327 matches
-
Autoarea Ofrandei omeniei procedează la o stabilire a unei tabele de valori pozitive și negative, însoțită de o tonalitate justițiară (spuneam) apodictică, neconcesivă. E respinsă, astfel, invazia în ființa umană a cruzimii, lașității, trădării, bolii de lux și fală, minciunii, lingușirii, bârfei și zeflemelii, ”erorii împietrite”. E elocventă, în acest cadru de ”riposte” (cuvântul e al poetei însăși) o viziune originală a ”vânătorii” ce pândește nimicirea cinstei, curățeniei și luminii sufletești: ” E timpul vânătorii... de după tulpini Zece arme ochesc o singură
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând totodată asumarea unei logici a vicleniei și lingușirii. „Omul înțelept trebuie să fugă cât mai mult de dorința de a trăi pentru glorie și de a face pe placul mulțimii; trebuie să-și facă rațiunea conducătoare vieții, încât chiar de-ar trebui să se împotrivească tuturor oamenilor, chiar
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
conduc destinele unui număr mai mic și până la cel al milioanelor de oameni. Stând și analizând, această dorință de parvenire se naște în sufletele unor oameni imorali, invidioși și egoiști care folosesc o gamă întreagă de mijloace precum minciuna, lăcomia, lingușirea, furtul, batjocura, cinismul, viclenia, compromisul, înșelătoria și uneori chiar violența. Retrăim, se pare, o viață balzaciană, caragialească, dar mult mai crudă fiindcă este pe deplin conștientă, oamenii dornici de parvenire sunt diabolici, mințile lor sunt instruite în acest scop. Retrăim
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
anul 404). După aceasta, Sfântul Ioan Casian este trimis la Roma, ca misionar, unde înființează, în Marsilia, primele comunități monahale, fapt care îl bucura nespus de mult pe trăitorul monah autentic Ioan Gură de Aur, ajuns Arhiepiscop al Constanipolului. Din cauza lingușirilor și vicleșugurilor de la curtea imperială, Sfântul Ioan Gură de Aur este înlăturat din scaunul arhiepiscopal. Printre cei care-și ridică glasul împotriva acestei nelegiuiri se află și Episcopul Teotim I de Tomis (Dobrogea), prieten cu Sfântul Ioan, care îl mustră
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
inspira nobilului purtător al coroanei lui Mircea decât dezgust, pentru a întrebuința o espresie cât se poate de eufemistică. Aceiași oameni care-l numeau pe M. Sa un agent, un pion al d-lui de Bismarck, se topesc azi în lingușiri și laude și se simt de mii de ori fericiți... pentru ce? Pentru că dispun de buget. O tempora, o mores! [ 13 mai 1880] ["CÎND CONSILIUL COMUNAL... "] Când consiliul comunal al orașului Iași a respins modul în care i se acordau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generațiunilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generațiunilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fizică aveau trecere, pentru că târziu s-a inventat iarba de pușcă. Ei, nu era rău evul mediu! Căci curajul și tăria fizică sânt prin natura lor, generoase. Oamenii slabi au însă toate defectele slăbiciunii lor. Invidia, nestatornicia, clevetirea, dușmănia ascunsă, lingușirea, dicțiunea sofistică, toate acestea se găsesc în oamenii caii n-au un ton fundamental hotărât, cari nu sânt întregi sufletește și poate nici fizic. La existența multora din ei e de vină și perfecționarea artei medicale. Înainte mai dădea vărsatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
el "descifrează" nestatornicia femeii, patima pentru lux, viclenia: "Ici una oacheșă ... Ș-aruncă ochi-ntunecoși sălbateci, / Setoși de patimi c-ale unei hiene...." (Rime alegorice); sau: " În față farmecul palorii / Și ochi ce scânteie de vii, / Sunt umezi înfiorătorii / De lingușiri, de viclenii...." (Te duci). Pentru a descifra caracterul nu e de-ajuns doar o singură privire: trebuie să credem că în spatele "vederii" ochiului eminescian sunt priviri succesive, multe instantanee. De aceea și senzația de ochi care dor, care se consumă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Lessing, cel mai mare critic al timpului său, a putut dar, dus de puterea sa critică, să zică cu drept cuvânt în Dramaturgia lui: "Eu știu să-i fac unui artist, fie de sexul meu sau ba, numai o singură lingușire, și aceasta constă