504 matches
-
achitat restanțe / datorii / rate...Aș fi fost cu cheltuielile la zi, dar a trebuit să plătesc executorii. Nu-mi pare rău acum, că au făcut treabă bună. Când ai bani...se răspândește în aer un miros anume, care atrage toate “lipitorile”. Așa m-am trezit și eu la ușă cu oameni care mă uitaseră, dar brusc le-am revenit în memorie. E ziua mea, mi-am zis, am terminat „interminabilul proces de partaj”...să las supărările...la o cafea și-o
UN ALT ŢĂRM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354841_a_356170]
-
se implică. Decât să-i reproșezi parazitismul unui discurs despre nimic în debara sau în nișă. Dar Intelectualul trebuie certat! Măcar pentru că statutul său și-l atribuie toți. Chiar și funcționarii se declară intelectuali! Iar când norodul, apărându-se de lipitori și șerpi, își însușește pătimaș lozinca Moarte intelectualilor!, să nu ne facem vreo iluzie, El, Norodul, chiar ESTE dispus să-i ia, ca un prim avertisment, la omor, pe acești toți domni generoși neprieteni ai lui! Căci Intelectualul, spre deosebire de Cărturar
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
după ce ne‑au luat pământul, dar asta‑i altă treabă, se întrista Vasile și scuipa cu năduf. Se abținea să vorbească despre asta. „Poți să știi care te toarnă când ți‑e lumea mai dragă? Că e plin pământul de lipitori comuniste, f...e mama lor de jigodii împuțite! Cozi de topor, asta sunt, sărăntocii dracului”, medita el încruntat și trântea paharul de masă. Și acum avem de toate, ce, nu se vede? Băi, Chirilă, ia mai adu un rând la
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
stau” cu fondurile, apoi se proceda din nou la chetă și donații, se asista la slujba duminicală din biserică, apoi urmau concerte, spectacole cu piese scrise de Alecsandri, Negruzzi, Vulcan, Bolintineanu, Millo, Hașdeu, Urechia ș.a Să cităm câteva titluri: „Lipitorile satelor””, „Cinel-Cinel,” „Arvinte și Pepelea”, mai apoi „Chirițele”, „Sărăcie lucie”, „Gărgăunii dragostei”, „Prăpăstiile Bucureștilor”, „Jianu, căpitan de haiduci”, „Florin și Florica”, „Muza de la Burdujeni”, etc. Doamne, domnișoare și domni recitau poezii, se cânta la pian sau la vioară, se comentau
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pioase Muntele Moria Abia vedem, abia mai mergem, E prea puțină dragoste în lume, doar primele semne, unii rămân la primele semne, în ciuda orelor și zilelor în valuri, ritm cardiac, o eră, sânge proaspăt, strigă lipitoarea, noi suntem cei mânați sau cei ce mână? Să nu ne înșelăm cu ajutor închipuit, mai medităm? Oare ce ne locuiește mai mult? Speranța? Teama? Nimicnicia? Astfel urcam Muntele Moria. Pafnutie Adevăratul erou este cel care moare pictând, Cântând la
PIOASE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362649_a_363978]
-
țării le răscumpăra, Sultanul bine nu află a piezării veste, Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea! Iubea neamul și țara în ea împânzindu-se, N-avea răgazul să stea, în ea regăsindu-se, Și-n credința ce-o avea, lipitori de-a alunga, De nu lichelele într-o casă arzândă le scruma! Cunoștea vreun suzeran al Țării Românești? El însuși nu plătise nici creditorilor levantinești, Era doar un Domnitor, dar Brav ca-n tare țară, Și încă unitatea limbii o
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
morți. Părea că trenurile nu mai opresc aici.” ( Halta părăsită) „Nu mai era muzica tinereții. Cu fruntea lipită de trunchiul găunos asculta ritmul grăbit al unei veri târzii. Era interpretabilă atitudinea sa pentru cei care adăpau vacile la fântânița cu lipitori. Se ascunse în interiorul protector al salciei. Îl îmbrățișa cu blândețe, se hrănea cu mâhnirea lui și îi reproducea chicotelile unor copii în vârful de neatins.Și-o imagina mireasă alături de altul.” (Iască și cangrenă) Proza scurtă de față este una
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
este tare mîndru (stăpînul, nu măgarul!). Fetele s-au așezat care pe unde, pe pereți erau lipite poze cu pieisaje de prin Caraibe, pline de soare și de culoare și de cocotieri, mașini luxoase pe capotele cărora se tîrau ca lipitorile niște purtătoare de țîțe bronzate, imagini cu scări interioare, baruri cochete și tavane susținute cu grinzi de lemn și cîteva naturi moarte decupate cu mare atenție - pentru că fără artă nu putem trăi, dobitoace proaste ce sînteți, le explica ea, iar
