1,841 matches
-
dorit de cineva, care cunoaște că sfârșitul gândirii noastre se apropie. Totuși, vor fi puțini cei care vor putea rezista transferului de la ceea ce suntem, în momentul de față, la ceea ce s-ar putea să devenim, într-un viitor foarte apropiat. Literatul superrealist atrage atenția prin scrisul său că omul, în viața de dincolo, nimic nu ia, ca element material, decât ceea ce materia lui cenușie a cuprins ca stare superioară de detașare de teluric. Elementele chimice ale corpului uman se vor uni
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
uman se vor uni, cu elementele active ale pământului, refăcând unitatea care a produs facerea. Se constată în romanul superrealist o luptă între două situații: vulgaritate și ascensiune. Ascensiunea este o dorință a eului care dispare în vulgaritate, compătimit de literat și succedat de profani. Răul se poate naște și dintr-un bine însă greul este în voința celui căzut de a se mai putea ridica spre lumea cosmică, pe care o repugnă și nu are încredere în ea, pentru că această
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
beau vinul făcut de prietenul meu, farmacistul Gogu Stoian, îmi spuse Gib. -Mă bucur dragă Gib că te reîntâlnesc. Te-am cunoscut prin cărțile tale pe care mi le împrumuta fetiță ta cea mare, Miră. Despre tine îmi mai povesteau literații N. Milcu, Radu Bardeș, C.S. Nicolăescu-Plopșor care participau în casa ta la ședințe de cenaclu. Dar multe am aflat din cartea lui Mihail Diaconescu. -Nu-mi vorbi de acest om. A scris multe neadevăruri despre mine, cărțile mele și familia mea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
statele în care gândirea liberă și progresul erau încă "preocupări de actualitate" ale conștiinței civice, au creat premizele Europei Unite....și totuși nu apărau interesele creștinismului, sigur nu erau nici măcar interesați de a se declara creștini! Dimpotrivă, erau enciclopediști, filozofi, literați care doreau o Europa liberă de constrîngeri și prejudecăți și dogme, în care drepturile omului se puteau exercită în mod democratic. Atenție! Este necesar a vorbim de rădăcini creștine ale "Europei Unite" sau e doar un subiect de prozelitism și
MĂ ÎNTREB, ACUM, ACUM ÎN PUŢINUL TIMP RĂMAS PÂNĂ LA MAREA SĂRBĂTOARE A CREŞTINITĂŢII, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI IISUS, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491296424.html [Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904]
-
al lipsurilor materiale. Spiritual însă omul s-a legat de dorința de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
până la ora 4, când s-a declarat oficial moartea poetului. Programul va fi punctat de muzicienii invitați și de lansări de carte. De fapt, la momentul său, fiecare scriitor își va putea prezenta orice nouă apariție editorială. Au fost invitați literați și muzicieni din tot vestul României. La ora 4 este programată o agapă. Acțiunea este o premieră națională și mondială. Sperăm ca, de anul viitor, manifestarea să disemineze în toată țara, dar și în comunitățile de români din lume. Prezența
NOAPTE DE VEGHE PENTRU MIHAI EMINESCU! de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_ionel_bota_noapte_de_v_ilie_chelariu_1339426350.html [Corola-blog/BlogPost/341911_a_343240]
-
de Rodica Binder * Ulrich Horstmann, cel care a îndemnat-o pe Friedgard Thoma să scrie acest roman epistolar, este autorul mai multor eseuri, cărți de filozofie, culegeri de aforisme, romane, piese de teatru. Laureat al pemiului literar Kleist, Ulrich Horstmann, literat și filolog, este profesor la Institutul de anglistică și americanistică al Universității din Giessen. El a fost în repetate rînduri invitatul unor emisiuni la radio și televiziunea germană. El este între altele autorul renumitului eseu "Das Untier. Konturen einer Philosophie
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
concentrată mai ales asupra portretului. “Pentru a lucra am nevoie de o ființă vie, am nevoie s-o văd în fața mea. Abstracțiunea mă obosește, mă ucide și este ca un drum înfundat”, mărturisea el. Modelele lui preferate erau colegii pictori, literații și intelectualii, prietenii intimi, prsoanele întâlnite în mediul în care trăia. El introduce la început o relație psihologică strânsă cu subiectul pe care îl portretizează, pentru a se îndrepta progresiv către o puritate și o eleganță absolute. Figurile tind către
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
