KorAP: Find »[drukola/base=lingurar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...10 >

247 matches

Corola-website/Law/144306_a_145635

în Germania, 26382 Wilhelmshaven, Kettenstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Călărași, str. Nicolae Bălcescu nr. 46, județul Călărași. 64. Wassing Rodica, născută la 12 iunie 1962 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Lăcătuș Isidor și Lingurar Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 47057 Duisburg, Grabenstr. 212, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Victoriei nr. 112, ap. 4, județul Maramureș. 65. Monescu George-Antonio, născut la 7 mai 1977 în localitatea Sebeș, județul Albă, România

HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144306_a_145635]
Corola-website/Law/146387_a_147716

Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Horea nr. 4-6 FAVORIT 294 125 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Ploiești nr. 51 CAPITOL 300 126 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ta Unirii nr. 24 TIMPURI NOI 280 127 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, DACIA-complex Str. Lingurari F.N. cinemat. cu 2 săli 400+250 128 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. MARASTI-complex Aurel Vlaicu F.N. cinemat. cu 2 săli 350+150 129 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. TINERETULUI- Tineretului nr. l complex cinemat. cu 2 săli 350+150

LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146387_a_147716]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311

Nicolae, Papiu Marius, Marin Andrei, Bordea Cristian, Voicu Eugen - fotbal redus; Zlat George - tenis de masă (individual, dublu, echipe); Petrache Radu - tenis de masă (dublu, echipe); Sever Ștefan, Țîră Cristian - tenis de masă (echipe). Argint: Brișcan Carmen - natație (100m spate); Lingurar Floare, Ghiță Carmen, Voicu Georgeta, Ciobanu Valeria - atletism (ștafeta 4x100m); Graviș Stelian - atletism (lungime); Dumitru Viorel - atletism (disc); Sever Ștefan, Țîră Cristian - tenis de masă (dublu); Țuțu Florina, Soare Clara Beatrice - tenis de masă (dublu). Bronz: Apușcășiței Lenuța - atletism (800m

Educaţie olimpică by Gynetta VANVU (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758

li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece. Din cele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de altele mai prospere. Între acestea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
zero în primele recensăminte oficiale din sec.18 (în sensul că aveau o populație și un potențial economic nesemnificative la nivel de comună, județ, stat). 3. Celelalte așezări: Fundătura, Cârțibași, Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
la cel din 1977), după care urmează o scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa zisa autobiografie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
care-l pierde din 1917, câștigând în schimb satul Corobănești, pentru ca din 1925 să piardă Obârșenii. Comuna Stâncășeni este desființată în 1929, dar reapare în 1931 (în cadrul plasei Alexandru Vlahuță), când cuprinde satele Onești, Corobănești, Băncești, Gârdești, Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari). Din 1935, comuna Stâncășeni pierde Obârșenii Lingurari, iar din 1941 pierde Oneștii (care nu mai apare în actele ulterioare datorită dispariției ca entitate socială). În 1942 reîntâlnim Stâncășenii cu statut de comună (în cadrul plasei Puiești), incluzând satele anterioare (Corobănești, Băncești

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
schimb satul Corobănești, pentru ca din 1925 să piardă Obârșenii. Comuna Stâncășeni este desființată în 1929, dar reapare în 1931 (în cadrul plasei Alexandru Vlahuță), când cuprinde satele Onești, Corobănești, Băncești, Gârdești, Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari). Din 1935, comuna Stâncășeni pierde Obârșenii Lingurari, iar din 1941 pierde Oneștii (care nu mai apare în actele ulterioare datorită dispariției ca entitate socială). În 1942 reîntâlnim Stâncășenii cu statut de comună (în cadrul plasei Puiești), incluzând satele anterioare (Corobănești, Băncești, Gârdești), dar pierde Obârșenii. Din 1950 comuna

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872

bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari care fac lovituri și hoții și la urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398

experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios ca manipulator de cherestea și telefonist comunal. Sfârșește însă prin a fi învățător (inițial necalificat) în cele mai obscure dintre satele patriei. Într-o comunitate de lingurari, de exemplu, tânărul (pe atunci) învățător C. Brumă înțelege ce înseamnă “concurența zero” și “liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață”. E un stil de viață specific României rurale interbelice pe care omul cu cartea trebuia să-l accepte ca

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
bisericești ne-am împrietenit și, mai mult de atât, la nevoie îi eram de-a dreapta la slujbe. La noi, la Slobozia Panu oficia într-o capelă fiindcă biserică nu aveam. și uite că într-o zi moare un locuitor, un lingurar mai înstărit. Era prin luna decembrie, în postul mare și dăduse un ger de crăpau pietrele de frig. Preotul era așteptat de familia respectivă și împreună cu ei m-am bucurat să-l văd coborând când călare când pe jos dealul

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
mereu înjosit și agresat. și nu era altceva decât un ostaș credincios al Armatei Române! Oameni și oameni, lume ca vai de lume. În fine, la 31 august 1929, activitatea mea la Dumbrava a încetat. Părăseam un sat de țigani lingurari, un sat pe care l-am iubit, am iubit copiii, am iubit oamenii, m-au iubit copiii, m-au iubit oamenii. Am lăsat-o pe buna mătuță Anița și fiica sa cea frumoasă Maria pe care am învățat-o să

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. "Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219

versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808

țară și străinătate pentru care plăteau 240 lei pe an după 1830; cu toptanul și cu amănuntul numai în țară plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Corola-website/Law/110823_a_112152

pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata pestrița (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum și loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunărean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline și mistreți. Fauna piscicola este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul. 2.18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare ... Zona cu regim de

HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/110823_a_112152]
Corola-website/Law/164219_a_165548

în Austria, 1110 Viena, Simmeringer Platz 1/1/42, cu ultimul domiciliu din România în București, Șos. Giurgiului nr. 125, bl. 4A, ap. 261, sectorul 4. Copii minori: Măciucă Anna-Maria, născută la 20 decembrie 2001. 104. Mechail Ana, fiica lui Lingurar Ioan și Maria, născută la 30 decembrie 1973 în localitatea Aninoasa, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 35647 Waldsolms, Oberer Grimms 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Aninoasa, str. Cătănești nr. 18, județul Hunedoara. 105. Merches

HOTĂRÂRE nr. 2.245 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cet��ţenia română unor persoane. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164219_a_165548]
Corola-website/Law/164745_a_166074

Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Horea nr. 4-6 FAVORIT 294 125 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Ploiești nr. 51 CAPITOL 300 126 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ta Unirii nr. 24 TIMPURI NOI 280 127 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, DACIA-complex Str. Lingurari F.N. cinemat. cu 2 săli 400+250 128 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. MARASTI-complex Aurel Vlaicu F.N. cinemat. cu 2 săli 350+150 129 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. TINERETULUI- Tineretului nr. l complex cinemat. cu 2 săli 350+150

LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/164745_a_166074]
Corola-website/Law/150515_a_151844

Germania, 67454 Hassloch, Uhlandstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Matei Basarab nr. 20, bl. 63, ap. 11, județul Timiș. 19. Schwering Ilona, născută la 7 decembrie 1975 în localitatea Marghita, județul Bihor, România, fiica lui Lingurar Carol și Varga Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 59348 Ludinghausen, Hinterm Hagen 3, cu ultimul domiciliu din România în satul Adoni nr. 58, comuna Tarcea, județul Bihor. 20. Wallner Mihail, născut la 18 mai 1973 în localitatea Iași, județul

HOTĂRÂRE nr. 665 din 5 iunie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150515_a_151844]