2,632 matches
-
să-i abordeze și pe scriitorii apologeți ai regimului. El s-a străduit să o facă însă cât de cât digerabilă, dând dovadă de tact și simț al măsurii. Rostirea fără urmă de reținere a acelui cuvânt, pe care totuși lingvistul Al. Graur îl prefera sinonimelor lui eufemistice, mă cam deranjase, și îi aruncasem o privire piezișă, pe care neașteptatul nostru comesean o băgase în seamă numaidecât. - Te uiți cam câș, îmi reproșase clătind capul, dar nu vă mai rețin decât
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1442128124.html [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
să ai covfefe să-l trezești pe Potus în crucea nopții să-l întrebi wtf?) Prea târziu. Satul planetar aflase și înțelesese - covfefe e cel puțin la fel de de real ca autorul său. Până anul trecut DJT îi mai uimea pe lingviști cu pofta lui de inovare. Acum e rândul restului lumii să se înțelepțească (așa se zice că, de la mirare, ajungi mai înțelept). Iar Trump chiar se gândește să facă lumii un bine: doar adăugând un fefe în coadă, ai și
Lumea lui fefe. Enjoy! by https://republica.ro/lumea-lui-fefe-enjoy [Corola-blog/BlogPost/338946_a_340275]
-
În opinia mea lista este incompletă, pentru că în fiecare sat sau oraș locuit de romi, se vorbește un alt dialect rom. Numai în România sunt mai mult de 1000 de dialecte români. Acum, vă rog să-mi spuneți dacă un lingvist poate decide care dialect este mai corect decât altul comparând doar dialectele rome între ele, fără a avea un punct de referință. În primul rând, un cercetător ar trebui să facă o lucrare comparativa completă între toate dialectele români și
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului PROF.UNIV.DR. VLADIMIR ILIESCU - DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA Miercuri, 14 decembrie 2016, Universitatea din Craiova i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Domnului Prof.univ.dr. Ion Vladimir Iliescu, remarcabil istoric și lingvist. Ceremonia a avut loc la ora 12, în Sala Albastră a Universității. Printre invitați s-a aflat și Acad. Răzvan Theodorescu, Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova și prieten al Domnului Profesor Vladimir Iliescu. Festivitatea a început prin intonarea
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
întregii activități științifice a Domniei Sale a situat afirmarea adevărului, chiar cu riscul de a avea neplăceri. Personalitatea Domnului Profesor Vladimir Iliescu afost prezentată și de Acad. Răzvan Theodorescu, care i-a făcut un portret sintetic și pertinent: „remarcabil istoric și lingvist, sprinten la minte, cu replica mereu pregătită, neobosit călător, vorbitor al unui număr foarte mare de graiuri, personalitate inconfundabilă și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
pentru noi: Pruncul Isus venit pe pământ ca un „Sfânt Crăciun”. Cuvântul „Crăciun” este un cuvât vechi dacic, negăsit în limba altor neamuri și are înțelesul semantic de „Născutul Isus”. Sărbătoarea Crăciunului este “Sărbătoarea Născutului” (fr. Noel, de Natale). Unii lingviști consideră cuvântul „Crăciun”, în limba română, provenind din limba tracă, de la expresia „bela-gines”, care înseamnă „naștere curată” sau „eveniment miraculos”. De la această sintagmă tracă se crede că vine și substantivul „Bărăgan”. Alți cercetători iau în considerație și posibilitatea ca substantivul
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Vestea_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
în anul 1968, Academia Română a onorat-o cu premiul ,,Timotei Cipariu''. Imediat după apariție, Vasile Scurtu a avut plăcerea să citească 12 recenzii în reviste românești de specialitate și alte câteva în limba franceză. A primit numeroase scrisori din partea unor lingviști din străinătate care îi elogiau lucrarea. Profesorul Carlo Tagliavini de la Universitatea Padova-Italia, subliniază buna informare, nu numai în romanistică, ci și în filologia slavă și maghiară, apreciind cartea ca fiind una dintre cele mai bune și mai bogate în domeniul
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_termeni_de_inrudire_in_lim_al_florin_tene_1364876291.html [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
