu... graba, Nu cumva să-ncurce treaba... La americani cu steaua, La evrei cu sorcova... Să nu-l certe Moscova, Ne-a strâns și mai mult cureaua Lingând nemților pingeaua... Și în țară face blatul Cu guvernul de șacali, Cu baroni și conți penali Din structuri și aparatul Care trag în țeapă statul. Iar pe Iancu, Voievodul, Pregetă erou să-l ungă, Să nu-și pună hunii-n
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
am apropiat mai mult de el, lăsând înghețata de pe buzele mele să le acopere domol pe ale lui. Și în acest fel a început ceva magic: el și-a apăsat ușor buzele pe ale mele și cu gura întredeschisă a lins înghețata, mai întâi cu vârful limbii, de pe buza de sus, apoi după bărbie și mai apoi cu toată limba de pe gât. Ne-am privit preț de câteva secunde, în ochi, apoi am continuat: - Mai vrei? l-am întrebat, lăsând voit
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484769494.html [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
să-l bată pe nenorocit așa cum făcea cu slugile de la fermă. Supărarea îi trecu însă repede nu pentru că ar fi fost o fire generoasă ci pentru că îl tăia o nevoie cât se poate de firească pentru orice bărbat care a lins câteva berițe cu o seară înainte. Așadar, mai înjură o dată, tot în gând, și se dădu jos din pat cu gândul să fugă repede la toaletă. Nu mai era tinerel și chestia aia cu ținutul devenise un fel de amintire
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1489659507.html [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
în căruță, a înhămat calul, ne-a trimis pe noi copiii în vecini ca să nu asistăm la despărțire, a luat apoi câinele în brațe și l-a pus în căruță. Câinele s-a supus privindu-l cu încredere, i-a lins mâna cu dragostea de totdeauna, apoi, i-a lins lacrimile de pe obraz și a stat liniștit în căruță. Mama a mers un timp în urma căruței plâgând ca dupa mort. La prima casă de la marginea satului vecin l-a încredințat unui
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_devotament_elena_buica_1362590787.html [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
noi copiii în vecini ca să nu asistăm la despărțire, a luat apoi câinele în brațe și l-a pus în căruță. Câinele s-a supus privindu-l cu încredere, i-a lins mâna cu dragostea de totdeauna, apoi, i-a lins lacrimile de pe obraz și a stat liniștit în căruță. Mama a mers un timp în urma căruței plâgând ca dupa mort. La prima casă de la marginea satului vecin l-a încredințat unui om cu suflet bun, tata făcuse armata cu el
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_devotament_elena_buica_1362590787.html [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
Road, dau colțul și intru într-un birt unde îmi face cu ochiul o reclamă cu ciorba de pește. 5 dolari. Un bol mare, cu legume, frunze de varză chinezească, bok choy, paste făinoase și trei felii de file de ling. Adaug în ea și o linguriță de ardei iute... Mă simt precum calul lui Harap Alb după ce a mâncat jăratec. O iau din loc și caut o cafenea. Nu după mult timp dau de una care face cafea expresso. De
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1387368229.html [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
zilele. Numai războiul ce m-o mai purtat prin lumea largă... Atât! Vietăți nenumărate am întâlnit în drumul meu, cu gheare ori cu copite, cu coarne sau colți, da un asemenea țap, hm..., nu mai văzusem! Era auriu, ca frunza linsă de brumă, vânjos, înfipt parcă în pământul neted al poienii, nerăbdător să-și încline țepușele coarnelor înalte spre dușman. Hm! Și să nu crezi atunci că animalele, ca și oamenii, au alesele lor, că sunt conduse și apărate de făpturi
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
din lumea terorii roșii în cea a junglei capitalului. Petru Ioan Garda prinde sarcastic disperarea omului într-o lume alienată în Evoluție (După Revoluție) (p. 60): „România azi renaște/Ca un fel de „mondo cane”:/ Amărâții pupă moaște,/Iar avuții ling ciolane.” Este o caracterizare concisă, magistrală a amestecului de neputință din partea omului de rând și criminalitate din partea celor cocoțați la putere. Acest epigramist taie în carne vie când vine vorba de ticăloșia clasei politice. Ascultați-l: „La noi în România
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]