152 matches
-
mari categorii: ape freatice și de adâncime. Apele freatice prin poziția și prin caracteristicile fizico- chimice și dinamice imprimă anumite particularități terenurilor constituind,în același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe plan local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a cuverturii deluviale (5-10 m ), constituției litologice și granulometrice heterogene, cât și ca urmare a posibilităților diferite de alimentare, apa din această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile de pantă - specifice proceselor de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
efecte dezastruoase asupra unor regiuni vulnerabile așa cum este delta Nilului 13. 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense Prin depășirea unor praguri de stabilitate naturală, ca urmare a unor impulsuri de natură climatică și pe fondul unei favorabilități litologice și structurale, o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
avea loc pe frontiera dintre Algeria și Maroc din lungul uedului Draa, în condițiile căderii, foarte rar, a unor cantități mari de precipitații într-un timp scurt, fenomen meteo-hidrologic caracteristic Saharei. Acreția morfo-eoliană generează unele modificări teritorial-frontaliere, pe fondul substratului litologic nisipos, reliefului plan pe mari suprafețe și vânturilor puternice, care determină “deplasarea” pe orizontală a dunelor și barcanelor, ceea ce impune reajustarea periodică a frontierei. Așa se întâmplă în cadrul natural deosebit de ostil din deșertul Rub-al-Khali, unde granițele dintre state au fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
zonele cu un real potențial de agrement. Din punct de vedere climatic, perimetrul avut în vedere se încadrează în zona temperat ontinentală, ținutul climatic de dealuri și podișuri, cu numeroase influențe externe, cele mai importante fiind cele de ariditate. Caracteristicile litologice, morfologia și dimensiunile reliefului, trăsăturile climatice, intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în adâncime și areolară) care impun măsuri ameliorative și eforturi financiare destul de mari. Solurile, caracteristice regiunii de silvostepă din
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
Un colectiv de specialiști de la mai multe universități și centre de cercetare, de caracter interdisciplinar, efectuează cercetări sistematice începând din 1988. Sedimentele ce adăpostesc locuirile aurignaciene (inclusiv pavajul unei locuințe special amenajate, vetre de foc) se află în unitățile litologice A3-A1 și D7-D3, săpate pe o suprafață de 80 mp și datate între 34.120 ± 460 ani BP și 32.020 ± 340 ani BP. Nu ne vom referi la materiile prime sau la tipurile de unelte, cioplite de locuitorii peșterii
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a procura un tablou, de a vedea o floare, de a ieși în natură, de a călători în alt decor. Aspecte referitoare la protecția factorilor naturali terapeutici Integritatea în timp a surselor naturale, stabilitatea debitelor și a constituenților, conservarea statusului litologic, a regimului hidrodinamic, a fenomenelor fizico-chimice și biologice specifice fiecărei surse, păstrarea ecosistemului în care se desfășoare activitatea balneoclimatică, impun stabilirea zonelor de protecție hidrogeologică și sanitară. Acest aspect este reglementat prin legi și normative, precum și de reguli privind exploatarea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
caracteristicilor secțiunii transversale; - pentru fiecare sector relativ omogen se măsoară lungimea, panta talvegului, lățimea la bază, înălțimea și deschiderea la partea superioară a secțiunii active, perimetrul acesteia, caracteristicile morfometrice ale treptelor, etc.; se notează de asemenea datele referitoare la condițiile litologice și la gradul de acoperire cu vegetație; - se calculează suprafața activă desfășurată pe sectoare omogene (ha); - se estimeaza volumul de material solid erodat din fiecare sector în functie de suprafata activa desfasurata si rata medie multianuala a eroziunii în adâncime
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
malurilor de amploare.........600 - 1200 m3/ha.an - ravene foarte active cu procese asociate de mal (alunecări și prabușiri) de mari proporții ............1200 - 1800 m3/ha.an Interpolarea între limitele de variație menționate pentru fiecare categorie, se face în raport cu condițiile litologice (rezistența rocilor la eroziunea în adâncime), înălțimea treptelor, panta talvegului, adâncimea formațiunii, deschiderea la partea superioară și gradul de acoperire cu vegetație. Prin însumarea valorilor obținute pe sectoare relativ omogene, rezultă volumul eroziunii în adâncime [m3/an] pe formațiuni și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de hazard la alunecări de teren este necesara parcurgerea următoarelor etape: a) estimarea valorii și a distribuției geografice a coeficienților de risc K(a'f7h) pe baza criteriilor din anexă C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variație specific: litologic [K(a)], geomorfologic [K(b)], structural [K(c)], hidrologic și climatic [K(d)], hidrogeologic [K(e)], seismic [K(f)], silvic [K(g)], antropic [K(h)]; ... b) stabilirea gradelor de potențial (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumita probabilitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