într-aceea că presupun că ar fi departe de orice simțibilitate vană; că artea e la el înainte de toate, că aude cu plăcere judecîndu-se asupra lui în gura mare și liber și că vrea mai bine să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și panglicari, guvernământul lor nu este numai o xenocrație destrăbălată, o domnie a tot ce Orientul a avut mai putred, dar, privind la conștiințele lor venale, la înclinările lor constante de trădare și de rea credință, la apucăturile lor de lingușire și de malonestitate, la stupiditatea lor intelectuală, unită c-o mare doză de șiretlic comun, am putea zice că ei au introdus un fel de pornocrație morală în țară. Când d. Dimitrie Brătianu, amicul și prezidentul lor, declară că nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
harnice ale Domnilor români de la 1821 - 1857, față cu guvernul de emancipare politică și socială a lui Vodă Cuza se va 'ncepe de-acum înainte, în zilele lui Carol îngăduitorul, a doua ediție a domniei fanarioților. Înjosirea de caracter și lingușirea slugoilor pe cari d. Brătianu i-a ridicat va fi singurul titlu de recomandare; orice merit, orice mișcare onestă a inimei și a conștiinței, orice virtute care dă vieții publice energie și claritate va fi proscrisă din mijlocul acestor oameni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cătră oricare om nu-ș scoate căciula, fie măcar de cea mai mare treaptă. Cum și cei ce sunt oareșce de mai înaltă treaptă decât proștii țerani obicinuiesc către treapta cea mai mare să se arate cu o nespusă și necuviincioasă lingușire, iar către cel mai mic, răstit și îngânfat, vrând numaidecât să-i arate că este mai mare decât acela" (Golescu, 1963: 166). Așa cum transpare și la Cantemir, dar într-o altă formă, mai degrabă optimistă aici, Bălcescu arată că unitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putea niciodată să dețină această știință politică.” Nici măcar retorica demagogică nu mai este interzisă cu desăvârșire atunci când, având în vedere binele cetății, conducătorul trebuie să acționeze cu orice mijloace. Totuși Platon nu apără deschis retorica, ea fiind o formă de lingușire, care nu se bazează pe cunoaștere, ci pe instinct. Iar lingușirea este, așa cum Platon afirmă fără echivoc, „o îndeletnicire urâtă”. Ceea ce rămâne limpede este faptul că Platon nu era un adept al democrației. El califică democrația ca fiind „cea mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai este interzisă cu desăvârșire atunci când, având în vedere binele cetății, conducătorul trebuie să acționeze cu orice mijloace. Totuși Platon nu apără deschis retorica, ea fiind o formă de lingușire, care nu se bazează pe cunoaștere, ci pe instinct. Iar lingușirea este, așa cum Platon afirmă fără echivoc, „o îndeletnicire urâtă”. Ceea ce rămâne limpede este faptul că Platon nu era un adept al democrației. El califică democrația ca fiind „cea mai rea dintre formele de guvernământ care sunt prevăzute cu legi și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acesteia”. În consecință, retorica (nu cea demagogică) și legislația nu reprezintă decât componente ale artei politice. Constatăm aici (în Omul politic) o „îmblânzire” a vehemenței contra retoricii, așa cum se manifestă ea în Gorgias, unde e trecută fără nuanțări între formele lingușirii. Astfel părintele Academiei anticipează într-un anume sens „distorsiunile” strategice care pot fi provocate deliberat noțiunilor noastre primitive asupra relațiilor text/imagine, relații care se constituie într-un orizont cu caracter pronunțat politic. Arta conducerii nu se validează sub aspect
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
instrument politic de prim rang pentru că este capabil să exercite o anumită influență. Puterea vine ca o consecință a influenței. Iar influența poate fi obținută prin diverse mijloace. Retorica, găteala și sofistica reprezintă, pentru Platon, tot atâtea părți ale „artei” lingușirii. După cum se știe, acuza principală care se aduce artei retorice este legată de faptul că această artă constă în a „face ceea ce este slab să pară puternic”. Această acuzație nu e „descoperirea lui Platon. Ea se regăsește chiar și la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cioran - decît să complice totul, pînă și „propria-i frică” (desigur, văzînd dimensiunile incomensurabile ale „necunoscutului”). * „Ca să-ți placă laudele, nu este neapărat necesar să te simți demn de ele.” (H. de Montherlant) Într-adevăr, este suficient să-ți placă lingușirile... * „Ești dator, uneori, să faci o greșeală, nu ești dator niciodată să faci o prostie.” (N. Iorga) O „prostie” este mai mult decît o „greșeală”, deoarece În ea ți-ai premeditat un anumit rezultat, pe cînd greșeala o faci mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
