650 matches
-
publicului volumele sale cu cele peste 2000 pagini A5 tipărite în care au fost incluse multe articole referitoare la orașul Moldova Nouă cât și la alte localități din Clisura Dunării. Domnul Mihai LEONTE a prezentat un album cu poze și litografii vechi culese de pe internet, postate de o fată din Coronini, respectiv Nena Petrovici care de asemeni le-a cules de la diverși posesori care se refereau în mod special la legendara stâncă Babacaia, care a răsărit din apele Dunării chiar în fața
ZIUA DUNĂRII LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343062_a_344391]
-
cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniță, în pensulă, laviul; materiale și instrumente folosite; ... 2. Tehnici de gravură abordabile în învățământul de cultură generală; utilizate în gravura fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele și materialele folosite; ... 3. Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guașă, acrilice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul, tapiseria; ... 4. Tehnici de modelaj - modelarea în lut sau
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUNETELE RUP TĂCEREA Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului SUNETELE RUP TĂCEREA Sunetele rup tăcerea văzduhului! Văzduhul e-într-o cruntă amorțeală Orașul trist... lipește litografii pe stradă.. Ici-colo mai arde câte un bec ca o șaradă! Cerul rafinează din aștrii noi sensuri Răspândind cuvintele prin universuri C-o pană scriu gânduri pe ochii cerului.. Gândurile descriu planetele metamorfozate Se simte miros de cerneala pigmentată Bolta
SUNETELE RUP TĂCEREA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377370_a_378699]
-
a fi eliberate de vechile curente literare și par, la prima vedere simple, dar, citindu-le, în interiorul lor vom găsi multe depozite de modernism combinat cu postmodernism ceea ce dă o notă de eleganță, de tradiție și nu numai. „Mă fascinau litografiile cu oceanul de furtună cenușii imagini ce scăpărau sub frunte lumini copil fiind, trimiteam scrisori la lună sperând c-o să crească o casă pentru mama din crengi așezate de mine și rădăcini.” Al. Florin Țene este un adevărat prestidigitator liric
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
mulți iconari, care trec printr-un examen, sunt oameni care cunosc exigențele în materie de pictură. - O icoană bine realizată costă, este sufficient de scumpă. Cei care nu și-o permit, din punct de vedere financiar, este bine să cumpere litografii? - Da, bineînțeles. Și acestea se fac tot după niște reguli precise. Nu toate icoanele pot fi pe lemn sau pe sticlă, sunt și scumpe. Atunci omul își cumpără o litografie, o înrămează și o pune în casă ca icoană. Și
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
permit, din punct de vedere financiar, este bine să cumpere litografii? - Da, bineînțeles. Și acestea se fac tot după niște reguli precise. Nu toate icoanele pot fi pe lemn sau pe sticlă, sunt și scumpe. Atunci omul își cumpără o litografie, o înrămează și o pune în casă ca icoană. Și aceste litografii se vând tot prin Patriarhia Română. - Preacucernice Părinte Profesor, câte icoane trebuie să țină un credincios în casa lui? - Am văzut în casele credincioșilor două variante: ori au
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
bineînțeles. Și acestea se fac tot după niște reguli precise. Nu toate icoanele pot fi pe lemn sau pe sticlă, sunt și scumpe. Atunci omul își cumpără o litografie, o înrămează și o pune în casă ca icoană. Și aceste litografii se vând tot prin Patriarhia Română. - Preacucernice Părinte Profesor, câte icoane trebuie să țină un credincios în casa lui? - Am văzut în casele credincioșilor două variante: ori au icoane în toate camerele, și este foarte bine să avem măcar o
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
ce nu depășea cifra 300, în restul orașelor și al târgurilor din Moldova funcționau câteva zalhanale-manufacturi (Huși), câteva zeci de ateliere ale cooperației capitaliste simple, 6 tipografii (3 la Iași, 2 la Galați și una la mânăstirea Neamț) și 2 litografii (Iași). Rezultă, așadar, că în orașele moldovenești domina în ramura producției industriale mica producție de mărfuri. Afirmația ni se pare de netăgăduit și ea poate fi demonstrată prin numărul mic al meșteșugarilor de treapta I-a și a II-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
