245 matches
-
născut la 18 octombrie 1940 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Timbus Ioan și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, Molndal, Gundasvagen 21. 175. Geck Claudia Rita, născută la 5 februarie 1970 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Lingurar Ladislau Francisc și Clară Ileana, cu domiciliul actual în Germania, Waldkraiburg, Bruxerstr. 15. 176. Marcu Florentina Marilena, născută la 14 august 1968 în Brașov, Brașov, România, fiica lui Focsa Mircea și Rodica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborgsgatan 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137263_a_138592]
-
mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă de vară ("Anser
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată (Aythya fuligula), rață roșie ("Aythya nyroca"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977. Urmașul său, Dumitru Pop, a ales să locuiască în casa maestrului
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
satul Stînca, împreună cu cătunul Poiana Focșei. Satul Stînca își trage denumirea de la mulțimea stâncilor existente în culmea Dobreanului și nu numai. În trecut i se mai spunea și „Codru”. Pe teritoriul acestui sat se găsesc mai multe familii de țigani lingurari care provin din robii de pe moșiile Mănăstirii Neamț și Secu, așezați aici la începutul secolului al XVI-lea și locuiesc grupați în cătunul „Iepărie”. În luna martie 2002 satul era format din 364 gospodării și 1.499 locuitori, având cel
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
de ziua a șaptea (3,2%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era alcătuită din satele Țibănești, Jigorani, Gârbești și Lingurari, având în total 1216 locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tângujei, formată din satele Tângujei, Griești, Recea, Moara lui Ciornei, Pănoasa și
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe. Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de 27 mai 1945 în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu. La 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului I.T.A. - Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, actualul Stadion Francisc von Neuman. La acea vreme
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
familii s-au așezat în mijlocul satului lângă Miron, meșterul fierar, la care veneau locuitorii din Valea Moldovei să-și repare uneltele agricole. Aceștia spuneau: ”merg la Miron” și așa a rămas numele satului de Mironu. Aici au fost aduși țigani lingurari din Muntenia pentru a lucra pe moșia arendașilor, dar astăzi majoritatea țiganilor sunt muzicanți. Satul Mironu a avut în continuare o evoluție istorică legată de cea a satului Valea Moldovei. În prezent familiile de romi sunt cu mult mai numeroase
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Ardea purpurea"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
pădure ("Asio otus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), găscă cenușie (" Anser anser"), prundăraș de sărătură
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
iese din compunerea comunei și intră satul Lingurari-Ursari, satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria tradițională din localitatea Straja, zona etnografică Rădăuți, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Ion Hasna. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1976, fiind
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]