586 matches
-
de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce au avut ca temă Spiritualitatea. Titlurile lucrărilor: „Ce înseamnă a fi fericit”, „Mesaje divine”, „Solidaritate și toleranță”. Este redactor al revistelor: Slova Creștină, Copii Creștini
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
de pe întreg cuprinsul gândului pământesc”. Nu sunt uitați regretații scriitori: Dumitru Bălăeț și Olimpiu Radu. După ce scriitorul Mircea Micu a părărsit pentru totdeauna această lume, ocupându-și locul în alta, poate... mai blândă, a existat tendința de destrămare a Cenaclului „Literatorul”, care începuse să funcționeze încă din toamna anului 2009, având-o drept secretar literar pe scriitoarea Victoria Milescu. Prin strădania doamnei Mihaela Sfârlea cenaclul și-a continuat activitatea fără a mai avea vreun secretar literar, dar în octombrie 2010, la
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
este „o rugăminte de moment”, ci, așa cum s-a dovedit mai târziu, o responsabilitate pe care numai un scriitor generos și dăruit total menirii sale ar fi putut să o ducă la bun sfârșit. Astfel, devenind cronicarul permanent al Cenaclului „Literatorul”, Ioana Stuparu a fost condamnată să fie prezentă la fiecare ședință a cenaclului, indiferent de starea ei de sănătate, de buna ori reaua ei dispoziție sufletească sau de vremea de afară-uneori prea rece, alteori ploioasă. A lucrat temeinic pentru Cenaclul
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
a fost condamnată să fie prezentă la fiecare ședință a cenaclului, indiferent de starea ei de sănătate, de buna ori reaua ei dispoziție sufletească sau de vremea de afară-uneori prea rece, alteori ploioasă. A lucrat temeinic pentru Cenaclul și revista „Literatorul”, pentru membrii cenaclului și pentru cel mai recent volum, Autori și atitudini - taina devenirii, Editura Betta, 2014, pe care îl lansează pe piață tot acum. Nu putem decât să-i mulțumim și să o felicităm pentru aceste cărți scrise cu
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
boala Parkinson, Cristina Necula a fost victima unui tratament aplicat greșit; acest caz de malpraxis a favorizat boala de care suferă în prezent, encefalomielită demielinizantă cu parapareză dreaptă). A publicat articole de specialitate în revistele culturale: Caietele Eminescu, Caiete Critice, Literatorul, Argeș. Referință Bibliografică: Cristina NECULA - CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT / Cristina Necula : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 433, Anul II, 08 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Necula : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ - Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE la Târgu Mureș. Citiți și urmăriți „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI” o revistă fondată în anul promulgării Legii ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE
COMUNICAT DE PRESĂ: „CREŞTEREA LIMBII ROMÂNEŞTI”- O NOUĂ REVISTĂ A PORTALULUI „CARTE ŞI ARTE” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352057_a_353386]
-
încă de la primele pagini prin scriitura originală de un intelectualism delicat, anunțînd o poetă cu destulă experiență și evidente disponibilități. Acest debut aduce, fără doar și poate, certificatul de calitate al unuia din fructele de soi ale cenaclului și revistei Literatorul pe care regretatul Mircea Micu a avut într-adevăr dreptate să le cultive. „Cred că e pe drumul potrivit, fiind geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
sedus de simboliștii francezi și de Edgar Poe cu „Povestirile lui grotești...” Urmează cursurile Secției de Matematică de la Facultatea de Științe din București, cu profesori ca Țițeică, Lalescu și Pompei, dar nu neglijază nici literatura. Publică prima poezie, „Ființa”, în „Literatorul” lui Macedonski, după care îi înmânează lui Lovinescu un caiet de versuri sub pseudonimul Popescu. „Abia începui să descifrez câteva versuri, când nervos, luându-și scaunul de la locul său, tânărul și-l împlântă cu energie lângă fotoliul meu...Vorbea cu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Rodica Elenă Lupu, ale cărei versuri și nobile fapte editoriale mă fac să sper că literatura română nu va rămâne singura în noaptea istoriei. Cu prețuire și drag, Emil LUNGEANU Membru al Uniunii Scriitorilor Secretar general de redacție al revistei Literatorul, București, 2013 LUME MULTĂ, OAMENI PUȚINI...CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL de Rodica Elenă LUPU, Editura ANAMAROL, București Prozatoare, poeta, editoare curajoasă, o ardeleanca bogată în experiențele vieții, Rodica Elenă Lupu își păstrează măsură talentului și a exigentei estetice în această carte cu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București ăActivitatea culturală și publicistică § 1960 - începe colaborarea sa la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească” § Din 1968 - colaborează săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul” § 1983 - redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie literară. Din 1990 devine director al „Caietelor critice” § 1993 - Devine membru al Academiei Române § 1998 - Este ales Președinte al Academiei Române § Doctor Honoris Causa al universităților din Iași, Galați, Târgoviște, Arad