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
stare să scrie mii de pagini, să vorbească în talk-show-uri ore în șir, dar să nu facă nimic. România pierde bani prin amenzi usturătoare la CEDO. Condițiile sunt cu adevărat inumane. Dar statul, prin tot felul de instituții sau agenții lipitori, în loc să propună în sute de pagini tot felul de măsuri de reducere a pedepselor, fără să spună răspicat că e nevoie de construirea mai multor închisori, preferă să mimeze rapoarte. Ba chiar se propune înființarea unui nou institut, de făcut
susțin construcția de noi închisori! () [Corola-blog/BlogPost/338517_a_339846]
-
un nume unei boli „a imigranților”, care afecta soldații plecați la război și fetele-n casă, transplantate de la țară la oraș. Pare un cuvânt vechi, dar nu e - e un produs al modernității. Pe vremea lui Höfer se trata cu lipitori, excursii în Alpii Elvețieni și opiu. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. În zilele noastre, nostalgia se tot redefinește în laboratoarele psihologilor. Erica Hepper, psiholog la Universitatea din Surrey, Marea Britanie, a constatat că cei mai nostalgici nu-s nici
Întâlnirea de 10+ ani: De ce (n-)am plecat din România? () [Corola-blog/BlogPost/338515_a_339844]
-
bune, pentru că locul i-a fost ocupat de un personaj cu competențe îndoielnice, împins de la spate de vreun partid. Sistemul românesc public este parazitat de tot felul de indivizi și individe cu educație discutabilă, urcați pe scara socială cu ajutorul politicului, lipitori de afișe electorale care s-au trezit umblând ca bezmeticii prin ministere. La Sănătate, toți miniștrii au lăsat straturi groase de funcționari care nu se pricep la nimic. Cel de dinaintea #Colectiv, Nicolae Bănicioiu, a luat cu el un singur om
Toți copiii lui Copy () [Corola-blog/BlogPost/339137_a_340466]
-
Alma se abținea, să nu radă. De dată asta simțea la unison cu Beth. - Beth, te rog, să fii cuviincioasă. Nu dorim că tatăl tău să se răzgândească și să nu va ia la picnic! - Dar n-o suport pe lipitoarea asta. Se ține toată ziua după tata! Era îmbufnată și supărată. - Nu poți fi împotriva tuturor! Ai să ajungi, să nu te mai placă nimeni. Și nu este elegant să spui, mereu, ce gândești! - Ei, și? Mare scofală! O adunătură
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
a zidit, Stăpânea de prea mai mult ca și acas, De și credința în mai bine nu oferea răgaz... Iubea neamul și țara impanzindu-se în ea, Regasindu-se-n voința ce nu dorea să stea, O credință mai avea, lipitorile din ea a alunga, Ori de nu lichelele într-o casă arzând a le scruma! Referință Bibliografica: Mihai Viteazul! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 926, Anul III, 14 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
noi biciuri și mai ferecate, pentru zdrumecarea naționalității noastre! Românul iartă pe acel sas care cu o oră mai târziu va reîncepe cu o nouă energie vecinicul său rol de spion al maghiarului, de calomniator al neamului românesc, de o lipitoare ce suge atât de pe nesimțite încât numai grăsimea-i cea atârnată în jos arată că a supt și probează cum a supt! Iată pe cine iartă românul!”(B.P. Hașdeu, IV. Publicistica politică...op. cit., p.220-221) De Sus, din Iatacul înalt
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
noi pentru o “ieșire din labirintul” cazinoului, mai repede. Astfel, ne-am trezit în interiorul “monorail”-ului, vechi zice-se în oraș de vreo 5 ani. Ne-am dus vreo trei stații cu această mașinărie, care de afară are forma unei “lipitori” ceva mai groasă la mijloc și “ascuțită rotunjit” la capete, silențioasă și într-o înghesuială de nu puteai să te miști, călătorii suportau cu stoicism această “sardeleză” nevoită dar plăcută în cele din urmă. Nu știu cât a costat tichetul de călătorie
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
a costat tichetul de călătorie, nu eu răspundeam de “agoniseala” buzunarului, din ce în ce mai crâmpocit, însă am înțeles că te costă 5 dolari cu reducere, dacă iei un abonament pentru toată ziua. Această siluetă neagră și sticloasă, cu pedigri și argintiu, o “lipitoare” impermeabilă care șerpuiește silențios “călare pe un drug de fier” are drept cap de linie “MGM Grand Station”, trece și culege călătorii din “Bally's/Paris Las Vegas Station, mai preia pe cei din “Flamingo/Caesars Palace Station”, traversează The
