128 matches
-
în sfera relațiilor cu puterea politicească actuală, și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural, excesiv partizană)". Nu poartă oare "memorialistica puterii" un caricatural reflex al unui mit biblic? Pornită de la o atare altitudine, persiflarea e atracțios acidă: "Căderea de la putere e un eveniment mai dramatic decît o simplă cădere
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
ne țineam cu mâna pe burtă demonstrativ”, „simți că vorbele sunt putrede, se fărâmițează”. „Scăpările”, intenționate ori ba, avertizează cititorul asupra prezenței unei instanțe derutante. Taximetrist ori detectiv de ocazie, Victor nu uită, totuși, să citească - ne asigură naratorul. Ispita literaturizării este peremptorie. Încolo, reluări obositoare de replici tot mai sterile ca expresivitate. Amintirile secvențiale edifică o vârstă aurorală, greu de refăcut în actualitate. Dan Lungu este un specialist în mediile periferice și un chirurg apreciat al mentalității post-comuniste. Copilăria lui
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
fantasma politicului și de marota planurilor; și, la final, cele ale faptului serii, făcute pentru mângâierea sufletească, pentru atenuarea panicii, pentru consolarea în fața morții. Recursul la Platon, așadar. E și acesta un semn că pe Andrei Cornea nu-l interesează literaturizarea. Că aproape toate narațiunile de aici sunt scrise cu farmec și, cum se zicea, cu condei, nu e de mirare. Cine i-a citit cărțile de dinainte (sau măcar articolele din revista 22) era deja avertizat în privința talentului. Dar să
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
nu știu ce" și un "nu știu cum" pe care se simțea în dificultate să-l exprime chiar cel care a fost Eminescu. Se vede că alcătuirea ei pămîntească emana acel "ceva" greu de prins între rosturile slovelor și, dincolo de extazierile romanțioase, dincolo de hiperbolele literaturizării, avea probabil un farmec care o detașa de celelalte femei. În orice caz, cei care au fost pentru un moment în anturajul Veronicăi s-au simțit obligați să consemneze ceea ce în expresie simplă și banală numim "forță de seducție"". Dacă
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
uitat de unghiul material și m-am simțit din ce în ce mai plăcut implicat în această nouă formă, nedisimulată, de autorevelație." într-adevăr, autorevelația merge uneori până la o "baie de sine" care pare să-l surprindă și pe autor. Cu o lipsă de literaturizare și de romanțare care ajunge uneori până la detalii crude, șocante, mai ales în ce privește viața erotică, de homosexual (obsedat de un sentiment de culpabilitate), el își analizează, își anatomizează cvasi-științific reacțiile, îndoielile, derapajele, eșecurile și succesele propriei creații. Și-a scris
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
se vedea, de pildă, descrierea întunericului, a liniștii și a apei din subteran) și poartă deci herbul autenticității, se poate spune că scribul și-a făcut datoria. Și-a dat întreaga măsură de narator-cronicar, decis să renunțe la prezumția de literaturizare și romanesc. A preferat în schimb să dea publicității un text care colcăie de viață (societatea socialistă multilateral dezvoltată prin sondaj, între București și triunghiul Bocșa Montană/ Dognecea/ Caransebeș) și dosare de existență, stilul fiind când incisiv, când neutru, când
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
casă». Deabia acum eram cu adevărat mulțumit de frază” (p. 228). Dar, mai mult de atât, artificiul lui Marin Mălaicu-Hondrari pune o problemă de raport ficțional: acceptând că avem de-a face cu două povești imbricate, cu niveluri diferite de literaturizare (căci, prin tradiție, specia interviului e mai credibilă decât orice specie narativă), despre ce e, totuși, vorba în Lunetistul, considerat în ansamblu? (E o întrebare trivială, dar nu putem neglija chiar orbește tema unui roman). Despre densa rețea de capilare
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