nostru și care speră în refacerea și înălțarea lui. Din fericire, demersurile mele mai mult sau mai puțin modeste de a aduce din exilul etimologic unii termeni au fost înțelese și eu sper că într-o zi, vor apărea adevărați lingviști, care vor reuși să demonstreze ceea ce eu doar am sugerat, generând noi ipoteze. „Sper în unitatea tuturor celor care prețuiesc spațiul românesc” - Știu că ți-ai dorit foarte mult să îi cunoști pe românii din Diasporă. În ce s-a
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
marii sărbători a Nașterii Fecioarei Maria, a anului 2002, sufletul marelui om de știință român urca la ceruri, despărțindu-se, pentru totdeauna, de cei dragi. El lăsa în urmă o grandioasă operă științifică, riguros documentată, recunoscut ca cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
laborioase de cercetare, din perioada de început a carierei sale, lucrare document devenită clasică, cu titlul Sistem, normă și vorbire, marele savant, de origine română, scria, încă de pe la jumătatea secolului al XX-lea, formulând una dintre definițiile științifice juste ale lingvistului, spunând că acesta: ...trebuie să fie în același timp botanist și grădinar; trebuie să ajungă la constituirea de tipuri abstracte și ideale de flori, dar numai pentru a îngriji cât mai bine viața capricioasă și uneori surprinzătoare și nouă a
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
sale tinereți că: Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obișnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. Marele gânditor l-a egalat prin ceea ce a făcut pe chiar maestrul său Levi-Strauss
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
științei lui, ca exponent al unui popor cu mari și vechi tradiții de viață istorică, o civilizație încă nestudiată în profunzimea a ceea ce a putut să dea lumii pământului tracii, din seva cărora ne tragem existența: în afară de Coșeriu, niciun alt lingvist român nu s-a ridicat de la lingvistică la o filosofie a limbajului; și nimeni n-a ajuns la extraordinara notorietate universală ce înconjoară acum numele său. Cu toții, atunci când se apropie furtuna, observăm că norii se adună dominând părți ale clopotului
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coșeriu, a zidit o nouă orientare în lumea cercetărilor, dar și a învățământului universitar din întreaga lume. Savantul transpare cu consecvență ideea că omul de știință, în speță lingvistul, urmează să-și pună rezultatele muncii sale în slujba societății, vorbitorii fiind cei ce trebuie să profite în cea mai mare măsură de rezultatele activității științifice. Teza profesorului Coșeriu a deschis larg ferestrele științei, ducând la o abordare integrală a
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
români să-i propună ca această orientare să se numească lingvistică integrală. Porneau la drum cu o știință obiectivă și realistă însă fără a neglija măsura în care era vizat limbajul, așa cum este, sub toate aspectele, sublinia de fiecare dată lingvistul, derivând din natura lui fundamentală de activitate. Studiile eruditului om de știință au sugerat o teorie în care două componente au definit obiectul de cercetare al disciplinei lingvistică: a) - vorbirea este (1) o activitate general-umană, efectuată de vorbitori (2) ca
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
în ultimele două decenii, este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română-Universitatea din Bucurști (1970) și al Facultății de Istorie-Filozofie-Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1978), doctor în filologie al Universității din Bucuresti (2005), magna cum laude. Este un lingvist cunoscut pentru studiile și cercetările sale referitoare la vocabularul limbii române actuale, fiind autorul a numeroase lucrări științifice în domeniul cultivării limbii. Volumul „Structura variată, natura expresivă și valoarea artistică a pamfletului”, semnat de profesorul Dorin N. Uritescu, este o
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice” a abordat teme noi: importanța epistemologică a ortografiei, valoarea ei stilistică. Ca să enumerăm numai câteva... Pentru activitatea sa științifică, Profesorul Dorin N. Uritescu a obținut multe premii și distincții. Lingvist de excepție din pleiada de după 1990 autorul este și un poet autentic. Volumele sale de poezie „Cântece de logodnă”,„Rugi și porunci”, „Pe Rio Costa-Balade erotice”, aduc mărturisirea originalității sale ca poet profund. Citez din aprecierile unor critici literari: Volumul