et le phénomène vital", Lettre Ouverte, n° 1, decembrie 1960, p. 11-17. • "Appel, peintre de la vie", XXe Siècle, seria nouă nr. 17, "The Great Adventure of Modern Art", supliment "Chroniques du jour", Crăciun 1961, copertă de Marc Chagall, cu o litografie originală de Karel Appel; text republicat in Karel Appel, Reliefs 1966-1968, CNAC, Paris, 1968. • "Systémologie et cosmogonie", Argu-ments, n° 24, "Le problème cosmologique", trimestrul 4, 1961. • "Henri Michaux et la folie", L'Observateur Littéraire, 17 august 1961. • "Cybernétique et système
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Editeur, 1992. 36 Stéphane Lupasco, " Appel, peintre de la vie " (" Appel, pictor al vieții"), in XXe Siècle, seria nouă, nr.17, "The Great Adventure of Modern Art", (supliment " Chroniques du jour"), Crăciun 1961, cu o copertă de Marc Chagall și o litografie originală de Karel Appel ; text republicat în catalogul expoziției Karel Appel, Reliefs 1966-1968, CNAC, Paris, 1968. 37 Karel Appel, "Le philosophe Stéphane Lupasco", 1956 (colecție particulară) http://www.bowi-groep.nl/index.php?module=gallerij&gallerij::artiestID =10. 38 Alde Lupasco-Massot
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
si nu ca un tip de fluid ("caloricul"). Încălzirea semnifică astfel intensificarea mișcării particulelor. ¶ Robert Foulton construiește o capsula submersibila. ¶ William Murdock dovedește utilitatea gazului pentru iluminare și îl folosește în fabrica Boulton & Watt din Soho, Anglia. ¶ Aloys Senefelder inventează litografia. ¶ Eli Whitney perfecționează producția de serie prin construirea de mătrițe. ¶ Moare Luigi Galvani. ◊1799 [vîrstă: 41 ani] Blake este introdus de John Flaxman prietenului sau William Hayley, poet și moșier din Sussex, cu scopul de a gravă două ilustrații pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a IV-a, McGraw-Hill Book Company, 1958. Sedlacek, T., Economia binelui și răului, Editura Publica, București, 2012. Shermer, M., Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013. Simon, C., Băncile, Editura Humanitas, București, 1993. Slăvescu, V., Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929. Smith, A., Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992. Spengler, O., Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996. Spiridon, M, "Ciclul în teoria economică modernă", www.mises.ro Stalin, I. V., Raportul de activitate al CC al PC
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 178. 557 Vezi și Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 17. 558 Apud. Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul anilor 1350-1364, Ibidem. 560 Ibidem, p. 100. 561 "La 13 februarie 1300 s-a hotărât ca fiecare bancher care falimentează să fie dezonorat pe tot cuprinsul Barcelonei, de un crainic public și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aurului" (I), în Tribuna Economică, nr. 9, miercuri 27 februarie 2013. 564 Materialul reproduce în întregime articolul: Dorel Dumitru Chirițescu, Mitul remonetizării aurului (II), Tribuna Economică, Numărul 10, miercuri 6 martie 2013. 565 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 40. 566 În legătură cu producția de aur. Vezi Victor Slăvescu, op. cit., pp. 72-87. 567 "Numai o reminiscență culturală ne face să ne gândim încă la aur ca la elementul central al sistemului nostru monetar. O definire
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
calcula valorile; dar această măsură va trebui să fie întotdeauna fixă și să se conformeze unei reguli stabilite, altfel dezordinea se face resimțită în stat, compărătorii și vânzătorii fiind continuu păcăliți...". Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 45. Oamenii au visat în permanență și la o monedă fixă, la o soluție monetară infinit acoperitoare a valorii ca evaluare și păstrare a sa. Victor Slăvescu amintește că "importanța fixității monedei a fost recunoscută
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că folosința monedei de hârtie are uriașe avantaje în comparație cu moneda metalică și că evoluțiile economice din secolul XIX și XX nu ar fi fost posibile fără moneda de hârtie în formele sale. 591 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, pp. 163-169. De asemenea, vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 602. 592 Moneda din hârtie va sta la baza unei noi abordări a istoriei și la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cerere a celui ce o deține". De fapt, așa cum vom vedea, această definiție poate induce în eroare, pentru că ulterior, în text autorul asimilează monedei fiduciare și cele două forme de bancnotă-convertibilă și neconvertibilă. Vezi și Victor Slăvescu, Monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, pp. 156-160. 610 Victor Slăvescu, op. cit., p. 157. 611 Ibidem, p. 158. 