inventa eroi - oameni ca și el - în măsură să le răpună, are menirea de a comuta centrul de greutate al mitului de pe ființa fabuloasă pe erou (2, p. 140). înfruntarea dintre două entități invincibile este o reminiscență degradată prin vulgarizare/literaturizare a primei înfruntări - din momentul zero al istoriei mitice a Universului - dintre principiul Ordinii (Zeul demiurg) și cel al Haosului (Monstrul primordial). Hermeneutic vorbind, răpunerea/ îmblânzirea monstrului de către Demiurg este un act de ordonare a Haosului și, ca atare, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aduce bucurie și lumină. — Ei, pentru această bucurie și lumină după atâtea nopți de insomnie și întuneric, le-a zis Lenuța, ar fi cazul să bem niște șampanie“ etc. Romanul are o densă substanță umană și intelectuală, dar suferă de literaturizare: „Numai casa ei corespundea întru totul visului. Era la marginea pădurii, iar o potecă îngustă pornea chiar din grădina casei și se pierdea în desișul stejarilor și fagilor seculari.“ Sintagmele de genul „corespundea visului“, „se pierdea în desiș“, „stejari și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
al „poeziei de sanatoriu” a lui Camil Baltazar... Critica, atît cea interbelică (G. Călinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius ș.a.), cît și cea postbelică (Ion Pop, Dumitru Micu, C. Gheorghiță, Gh. Lăzărescu ș.a.), a insistat mult asupra „predadaismului” său antebelic. Polemica la adresa „literaturizării” nu atinge însă niciodată destructurarea sintactică și semantică din primele poeme ale lui Tzara. Afinitățile imediat recognoscibile sînt mai curînd clovneriile triste ale lui Jules Laforgue, estetismul crud al lui Baudelaire, onirismul fantast al lui Aloysius Bertrand din „Gaspard de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
miraculos”, anticonvențional, prezentat la teatrul din Champs-Elysées, în cadrul baletului Relache de Francis Picabia, pe muzica lui Eric Satie. Autorul pledează pentru filmul pur, în răspăr atît cu filmul american comercial, cît și cu „filmul artistic” european, impurificat de ingredientele tradiționale (literaturizarea, trucajul, falsul ecleraj), militînd pentru o artă impersonală a „privirii pure”, a „ochiului-intuiție directă”, pe care proza comportamentului și „noul roman” francez o vor cultiva mai tîrziu din plin: Adieu du cinema le récit, la photo, le trucage, la peinture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe realități apuse și imaginând realități sociale, transferând istoria în literatură - după cum observă în prefața cărții de care ne ocupăm, Constantin Parascan sau Constantin Dram, din a doua prefață, conchizând într-o singură frază: „Proza lui Ion Muscalu este o literaturizare a istoriei”. „Vulturul deșertului” - ultima sa incursiune pe drumurile Moldovei străbătute de urmașii mușatinilor, cuprinde un vast teritoriu și o dramatică încleștare cu vecinii dornici de bogățiile ce au atras răpitorii ca lupii la oi. Dar până la transpunerea în literatură
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
angajează În vana ambiție de a reface „comedia umană“ a lui Balzac, desigur, fără să vrea; fără să bănuiască, ficțiunea sa este uniformizatoare, nivelează o experiență care, altfel, ar fi fost mai profundă, dacă se reducea la tendința involuntară de literaturizare; sondez schemele realului și apoi pe acele ale imaginarului, da, eu trebuie să mă recuperez din real mai Întâi și numai dacă un pliu al acestuia mă aruncă dincolo, pot să-l urmez, dar fără să mă Îndepărtez prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
literară; narațiunea mea urma legile narativității: zurbagiul acela era, prin acțiunile prin care se abătea de la reguli, un erou, un personaj fictiv, el nu mai era În nici un caz eu. Povestindu-i lui E., simțeam că, mai ales, În măsura literaturizării conștiente a faptelor, o țineam mai strâns În mreaja mea, o cuceream; altfel, după ce-am terminat de povestit, ne-am trezit brusc că nu știam ce să ne mai spunem, nu știam cum să ne comportăm, ce să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și schițele publicate sunt populate de oameni roși de mizerie, suferințe și vicii, văzuți cu milă, duioșie, exasperare, revoltă, ca victime ale unei societăți imorale. Teza, atitudinea moralizatoare, justițiară ocupă prim-planul acestor scrieri, în cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de acceptat orice idealizare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de acest gen a eșuat. O bună punere în temă și un subiect de viitoare aprofundare, pe material românesc. însă cu o condiție esențială de care tânăra noastră politologie ar trebui să se teamă ca de foc: fuga de orice literaturizare, eroizare și, implicit, mistificare. O frazeologie ceaușist-bombastică nu poate și nu trebuie înlocuită cu o alta de sens contrar. Teză probabil nepopulară, dar riguros în spiritul adevărului. Nu iubim nici o formă de demagogie. Stilistică și nestilistică. în aceeași situație se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