domeniul științelor, 30% în domeniul literelor, peste 20% în domeniul artelor și mai puțin de 10% s-au consacrat unor activități politice, religioase etc. Între oamenii de știință s-au remarcat, între alții, medicul și biologul George Palade, savantul și literatul Mircea Eliade, economistul Anghel Rugină, demograful Sabin Mănuilă, matematicianul Ciprian Foiaș. Între oamenii din litere pot fi amintiți Petru Popescu, Aurel Sergiu Marinescu, Aristide Buhoiu, Petre Popescu, Zahi Pană etc. Printre artiști s-au ilustrat regizorii Liviu Ciulei, Andrei Șerban
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
Jordan sunt uneori aride, greu de citit pentru cine nu știe povestea, alteori însă ajung la o concentrare șlefuită și foarte utilă. Nu în ultimul rând merită evocate frumoasele citate alese pentru ilustrarea temelor, altminteri greu de găsit și utile literatului. Iată, de pildă, tăblița IV mesopotamiană prin care Erra, zeul războiului, i-a convins pe locuitorii Babilonului să pună mâna pe arme: "Cel neștiutor într-ale armelor să-și scoată pumnalul din teacă/ cel neștiutor într-ale arcurilor să-și
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”. Daniel Ioniță este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney și având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să citească, totuși, de-a lungul anilor, poezie românească, așa cum făcea și înainte de a se expatria. „Toată povestea - explică Daniel Ioniță - a început de fapt foarte modest. Intenționăm să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoții și
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alex_stefanescu_poezia_data_in_dar_alex_stefanescu_1354232274.html [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
de o îndepărtată răsfoire a celor care au fost și s-au amestecat în timp cu colbul, disipând tainele slovelor, va descoperi misterul legăturii cuvântului cu timpul. Ce lume se va izvodi din adâncurile neștiute ale imaginarului fiind al trăirilor literatului, pe care numai el o cunoaște și o înțelege și cu a cărui permisiune se descătușează în mintea lui creatoare? Ce cuvinte impun trăirile entităților pe care, știutor multiplu, le prinde în jocul ideilor, al vieții și al împlinirilor cărora
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
trebuie să fie schimbată de ea în farmec și lumină (Antoine de Saint-Exupery). Cei prezenți sunt urinătorii de jeturi cărora scrisul li se pare o joacă a cuvintelor pornite din străfunduri urâcioase și care nu aduc decât noroi pentru bietul literat: E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune (Mihai Eminescu), care voiește, într-un moment al său, să presare idei, materie pe pagina albă a sufletului. Pentru cântul
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune (Mihai Eminescu), care voiește, într-un moment al său, să presare idei, materie pe pagina albă a sufletului. Pentru cântul valorii universale a eului, literatul geme în surdină, așteptându-și liniștit și însingurat partea de vină a spunerii sale: Nimic nu-ți va ajuta atât de mult să fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditație asupra scurtimii vieții și asupra nesiguranței acesteia... (Seneca). Este
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
o conturează din creion, penel sau daltă, firea adevărată a omului-artist: Nu credeam să învăț a muri vreodată, veșnic tînăr, înfășurat în manta-mi, fruntea mea înălțam visător la steaua singurătății (Mihai Eminescu). Norii telurici zădărnicesc de multe ori pasul literatului în lumea care nu îl înțelege însă el, sărăcit de iubire, pășește singur și sigur spre înțelegerea marii taine a sufletului. Cu cât cunoști mai mult, cu atât iubești mai mult, glăsuia în farmecul exponențial al eului său Da Vinci
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
diferit de existentul profan al pământului, el vede în eter și simte Universul, leagându-se profund de universal. Manierismul a creat o poziție în creația literară și a așezat-o între baroc și clasicism sub oblăduirea măreață a Renașterii, dând posibilitatea literatului să descifreze misticul și să sugereze tainele nefiindului în fiindul teluric, multiplicând elementele și planurile cu o pierdere a coerenței și clarității imaginii. Se mai poate întreba cineva ce semnifică umbra întinsă în noapte pe pământul pe care se târăște
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
pentru păcatul adamic, prelungind schemele sinuoase ale corpului, hidând formele? Oare umbra nu este un rezultat al pedepsei deusiene care se rupe în lumina luciferică din fiindul teluric, zdruncinând existența eului ce urmează să se desprindă de trup prin suflet? Literatul cutează, are curajul dezumbririi în imagine a fiindului, scrie gândind și gândește universalizând frumusețea din urâtul profanului. Zâmbește amarnic de toată amărăciunea și creează pentru eternitate un nefiind care, cu timpul, va defini fiindul său etern. București, 28.12.2012