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
de generația intelectualilor pașoptiști. Prin 1884 și Titu Maiorescu și-a încercat talentul în a traduce din opera bayroniană. În perioada 1880-1910 apar un număr considerabil de traduceri, iar pentru Macedonski devine un cult și unul din favoriții traduși în „Literatorul”, „Revista literară”, „Lumină”, „Revista independența”, „Revista modernă” (peste 20 de traduceri). Acest „Byron roumain”, cum scria Macedonski, era de foarte multe ori amintit în scrierile sale, a fost tradus de prolificul Th. M. Stoenescu, care a tradus, printre altele, „Manfred
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
era de foarte multe ori amintit în scrierile sale, a fost tradus de prolificul Th. M. Stoenescu, care a tradus, printre altele, „Manfred, Corsarul, Întunerecul și Mazeppa”, operă spectaculos de romantice, dar și câteva erotice elegiace. Reluarea lui Byron la Literatorul se datorește în primul rând inclinațiilor pașoptiste ale lui Macedonski, care îl vedea pe Heliade că pe un maestru. Pentru el, Bayron însemna întruchiparea supremă a revoltei antifilistine, a geniului sortit să sesizeze râul contemporaneității. Adrian Marino în „Opera lui
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
EMINESCU ȘI MACEDONSKI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului EMINESCU ȘI MACEDONSKI Doi mari poeți aflati într-o continuă luptă. Care să fie cauza, Dumnezeu știe. Să fie opoziția dintre ,,Literatorul” si ,,Convorbirile literare”? Sau faptul că junimiștii îl considerau un iremediabil ratat în ale poeziei, o figură ciudată și bizară, care aleargă după glorii pierdute. Dacă Macedonski se deslănțuie în repetate rânduri în polemici pline de venin împotriva Junimii, iritat
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
indignare publică se ridică împotriva lui, cu consecințele cele mai grave pentru viața și opera lui. Deși încearcă să se disculpe, toate ziarele refuză să-l mai publice, excepție făcând ,,Românul’’. Evenimentul ia așa de mari proporții încât abonații refuză ,,Literatorul’’, societatea Literatorului se destramă și poetul este arătat pe stradă cu degetul ca un detractor al lui Eminescu, expus oprobiului publicului. Deși poezia lui era o noutate în lirica românească, nimeni nu mai vrea s-o citească. Văzând toate aceste
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
se ridică împotriva lui, cu consecințele cele mai grave pentru viața și opera lui. Deși încearcă să se disculpe, toate ziarele refuză să-l mai publice, excepție făcând ,,Românul’’. Evenimentul ia așa de mari proporții încât abonații refuză ,,Literatorul’’, societatea Literatorului se destramă și poetul este arătat pe stradă cu degetul ca un detractor al lui Eminescu, expus oprobiului publicului. Deși poezia lui era o noutate în lirica românească, nimeni nu mai vrea s-o citească. Văzând toate aceste manifestări, Macedonski
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
director-fondator. „ProARME”, revistă de cultură militară și patriotică din București. Prezintă colonel Dan Gâju, scriitor și jurnalista Dana-Irina Stănculea. „Carmina Balcanica”, revistă de cultură din Craiova. Prezintă: Editor fondator, prof. univ. dr. Dan Anghelescu. „Cervantes”, revistă internațională de cultură și „Literatorul”, revistă de literatură și artă editată de Biblioteca Metropolitană București. Prezintă Emil Lungeanu, redactor șef și, respectiv, secretar general de redacție. „SINGUR”, Revistă de cultură, civilizație și atitudine morală, Târgoviște. Fondator Ștefan Doru Dăncuș. Prezintă Emilia Dănescu, redactor, director de
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
citește cărți potrivite vârstei sale, cum ar fi cele scrise de Lamartine, Rousseau, Musset, din care, chiar știe pe dinafară Adieu, îl încântă cărțile lui Victor Hugo, din a cărei operă traduce Hernani, tălmăcire ce se va publica fragmentar în Literatorul lui Eugen Lovinescu. În mărturiile sale amintește pe Michelangelo și pe Canova, citează cu admirație pe Bossuet și Sainte-Beuve și are cuvinte de prețuire pentru cartea spaniolului Emilio Castelar: L`art, la religion et la nature en Italie, pe care