probabilitate de producere a alunecărilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare și foarte mare); ... c) împărțirea arealului pe care se dorește întocmirea hârtii de hazard la alunecări de teren în suprafețe poligonale delimitate astfel încât să reprezinte depozite cât mai omogene litologic și structural; ... d) evaluarea, pentru fiecare suprafață poligonala, a coeficienților de risc K(a'f7h); ... e) calcularea coeficientului mediu de hazard K(m), corespunzător fiecărei suprafețe poligonale analizate, cu relația: K(b) │ K(m) = radical (√'76) din │----------- [K(c)+K
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
de apă este transportat primăvara și vara, ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor specifice anotimpului cald, cele mai bogate scurgeri producându-se în aprilie mai. În cele mai multe cazuri acum se produc și debitele maxime anuale. Aceleași condiții pedoclimatice și litologice influențează și chimismul apelor râurilor, prin gradul de mineralizare, duritate, conținutul de ioni dizolvați. Astfel, pe teritoriul comunei Vorona apele râurilor fac parte din clasa apelor bicarbonatate cu mineralizare sub 1000 mg/l și duritate sub 16°G. Caracteristicilor chimice
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1:50.000), se analizează bibliografia referitoare la cadrul natural al regiunii de studiat (relief, substrat litologic, rețea hidrografică, climă, sol etc.). În această etapă se fac și unele reactualizări ale cunoștințelor privind metodologia studiului fitocenologic și se revăd unele cunoștințe floristice, mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura necesare investigațiilor practice
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
insule, având o suprafață variabilă de la un an la altul, cum sunt: Insula Mare Cenad, insulele Igriș, care, datorită faunei și florei specifice au fost declarate ele însele arii protejate. Aspectele de ordin geologic/geomorfologic se caracterizează printr-un substrat litologic format din depozite de aluviuni nisipoase, pietrișuri, situate pe grinduri de argile lacustre. Solurile foarte fertile susțin dezvoltarea impetuoasă a arboretelor de stejar și frasin. Altitudinea pe care crește Pădurea Cenad este, în medie, de 90 m (minimă - 85 m
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
3km-km2 și 3,2-4km/km2. Valori mai mari 4,1-5km/km2 și mai mari de 5km/km2 relevă o accentuată activitate a organismelor torențiale generate, pe de o parte de nivelul de bază scăzut reprezentat de Prahova, precum și de varietățile litologice. - Mai mult ca oriunde însă, în sectorul subcarpatic al Prahovei se remarcă printr-o serie de trepte - terasele Prahovei. Prahova a retezat aici, la diferite niveluri, roca de bază. Peste acest pat s-a depus o cuvertură de material aluvial
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al orașului Breaza în total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor de roci mai dure ce protejează formațiunile mai moi și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și înlocuirea formelor structurale printr-o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sedimente. Pe baza experimentelor de laborator, A. Gilbert (1877) a formulat o primă observație asupra genezei formei profilului, și anume: profilul longitudinal este invers proporțional cu debitul lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori ca: panta, alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se poate observa că, dintre afluenții de diferite ordine ai Lohanului, cei mai evoluați (deci cu gradul de concavitate cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei de pe care își adună apele (este vorba, concret, de prezența, pe alocuri, a unor lentile de gresii dure); Făgădăul (P.I.H. = 0,378), care are un profil caracterizat, de asemenea, prin numeroase convexități și concavități, datorate fie unor confluențe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
constituie raportul de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă 280 din totalul segmentelor de râu (367), adică N1 reprezintă 76% din totalul segmentelor de râu. Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe care-l face Lohanul la Dobrina, ambele arii fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o densitate a fragmentării între 3,5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unor izvoare, verdele ferm al pădurilor, bogăția floristică și diversitatea faunistică, mai ales atunci când sunt asociate și creează peisaje spectaculoase. 2.1. Relieful Unitățile de relief prezintă un potențial turistic ridicat, conferit de aspectele morfologice ale terenului, elementele morfometrice, compoziția litologică, gradul de accesibilitate și, mai ales, de ineditul unor locuri (văi în chei, relief antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]