păreri sau În atitudini poate fi, bineînțeles, de multe ori, semnul existenței unor mari carențe sufletești: (ex: complicitate pînă la slugărnicie); indiferență, dezinteres față de găsirea unei soluții reale, fapt care duce la o atitudine de tipul „fie ce-o fi”; lingușire; lașitate; constrîngere (ești de acord dintr-un sentiment de teamă) etc. * „Cel mai bun lucru este să nimicești nu pe criminali, ci crimele.” (L.A. Seneca) Desigur, este mai ușor să pedepsești vinovații, decît să descoperi cauzele „răului” și să le
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În certitudini. * „Vrei să fii cunoscut de toți? Să nu cunoști pe nimeni.” (P. Syrus) Cunoscuții Îți limitează imparțialitatea, prin abuzul lor de Încredere, ca să nu mai vorbim de atentatele lor la bunul tău simț, prin laude și acte de lingușire. De aceea se și spune că este mai greu să fii judecător Între prieteni, decît Între necunoscuți sau Între dușmani. * „Dacă viața ta a plăcut multora, nu poate să-ți placă și ție.” (P. Syrus) E de presupus că astfel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
calea de la ură la prietenie, decît de la antipatie la prietenie.” (La Bruyère) Pentru că „ura” este mai emoțională, prin natura ei, pe cînd „antipatia” este o stare mai elaborată, mai apropiată de atitudinea intelectuală. În același context se Înscrie și maxima: „Lingușirea e mai periculoasă decît ura” (B. Gracian). * „De-am fost crud, am fost pentru că am vrut să fiu și milostiv.” (W. Shakespeare) Cum altfel decît pe calea „cruzimii” am putea Înțelege, apoi, În ce ar consta binefacerile „milosteniei”? În mod
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a doua Înfrumusețezi lumea În care trăiești. * „Cei absenți sînt asasinați prin bîrfă.” (P. Scaron) BÎrfa este de fapt, una dintre cele mai detestabile forme ale lașității. În schimb, situația inversă este specifică demnității: „Elogiul celor absenți se face fără lingușire” (Jean Baptiste-Louis Gresset). Nu trebuie uitat că cei care batjocoresc o fac pe măsura caracterului lor: „Ce-ți pasă că În fond cutare-ți frămîntă o caricatură din tina În care el e plămădit?” (N. Iorga). * „SÎnt trei morale: morala
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un anumit stil de viață. * „Acolo unde trebuie să Încetez să mai fiu moral, nu am nici o putere.” (J.W. Goethe) Măsura adevărată a omului o dă bunătatea, omenia: „Dragostea de oameni face mai mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce este sănătatea pentru trup.” (M. Eminescu) „Moralitatea” este, de fapt, acel ceva care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu ducă la crearea unor mari suferințe sau prejudicii celor din jur.) Unge osia ca să nu scârțâie carul. Pornind de aici, unii Înțeleg să-și promoveze afacerile nu atât prin eforturi aptitudinale oneste, cât mai ales prin mită, complimentări și lingușiri de tot felul.) Acela care ascultă este părtaș cu acela care vorbește de rău. (Desigur, numai celui căruia Îi place să asculte ponegririle făcute de alții la adresa unui semen acceptă să fie de față.) „Jumătate din omenire simte plăcerea să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pune În față o oglindă În care ți se vede chipul.” (J.W. Goethe) Dacă l-ai sărutat pe obraji, nu-i mai săruta și mâinile. Există o limită, o decență În manifestarea afecțiunii, În absența căreia lăsăm impresia de lingușire sau chiar de slugărnicie. Un alt proverb este deosebit de plastic În acest sens: „Cinstea feței ca zăpada: dacă o dată se topește, albeața nu se mai vede”. Îndeosebi romanii cultivau acest simț al măsurii, care cere moderație, cumpătare, nedepășirea limitelor bunului-simț
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]