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
tematică, precum și în ceea ce privește calitatea și originalitatea acesteia. Rămânând fundamental poet, a abordat în egală măsură lirica, proza, dramaturgia, eseistica; a tradus, a condus revista Ramuri, a fost directorul Editurii Scrisul Românesc, a inițiat și condus o nouă serie a revistei Literatorul, a lucrat ca redactor la revista Luceafărul și la studioul Animafilm, după ce făcuse studii la Liceul militar din Predeal și studii filologice la Iași, urmate de burse în Germania și SUA. Debutând în revista Viața studențească în 1957, iar în
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
boala Parkinson, Cristina Necula a fost victima unui tratament aplicat greșit; acest caz de malpraxis a favorizat boala de care suferă în prezent, encefalomielită demielinizantă cu parapareză dreaptă). A publicat articole de specialitate în revistele culturale: Caietele Eminescu, Caiete Critice, Literatorul, Argeș. Referință Bibliografică: Cristina Maria NECULA - POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI - COMORI DE MIR / Cristina Maria Necula : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Maria Necula : Toate Drepturile Rezervate
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
Rodica Elenă Lupu, ale cărei versuri și nobile fapte editoriale mă fac să sper că literatura română nu va rămâne singura în noaptea istoriei. Cu prețuire și drag, Emil Lungeanu Membru al Uniunii Scriitorilor Secretar general de redacție al revistei Literatorul, București, 2013 Referință Bibliografica: Rodica Elenă Lupu - profil de scriitor sau „Tainele mării nu se cunosc de pe mal” / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 42, Anul I, 11 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elenă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
volume de autor, 5 traduceri, 11 apariții în antologii scrise și on line. Apariții cu proză, poezie, traduceri, articole cu caracter politic - în revistele: Convorbiri literare (Iași), POEZIA (Iași), Revista FEED Back (Iași), ProEst (Craiova), APOLLON (București), BOEMA (Galați), Noul literator (Craiova), Scurt circuit oltean (Craiova), PoliticStand (Oradea), Destine literare (Canada), Literatura și arta (Republica Moldova), Observatorul (Canada), Clipa (SUA) Art-Emis, AGERO (Germania), LUMINA (Novi Sad, Serbia). Membru al OPERA.SCRISĂ.RO, membru al Asociației literare “Păstorel” Iași, membru al Asociației “Universul
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
Rondelurilor toată viața, oferindu-i atât momente plăcute cât și dezagreabile. Sunt redate în firul narațiunii polemica dintre cei doi corifei, implicit dintre cele două mari gazete pe care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică a lui Eminescu, publicată de Macedonski în numărul din septembrie 1883 al Literatorului, i-a adus acestuia din urmă frământări sufletești, accentuate de oprobriul public
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică a lui Eminescu, publicată de Macedonski în numărul din septembrie 1883 al Literatorului, i-a adus acestuia din urmă frământări sufletești, accentuate de oprobriul public. Cum era și firesc, Dl Al. Florin Țene aduce în prim-plan de-a lungul romanului și circumstanțe esențiale din activitatea publicistică, relatând despre gazetele pe care poetul
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
Dl Al. Florin Țene aduce în prim-plan de-a lungul romanului și circumstanțe esențiale din activitatea publicistică, relatând despre gazetele pe care poetul Nopților le-a fondat și despre cele la care a colaborat, cum sunt: Oltul, Vestea, Dunărea, Literatorul, Cuvântul meu, Simbolul, Versuri și Proză, precum și despre articolele politice și literare pe care le-a scris în aceste gazete, unde încuraja și tinerii debutanți. Nu este omisă contribuția decisivă la debutul lui Vasile Voiculescu, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Tudor
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
încuraja și tinerii debutanți. Nu este omisă contribuția decisivă la debutul lui Vasile Voiculescu, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Horia Furtună, George Bacovia, Ion Pillat, Tudor Vianu. De asemenea, sunt descrise împrejurările în care Macedonski înființează și însuflețește cenaclul Literatorul și Societatea Oamenilor de Litere - un preambul al viitoarei Societăți a Scriitorilor Români. Romanul este pigmentat cu versuri din creația poetului, precum și cu alte scrieri ale acestuia: note de jurnal, pasaje din articolele publicate în presa vremii, fragmente de corespondență
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]