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
și-a desfășurat cea mai mare parte din viață la Sibiu, s-a considerat obligat să conceapă o lucrare despre cărturarii sibieni predecesori. În peste 700 de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de oameni de cultură sibieni, teologi, juriști, literați, economiști etc. Sunt biografiile personalităților care au activat în Congresele Național Bisericești și Sinoadele arhidiecezane din Sibiu, reședința Mitropoliei Ardealului, fie clerici sau laici, cu toții mânați de dorința pentru emanciparea spirituală, națională și materială a românilor ardeleni. Printre ultimele lucrări
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
MUREȘANU Motto: Greaua povară a modelării elevate a cuvintelor în versuri reprezintă munca înrobitoare a minții, a inițierii prin experiență. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: meditație, timp, cod poetic, semne, pelerin, numerologie, filosofie Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări ce vor duce întotdeauna la inima cititorului, unde se vor intercepta două stări: sugestia cu sugestionatul. În volumul său, Semnele timpului, poeta Elisabeta Iosif dispune de capacitatea de
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Timp_si_sens_in_descifrarea_codului_poetic.html [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
a imensului cer ce ne acoperă ca un clopot uriaș, ascultându-ne neîntrerupt murmurul, pentru că acesta este semnul vieții, acea legătură între sunet și mișcare, între liniște și meditație. Timpul care se scurge neîntrerupt numai pentru profani reprezintă sfârșit, pentru literat timpul rezolvă gândirile, este nelimitat în pătrunderi tainice ale imensității, este cel care dă posibilitatea artistului să creeze. Pentru el timpul se măsoară în produsul minții, al creațiilor lui artistice pentru că în poemul Dialog cu timpul,.Elisabeta Iosif găsește răspunsul
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Timp_si_sens_in_descifrarea_codului_poetic.html [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
RĂSFOIESC TRECUTUL ȘI CAUT FLORI PRIN MĂRĂCINI, NU MĂRĂCINI PRIN FLORI, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016. Răsfoiesc trecutul și caut flori prin mărăcini, nu mărăcini prin flori Ce se întâmplă astăzi cu literații când unii, au avut grijă să-i amestece cu cei de la "mititica", o știe fiecare însă nu acesta-i subiectul. Când ai bibliotecă în casă și răsfoiești zilnic o droaie de cărți, reviste și ziare, intri în alt univers și
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
cu ocazia Drumului Dăruirilor, la Fundația Sfântul Sava .Cred și sunt sigur că acumularea energiilor și încărcarea cu bucurii, fac viața mai ... Citește mai mult Răsfoiesc trecutul și caut flori prin mărăcini, nu mărăcini prin floriCe se întâmplă astăzi cu literații când unii, au avut grijă să-i amestece cu cei de la "mititica", o știe fiecare însă nu acesta-i subiectul. Când ai bibliotecă în casă și răsfoiești zilnic o droaie de cărți, reviste și ziare, intri în alt univers și
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
literari. Adrian Suciu, cu părul său lung și cârlionțat, era liderul acelui început de generație. Poet talentat Suciu a beneficiat de o lansare de debut excepțională în toamna lui 1993 la Librăria Universității cu participarea a sute de studenți și literați clujeni. Atunci am debutat editoria eu, Bumb și Cerna. Cartea lui Adrian Suciu era promovată de o prefață scrisă, cu sârg de laudațio, de Mircea Zaciu și încurajări de la Jean Pop. Volumul lui Suciu “E toamnă printre femei și în
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poate_fi_clujul_capitala_poeziei_romanesti_al_florin_tene_1326387053.html [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
și încurajări de la Jean Pop. Volumul lui Suciu “E toamnă printre femei și în lume,” (versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993) a fost un bestseller al vremii. Ce volum de versuri ar mai strange azi la lansare sute de studenți și literați ai Clujului? Desigur e o întrebare retorică! Poetul Adrian Suciu trăiește de ani buni la București, așa cum au plecat în capitală alți literați ardeleni DR Popescu sau Augustin Buzura. Cenaclurile literare ale orașului au dispărut. Revistele literare s-au închis
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poate_fi_clujul_capitala_poeziei_romanesti_al_florin_tene_1326387053.html [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]