227 matches
-
a.m.d. Amândoi "au văzut idei" referitoare la natură adevărată a limbajului și amândoi s-au străduit să acopere toate zonele realității lingvistice, așa că amândurora li se potrivește faimoasa declarație a lui Român Jakobson (parafrazându-l pe Terentius), Linguista sum: linguistici nihil a me alienum puto. Și unul, și altul au fost profesori extraordinari, buni cunoscători ai mijloacelor retorice. Desigur, la mai toate aceste capitole, Coșeriu îi este superior lui Hașdeu, dar trebuie să ținem cont și de contextul spațio-temporal în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ei a activat, de norocul, dar și de temperamentul fiecăruia. Și-apoi, faptul că E. Coșeriu s-a nascut mai târziu a constituit un mare avantaj. Și Hașdeu, în vremea să, se simțea dator să sublinieze că "într-un cuvânt, linguistica actuală e mai departe de linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și de temperamentul fiecăruia. Și-apoi, faptul că E. Coșeriu s-a nascut mai târziu a constituit un mare avantaj. Și Hașdeu, în vremea să, se simțea dator să sublinieze că "într-un cuvânt, linguistica actuală e mai departe de linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
apoi, faptul că E. Coșeriu s-a nascut mai târziu a constituit un mare avantaj. Și Hașdeu, în vremea să, se simțea dator să sublinieze că "într-un cuvânt, linguistica actuală e mai departe de linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Coșeriu s-a nascut mai târziu a constituit un mare avantaj. Și Hașdeu, în vremea să, se simțea dator să sublinieze că "într-un cuvânt, linguistica actuală e mai departe de linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia lui Aristotel, în timp ce baza
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fi suprimat în februarie 1870. Suprimarea (cauzată de atacurile directe la adresa monarhiei) nu îl descurajează, așa că înființează imediat revista "Columna lui Traian", care deși, inițial, avea apariții frecvente și un profil enciclopedic ajunge, cu vremea, să se specializeze în "istorie, linguistica și psicologie poporana", apărând lunar. Aceasta va fi cea mai importantă publicație a lui Hașdeu și, în același timp, cea mai longevivă, rezistând până în anul 1883. În paginile ei s-au tipărit unele dintre cele mai însemnate studii și materiale
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
se cheamă filologie comparativa; studiul lor pe o treaptă de civilizațiune este filologia clasică" (ibid., pp. 26-27). Că și în cursul predat la Universitatea din București în 1874 (și publicat în 1875; vezi supra, 2.4.), si in Principie de linguistica (din 1881) Hașdeu menține locul filologiei (fie clasică, fie comparativa) în sânul sociologiei, dar subliniind, de data aceasta, legătură strânsă cu istoria: "Istoria, fără a fi ea însăși filologie, drept, economie politică, filozofie sau altceva analog, rezumă în sine, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
filologie, trebuie delimitata și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să constituie, și credem că vor ajunge odată și ele a constitui două ramure tot atât de bine determinate ale filologiei comparative că și linguistica, s-a introdus de câtva timp
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să constituie, și credem că vor ajunge odată și ele a constitui două ramure tot atât de bine determinate ale filologiei comparative că și linguistica, s-a introdus de câtva timp și a început a se înrădăcina un termen comun foarte nepotrivit: etnopsicologie" (ibid., p. 21). Cu timpul, termenul de lingvistică se va impune tot mai mult, acoperind zone atribuite cândva filologiei, iar termenul de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
gramaticii comparative (de care mă voi ocupa mai pe larg la locul cuvenit), el îl combate pe Whitney, căruia indicarea diferitelor părți ale științei limbii și precizarea limitelor și a relațiilor dintre acestea i se păreau operațiuni inutile: "O asemenea linguistica indivisă seamănă cu o exposițiune universală fără grupuri, fără clase, fără inscripțiuni explicative măcar la intrarea diferitelor saloane. Pasă de nu rătăcește, si ține-te bine ca să-ți rămână ceva în minte!" (Hașdeu, 1882a, p. 22). În consecință, și în cadrul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rămână ceva în minte!" (Hașdeu, 1882a, p. 22). În consecință, și în cadrul lingvisticii trebuie făcute o serie de distincții 10. După ce se separă lingvistică aplicată de lingvistică pură, cea din urmă se divide, la rându-i, în alte trei științe: "Linguistica admițându-se că nume general pentru totalitatea științei limbei, prin această nicidecum nu se resping, ca numi speciale foarte nemerite, ceilalți doi termeni: glottică și glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-se că nume general pentru totalitatea științei limbei, prin această nicidecum nu se resping, ca numi speciale foarte nemerite, ceilalți doi termeni: glottică și glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva, se potrivește numele neîntrebuințat încă de glossografie." (Hașdeu, 1881/1984, p. 39). Un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva, se potrivește numele neîntrebuințat încă de glossografie." (Hașdeu, 1881/1984, p. 39). Un an mai tarziu, Hașdeu va reveni asupra acestei clasificări, dar nu pentru a o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva, se potrivește numele neîntrebuințat încă de glossografie." (Hașdeu, 1881/1984, p. 39). Un an mai tarziu, Hașdeu va reveni asupra acestei clasificări, dar nu pentru a o modifică în vreun fel, ci pentru a oferi mai multe argumente în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care se face introducerea în fizio-glotică. 2.8. O altă problemă de o importanță capitala pe care a abordat-o Hașdeu este aceea a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În Principie de linguistica (publicată în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară") "nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară") "nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea, cu proporțiunea etc., ba nu se sperie nici chiar de semnul √" (Hașdeu, 1881
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
locul toponimiei și antroponimiei în sistemul lingvistic, specificul limbii poetice sau artistice și, în fine, locul și specificul etimologiei, ca ramură importantă a lingvisticii (fără a accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele de linguistica o carte mereu actuala a științei românești, scrisă într-un limbaj viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut prospețimea, ca atâtea alte opere ale marelui savant și scriitor" (Mihăilă, 1983, 41)14. Să trecem acum la analiza unui studiu hasdeian
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ruptură? Publicat de B.P. Hașdeu în anul 1882, în primul număr (cel din ianuarie) al revistei "Columna lui Traian", studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea primelor două părți. Prefațând
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea primelor două părți. Prefațând reeditarea Principiilor (în scriere
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în scriere chirilica) dincolo de Prut, Silviu Berejan spunea în 1974: Nedispunând de continuarea operei hasdeiene, putem considera că studiul său "Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative" compensează într-o oarecare măsură partea a treia a tratatului, privind "Linguistica în specie"" (Berejan, 1974, p. XXIII). Avantajul ediției basarabene este acela de a fi inclus, după Principiile de lingvistică, și studiul de care mă voi ocupa aici. Pe acesta, Berejan îl comentează succint (îl rezumă, mai degrabă), pe spațiul unei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în cauză viza chiar volumul III al masivei lucrări, cel cu Principiile. G. Mihăilă selectează o informație interesantă din raportul lui Barițiu: "Încheiind expunerea conținutului cărții, Barițiu adaugă: "Dealtmintrelea, studiul acesta filologic se continuă în partea III, sub titlu[l]: Linguistica în specie, din care au și ieșit vreo trei coale, care însă nu fac obiectul analizei de față." (p. XXIX)" (Mihăilă 1983, p. 39, nota de subsol nr. 5). În cele ce urmează, Mihăilă exprimă unele rezerve cu privire la posibila legătură
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
asupra ramificațiunilor gramaticii comparative [...], si Laletica sau fiziologia sonurilor [...]" (ibid.). Totuși, ceva mai încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]