399 matches
-
întreaga sarcină a șeii să se transmită de-a lungul zonei proximale a croșetului. Este necesar să se dea un plus de rezistență acestei zone, de exemplu prin îngroșarea ei. 3. Un croșet inelar pe molar, care angajează o retentivitate linguală, ar trebui să aibă un element de rezistență vestibular Croșetul inelar pe molar are un braț lung, care este vulnerabil la deformări accidentale dacă este manipulat greșit. Pentru a preveni acest lucru, se adaugă un braț suplimentar la nivel vestibular
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de mare elasticitate. -Atunci când linia ghid este foarte înaltă oral și coborâtă vestibular (cazul premolarilor inferiori înclinați oral), se aplică croșetul cu acțiune posterioară inversă. - Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, brațul rigid disto-vestibular, iar brațul elastic este situat lingual. 4Croșetul inelar (fig. 4.93): -Este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentația. Înconjoară dintele pe toată circumferința sa. -Linia ghid este relativ coborâtă pe una din fețele laterale și înaltă pe cealaltă. -Prezintă un braț flexibil
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retenție adiacentă șeii. O a doua categorie de patru croșete sunt astfel prezentate: 4Pensele mezio-distale: sunt utilizate pe dinții frontali și pot fi: -pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă (fig. 4.101 a) prezintă un conector secundar situat pe fața linguală a dintelui, iar supra-cingular se divide în două prelungiri în formă de T, una spre mezial, cealaltă spre distal îmbrățișând dintele; -pensa mezio-distală simplă (fig. 4.101 b) prezintă o singură extremitate liberă; pornește dintr-un conector secundar situat oral
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
al doilea ax, permițându-i un contact intim pe toată lungimea crestei edentate. Sistemul Ax-Ro (fig. 4.143): este un sistem compus dintr-un croșet continuu terminat distal cu două croșete Ackers ce sunt unite la o bară palatină sau linguală, bară ce prezintă două orificii paralele. Cealaltă componentă a sistemului este realizată din două șei unite printr-o bară care în dreptul orificiilor prezintă două patrici ce culisează. Când se aplică în cavitatea orală, se aplică întâi șeile cu patricele și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un paralelism riguros, chiar dacă se aplica bilateral, iar spațiul vertical necesar este de doar 3 mm. Poate fi ușor dezinserat de către pacient în scopul menținerii igienei, însă nu există pericolul dislocării. Ruptorul de forța de la Preat are sistem de închidere lingual (fig. 4.145). Dintre ruptorii care permit două mișcări ale șeilor, translația verticală și bascularea prin înfundare a extremității distale a șeilor, menționăm capsele Ceka (fig. 3.146 a, b). Elemente disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire: Acest tip de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
restanți. -pentru mandibulă: protezare hibridă alcătuită din: restaurare fixă, coroane mixte semifizionomice metalo-acrilice: elemente de agregare 43, 42, 41, 31, 32, 33, 34 și coroane metalice la nivelul 37, 47 și proteză parțial mobilizabilă scheletizată alcătuită din conector principal plăcuță linguală metalică cu două șei mixte metalo-acrilice cu cinci dinți modelați anatomorf mediu cuspidați și elemente speciale de menținere, sprijin și stabilizare. CAZ CLINIC 6: Pacient A. C., 63 ani, mediu rural: În urma examenului clinic și paraclinic s-a formulat următorul dignostic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
limitat în înălțime se recomandă să se renunțe la puntea suspendată și să se confecționeze o punte cu contact liniar. Aceasta nu exercită acțiuni dăunătoare asupra crestei și posibilitățile de curățire sunt bune, în cazul în care fața bucală și linguală converg într-un unghi ascuțit la creasta alveolară, mai bune decât dacă s-ar întâlni într-un unghi obtuz la depărtare mică de mucoasa crestei. Puntea suspendată trebuie să fie la o distanță minimă de 2 mm de mucoasă, dar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
posedă o toleranță remarcabilă în contact cu materialul șeii corect adaptat și perfect lustruit, și mai ales dacă porțelanul e perfect vitrificat. Rumpel recomandă o modelare a corpului de punte astfel încât pe secțiunea transversală să fie lentiform, fețele labială și linguală unindu-se într-un ungi ascuțit, iar în raport cu creasta se face chiar la muchia crestei alveolare ca să nu ia naștere unghiuri inaccesibile curățirii. Prelucrarea finală a punții va trebui efectuată cu multă grijă, o atenție deosebită acordându-se lustruirii perfecte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
caracteristici: -toate suprafețele să fie convexe, netede și perfect finisate; -contactul cu versantul vestibular trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune; -fețele ocluzale ale intermediarilor să fie în armonie funcțională cu fețele ocluzale ale celorlalți dinți; -contururile vestibulare și linguale trebuie să se conformeze dinților antagoniști; -diametrele suprafeței ocluzale să fie în raport cu dinții antagoniști. Forma corpurilor de punte din zonele anterioare -toate suprafețele să fie convexe, netede și perfect lustruite; -contactul cu mucoasa vestibulară să fie minim și fără apăsare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
convexe, netede și perfect lustruite; -contactul cu mucoasa vestibulară să fie minim și fără apăsare; -exigențele estetice pot necesita o zonă de contact mai mare pentru a suprima existența spațiilor, dacă creasta alveolară frontală este în mod excesiv rezorbită; -contactul lingual va trebui să fie asemănător dințiilor naturali, pentru a nu modifica fonația. Punțile igienice Pentru regiunile laterale, protezele fixe igienice sunt cele mai indicate. Aparatele gnatoprotetice conjucte igienice constau în stabilirea unei suprafețe ocluzale în armonie cu dinții vecini și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
1’ și eliberează doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
1’ și eliberează doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
1’ și eliberează doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mult prea rigid. -Dacă se dorește folosirea unui sistem special de tipul unei bare cu călăreț, bara poate conecta cele două implanturi din pozițiile A și E pe fața vestibulară a acestora, iar pe cel din poziția C pe fața linguală. Ca rezultat, se poate modela o bară perpendiculară pe direcția de rotație. Totuși, alegera O-ringurilor ca sistem special de menținere și stabilizare oferă o mai mare flexibilitate în realizarea designului barei și poziționarea ei. -Bara de conectare trebuie modelată
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
os, s-a efectuat în mucoasa fixă, pornind de la nivelul premolarului 34, papilar interdentar, intrasul-cular, pe muchia crestei, ajungând până la nivel distal de molarul 44, la nivelul papilei interdentare. Se asociază și două incizii de „descărcare” pe versantul vestibular și lingual, de aproxiamtiv 2-3 mm. Cu decolatorul se decolează spre vestibular și spre oral, din aproape în aproape, lamboul muco-periostic, fără a sfacela sau delabra muco-periostul. Se fixează apoi lamboul astfel decolat cu fir de sutură, pentru a evidenția cât mai
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
lateral și medial), numeroase colaterale musculare, un ram meningeal și mai multe ramuri mastoidiene. 4. A. auriculară posterioară, din care are originea, uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]