constituia o condiție necesară (de fond) a "epicii autobiografice". Dar până să introducă pe Bizu în scenă, prozatorul mai avea de rezolvat o dificilă problemă tehnică: aceea a tranziției de la narațiunea memorialistică la roman, de la documentul autobiografic brut la "romanțarea" (literaturizarea) sa. Să vedem, mai exact, cum procedează romancierul inspirat de metoda lui Proust. Primul paragraf descrie, am spus deja, reveria scriitorului întors "pentru a nu știu câtea oară", după obișnuita călătorie cu trenul, "în fața brazilor casei natale", unde retrăiește senzația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
corespunzătoare unui anumit profil psihic, n.n.), din care fosforescența spirituală a geniului să iasă și mai mult în evidență din întunericul unei vieți de sfâșietoare mediocritate și mizerie". Prin urmare, conchide Lovinescu, "chestiunea nu se pune așadar principial pe imposibilitatea literaturizării unor oameni ca Eminescu, ci pe cazul particular al fiecărei încercări de examinat departe de excesele unei mistice în nicio legătură cu realitatea și cu arta; iar în ceea ce privește valoarea morală a acestei mistice pornită spre mit, oricât ar fi de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări și observații și cu citate din Roza Vânturilor. Admirând stilul jurnalistic, pur ideologic, limpede, concis și uscat al acestei vestite culegeri în totală contradicție de altfel cu dilatarea verbală descusută și adesea literaturizarea ideologică actuală am făcut din nou o serie de confruntări și sondaje. Ceea ce m-a surprins acum mai mult decât altădată a fost nu atât antidemocratismul și antiparlamentarismul declarat, cât dogmatismul agresiv și intolerant, utopia și contradicția flagrantă dintre premise
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
caragialismului: Forțând nițel zicala memorabilă, am putea spune că prozatorii tineri din "Căldura" cea mare a lui Caragiale se trag. Oralismul, concizia, atenția îndreptată spre categorii sociale nou apărute, spre lumea intermediară ce desparte satul de oraș, umorul, ironia, refuzul literaturizării, transparența textuală prin care convenția să apară la suprafață, precum acel "ragăm", depistat în plicul de grăsime etc., sunt de la Caragiale citire"164. Vom exemplifica în continuare pe scurt acele aspecte menționate aici pe care nu le-am discutat încă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la cultură și satisfacții rare, nu e bucurie intensă fără chelălăituri"21. Este, de fapt, o practică autoreferențială comună scriitorilor din "Școala de la Târgoviște", ale căror romane încearcă să atingă, prin meta și intertextualitate (parodie, pastișă și reflecție asupra scriiturii), literaturizarea totală. Texte precum Smărăndița. Roman modern, Dă-dămult... mai dă-dămult, pastișele și parodiile în versuri, dar mai cu seamă ambiguizata Inspecțiune, finalul bifurcat din nuvela Două loturi, digresiunile metatextuale din Poetul Vlahuță și din neterminata Poveste dezvăluie și în acest sens
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură, este definirea sa ca artă literară Artă literară are acum obiective pur artistice, finalități specific estetice (Stendhal, Balzac) sau
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
acesta frecvent robit surselor. F. se deosebește de Dinicu Golescu, călător grav, genuin, limitat cu modestie la trăirile proprii. El își construiește jurnalul având în minte modele și țintește, concomitent, intrarea în literatură. Deocamdată este în posesia unei maniere de literaturizare și alternează notația documentară cu evocări avântate, emfatice, așternând tenace și o sumedenie de istorii romanțioase. Monumentul domenicanilor dupe colina Fiesole, republicată separat cu titlul Mateo Cipriani, „novela” Friederich Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn în contra vieței lui Napoleon I, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]