612 Victor Slăvescu, Monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 159. 613 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei fiduciare și cele două forme de bancnotă-convertibilă și neconvertibilă. Vezi și Victor Slăvescu, Monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, pp. 156-160. 610 Victor Slăvescu, op. cit., p. 157. 611 Ibidem, p. 158. 612 Victor Slăvescu, Monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 159. 613 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, București, 1998, p. 59. 614 Apud Costin C.Kirițescu, op. cit., p. 59. 615 Așa cum se întâmplă cu moneda electronică BITCOIN la ora la care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
domeniile statului. 667 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 597. 668 Costin Kirițescu, Un secol de frământări monetare, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 20. 669 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, bănci, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 160-201. 670 Redarea citatului s-a făcut cu o ușoară adaptare a textului datorită vechimii sale. 671 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, bănci, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 160-161. 672 Ibidem, p. 161
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 20. 669 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, bănci, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 160-201. 670 Redarea citatului s-a făcut cu o ușoară adaptare a textului datorită vechimii sale. 671 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, bănci, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 160-161. 672 Ibidem, p. 161. 673 Frederich Engels, "Anti-Dühring", în K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964, p. 230. 674 David Ricardo, Principiile de economie politică și impunere, Biblioteca monetară și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
emisiune în interesul statului. Ea nu are regimul bancnotei, acela de a mijloci schimbul, ci are ca principală menire mobilizarea de sume la dispoziția guvernului, după care este retrasă din circulație. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 204. 677 "Sub povara imediată a nevoilor, guvernul Ion C. Brătianu, prin Legea din 13 iunie 1877, este autorizat a emite o hârtie monedă 677 sub numele de bilete ipotecare, pentru suma de 30.000
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
12 iunie 1877677... (...). Banca Națională a României, începându-și operațiunile în decembrie 1880, își respectă angajamentul luat prin art. 30 al legii sale de constituire. Într-adevăr, ea retrage din circulație biletele ipotecare în termenul fixat". Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 195-200. 678 "Cu excepția Chinei medievale, care inventase atât hârtia, cât și tiparul cu câteva secole înaintea Occidentului, lumea nu mai văzuse bancnote guvernamentale până când guvernul colonial din Massachusetts a emis, în 1690, moneda fiduciară din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-urilor economice și a penuriei de monedă metalică cauzată de emisiunea de bancnote, sistemul banilor metalici a funcționat bine, per total". Murray N. Rothbard, Originea banilor de hârtie guvernamentali, www.ecol.ro 679 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 201. 680 Ibidem, p. 204. 681 Ibidem. 682 John Maynard Keynes, "Urmările economice ale păcii", Editura "Viața Românească" S.A., București, 1920, pp. 179-180 683 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 201. 680 Ibidem, p. 204. 681 Ibidem. 682 John Maynard Keynes, "Urmările economice ale păcii", Editura "Viața Românească" S.A., București, 1920, pp. 179-180 683 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 159. 684 Victor Slăvescu enumeră cu ajutorul lui Charles Gide neajunsurile acestui tip de bani. Este vorba despre precaritatea valorii monedei de hârtie (sub această formă, a bancnotei neconvertibile n.n.) care este mult mai precară decât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai precară decât valoarea monedei metalice; întrebuințarea monedei de hârtie este mult mai limitată decât aceea a monedei metalice; valoarea monedei de hârtie este mult mai variabilă decât a monedei metalice. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 164-166. 685 "Banii au apărut cu mult înaintea capitalismului și a occidentului. Rolul lor s-a lărgit și consolidat și s-a diversificat, cuprinzând mai toate sferele vieții oamenilor, devenind una din cele mai importante
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]