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ambianță Uneori îmi place să-mi imaginez Că prezidez Un renumit consiliu, Pe care îl stimez. Sunt unii taciturni și chiar posaci, Iar alții guralivi Și zâmbitori - Lingviști celebri, Renumiți poeți, Mari prozatori. Toți stau În rând Și-i port în suflet și în gând. Le dau cuvântul după bunu-mi plac; Le fac un semn discret- Se duc la loc și tac. Îi întrerup: Nu se formalizează, De
AMBIANŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ambianta.html [Corola-blog/BlogPost/361125_a_362454]
-
din urmă participarea la viața publică. În ceea ce privește limba vorbită de rromi, nu se poate nici cel puțin cu aproximație să se stabilească cu exactitate ce limbă folosesc. De exemplu, neținând seama decât de rromii din Europa și din America, anumiți lingviști cred că 2/3 dintre rromi vorbesc încă o formă a limbii lor strămoșești, aceasta însemnând 8 milioane de rromofoni. SUMMER INSTITUT OF LINGUISTICS din Texas evaluează numărul de rromofoni la 1,5 milioane de vorbitori, în timp ce în 1989, Uniunea
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânăra generație pare să fi abandonat în mod progresiv limba strămoșeasca, ceea ce poate fi resimțit că o pierdere a identității rromilor. De câtva timp, lingviștii sunt preocupați și de existența acestei limbi, fapt pentru care limba a fost dotată cu un alfabet și face obiectul unei standardizări. Câteva exemple de sinonime: „ROM„ - este numele masculin pe care rromii și l-au atribuit ei înșiși, care
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
viitorul credinței patriotice. De aceea însemnele statului trebuiesc tratate cu o deosebită venerație. Rigurozitatea identificării veridice a semnificațiilor diferitelor elemente incluse în compoziția însemnelor statului român și totodată a producerii lor, sunt atribuțiile specialiștilor in materie, începând cu arheologi, istorici, lingviști, cercetători, experți militari, reprezentanți ai puterii statale, numismați, filateliști, designeri, muzicologi, și finalizând cu Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Academia Română. Limbajul, studiile și fenomenul de cercetare a elementelor din compoziția însemnelor României, sunt de un înalt nivel, având
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
adică...acasă? Ipoteze,ipoteze fascinante! Fapt care mă face să mă întreb: cum circulă cuvintele dintr-o limbă în alta? Amestecarea limbilor Așa cum am spus, multe cuvinte românești se regăsesc în foarte multe limbi europene, ceea i-a determinat pe lingviștii români să considere originea acelor cuvinte românești din limbile respective. De pildă, majoritatea cuvintelor franțuzești, considerate ca origini pentru cuvinte românești, sunt identice sau asemănătoare cuvintelor latinești (cu același înțeles). La fel, multe cuvinte englezești, considerate origini pentru cuvinte românești
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
denumiri nu se găsește în limba română unde porumbul se mai cheamă mălai în Țara Românească, cucuruz în Ardeal, păpușoi în Moldova. De ce românii i-au zis porumb? Iată o întrebare la care specialiștii au răspuns în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a păsării porumb, astăzi porumbel. (Lazăr Șăineanu) dar, se știe, adj. porumb se referă la culoarea cenușie-albăstruie (MDE). „Când a fost introdusă la noi planta Zea mays a fost
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
pe care le contemplu, fie noapte, fie zi, din singurătatea mea cvasi-absolută, am avut șansa, prin lucrarea indescifrabilă a hazardului, să citesc o delicată carte de poezie - un librito - intitulată frumos, Albastrele semne, și semnată de Doamna Doina Bogdan-Dascălu, cunoscutul lingvist, eseist și dascăl universitar timișorean. Volumul a fost publicat în 2010 (cum de l-am descoperit abia acum?), la Editura Anthropos, din Timișoara, și cuprinde doar 41 de poeme de mici dimensiuni, fiecare dintre ele fiind însoțit, pe pagină separată
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1466600625.html [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
început de primăvară, început de viață, acesta este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_vavila_popovici_1329929284.html [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
Națiunea”, 5 mai 2012; „Banat”, 4, 2012 etc. - în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who's who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olimpia_Berca.html [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]