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori, sau dând la o parte ciulinii din cale, ciulini maron-verzui ce-l înțepau cu coarnele lor ascuțite , plutind în bătaia vântului , pe valurile mici , sclipitoare ; nu de puține ori simțea ventuzele lipitorilor pe picioare sau urmărea, cu atenție prin apa sticloasă, pești înotând lângă el. Astăzi mergea pe malul apei, speriind anghilă după anghilă care mai lungă și mai colorată, ieșite la soare în iarba deasă și moale, înrourată, mergea admirând cocostârcii
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Maria Burlacu: Sunt primul rod al iubirii părinților mei și m-am născut când pe cer apărea Luceafărul. Sunt o poezie, o creație a lui Dumnezeu care respiră expresie artistică, o Mărie de versuri! Sunt un omuleț hiperactiv și o lipitoare a surprizelor plăcute, un povestitor iubitor de aventuri și de frumos. Sunt licențiată în biologie și masterandă în ecologie și resurse umane, sunt funcționar public la guvern, predau ore de biologie elevilor din anul I la un Colegiu din Chișinău
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
planul cunoașterii... Tratamentele naturiste luară, cu brio, locul injecțiilor, sau al pastilelor. Efectele apărură aproape imediat. Oamenii mureau acum mult mai sănătoși... Industria chimică descoperi leacul malariei precum și felurite substanțe foarte eficiente împotriva ploșnițelor, a căpușelor, sau a țânțarilor. Nici lipitorile și nici purecii nu scăpară... Poluarea, devenită o problemă pe plan mondial, fu aprig combătută prin edictul de la Kyoto și astfel se limitară drastic efectele ei... Se luară măsuri pentru limitarea severă a infectării solului, subsolului și apelor cu substanțe
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se petrece cu A. o metamorfoză. Un aer meditativ ia locul minei veșnic surâzătoare. Ancorat într-un spațiu al literaturii grave, dramaturgul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, ed. 2, Iași, 1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere complete, partea I, vol.I-IV, partea II, vol.I-III
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și prăpădind umezeala proporționată, face trupul să se usuce și, precum un tiran crunt, îl cosește din viață înainte de vreme. Iar gândul pentru cele frumoase și bune îl face lipsit de vlagă. Trupul îl suge și îl înghite ca o lipitoare, în timp ce mintea o animalizează. Înnegrește inima ca pe un horn, umple plămânii cu funingine, face corpul să miroasă urât, iar dinții îi face mai negri decât smoala”. Așa cum voi arăta peste câteva pagini, Nicolae Mavrocordat obișnuia în acei ani să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
William Harvey. Nu este deci deloc surprinzător faptul că Nicolae Mavrocordat (mândru de părintele său, ca și de descendența sa din boieri moldoveni) a abordat în discursul antitutun o perspectivă medicală, anatomică, cu referiri concrete la inimă, sânge (supt de lipitoare), stomac, măruntaie, plămâni, creier etc. Remarcabil pentru epocă este faptul că Nicolae Mavrocordat reușește să descrie fenomenul de adicție a fumătorilor, „care nici măcar noaptea nu lasă pipa și, pe deasupra, aduc necontenit lungi elogii viciului lor”. Această „urâtă îndeletnicire” devine o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țăran, [î]l instigă, își dă aerul că ar fi având trecere în sferele politice, caută a trage pe sfoară pe cel necunoscător, i se plătesc bine serviciile de interpret, ia avansuri în procese pendente ș. a. m. d. Însă toate lipitorile astea mari și mici n-ar fi încă în stare de-a ruina țara și de-a aduce populația la sărăcie deplină, daca o legislațiune defectuoasă și o administrație care-și bate joc de orice idee de dreptate n-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai fericite ale pămîntului" - așa stă scris în fiece carte de școală, în care învață a citi copilul țăranului, care nici de nume nu știe ce-i fericirea. Da! e bogată țara dar locuitorii sunt săraci. Săraci, pentru că prea multe lipitori [î]i sug, pentru că statul întreg trăiește pe-un picior prea mare, pentru că numai o idee, numai o tendență a cuprins puterile intelectuale din această țară și le absoarbe pe toate: ideea statului pur maghiar, tendența de-a impune țării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]