212 matches
-
geochimie, teledetecție, sonde de explorare-prospecțiune și alte lucrări, în scopul stabilirii condițiilor geologice generale favorabile acumulării petrolului. Lucrările în faza de prospecțiune au ca scop cunoașterea condițiilor geologice generale, de formare și acumulare a petrolului, a structurii regionale, a succesiunii litologice în zona considerată de perspectivă. Lucrările de prospecțiune se execută și numai pe bază de permis acordat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale din inițiativa acesteia sau a agenților economici, persoane juridice române sau străine, care probează interesul de a
HOTĂRÎRE Nr. 1.265 din 22 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995 şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.043/1995 privind unele măsuri în domeniul cooperării cu parteneri străini la explorarea de ţiţei şi gaze în Rom��nia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116379_a_117708]
-
sondelor realizate în cadrul operațiunilor petroliere Articolul 20 În funcție de obiectivul urmărit, sondele se clasifică astfel: a) Sonde de explorare-prospecțiune care se execută exclusiv în faza de prospecțiune și urmăresc cunoașterea succesiunii stratigrafice și fundamentarea unor ipoteze privind structura geologică generală, caracteristicile litologice, petrofizice, geochimice ale unor formațiuni cu potențial petrolifer. ... b) Sonde de explorare-deschidere, având ca scop identificarea uneia sau mai multor acumulări de petrol localizate într-o structură situată în cadrul perimetrului ce formează obiectul acordului petrolier. ... Sunt, de asemenea, sonde de
HOTĂRÎRE Nr. 1.265 din 22 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995 şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.043/1995 privind unele măsuri în domeniul cooperării cu parteneri străini la explorarea de ţiţei şi gaze în Rom��nia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116379_a_117708]
-
elaborarea modelului geologic, dar au fost dezbătute și alte probleme (de exemplu efectuarea concordată a măsurătorilor din teren, alegerea programelor de calculator compatibile pentru elaborarea modelului hidrogeologic, stabilirea unor termene pentru activitățile comune). Până în prezent au fost elaborate 7 secțiuni litologice pentru domeniul cercetat, dintre care trei sunt transfrontaliere, iar câte două sunt naționale, având traiectorie aproximativ paralelă cu frontieră pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar. Între 15-17 noiembrie 2001 a avut loc la Miskolc întâlnirea ordinară de lucru pentru
PROTOCOL din 31 mai 2002 privind Sesiunea a XIV-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147570_a_148899]
-
în proporții cumulate de peste 10% (volumetric) și a căror combustibilitate este dovedită prin teste de ardere. ... Articolul 3 Acumularea naturala de petrol este caracterizată de prezenta hidrocarburilor în roci colectoare, în condițiile existenței unor capcane de natura structurală, tectonică, stratigrafică, litologică sau combinată. Colectorul reprezintă o roca poros-permeabilă, capabilă să acumuleze și să cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, și se caracterizează printr-o litologie mai mult sau mai puțin omogenă. Capcana este partea
ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117667_a_118996]
-
variante tehnico-economice. 8. Propuneri privind confirmarea resurselor geologice și a rezervelor. 9. Măsuri propuse pentru creșterea gradului de cunoaștere a structurii și a rezervelor și de îmbunătățire a valorificării acestora. II. Tabele 1. Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologică, permeabilități, porozități, saturație). 2. Tabel cu valorile de porozitate, permeabilitate, saturație, rezultatele din interpretarea cantitativă a diagrafiilor geologice speciale, obținute din găurile de sonda. 3. Tabele cu măsurători de presiune și cu temperatura de zăcământ. 4. Tabele cu analize de
ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117667_a_118996]
-
anrocamentele, stabilirea perimetrului și condițiile de exploatare, acestea se fac în cadrul studiului geologic al zonei respective și cuprinde mai multe etape. În cadrul acestor studii ce se execută în faza de dinaintea elaborării proiectului, se urmărește cunoașterea în ansamblu a caracteristicilor geo litologice, suprafața carierei, grosimea stratului de steril și raportul acestuia față de excavația utilă, rezerva de material, categoria acestuia, etc. 1.1.2. Volume de lucrări În țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mari categorii: ape freatice și de adâncime. Apele freatice prin poziția și prin caracteristicile fizico- chimice și dinamice imprimă anumite particularități terenurilor constituind,în același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe plan local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a cuverturii deluviale (5-10 m ), constituției litologice și granulometrice heterogene, cât și ca urmare a posibilităților diferite de alimentare, apa din această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile de pantă - specifice proceselor de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cele mai mari debite înregistrate în ultimii 100 de ani (5,07m3/s.). II 3. ASPECTE CLIMATICE Teritoriul comunei se încadrează în tipul climatului de deal, subtipul înălțimilor extracarpatice de nuanță de tranziție la continentalism. Varietatea fragmentării reliefului și diversitatea litologică se reflectă în gama variată de soluri formate în climatul specific subcarpatic, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tectonica monoclinală și de tendința de deplasare monolaterală a râurilor subsecvente, sub influența mișcărilor de ridicare. Astfel, văile consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Mare-Hârlău, iar în partea vestică prin Șaua Ruginoasa-Strunga. Limita sudică este dată de prezența Coastei Iașilor, care îl delimitează tot de bazinul hidrografic al râului Siret, printr-un șir de culmi situate pe aliniamentul localităților Hăbășești-Strunga. Din punct de vedere litologic, relieful regiunii cercetate este grefat, în principal, pe depozite argiloase și nisipoase. Depozitele basarabiene - cele mai vechi depoziteaflorează pe cca. 2/3 din suprafața bazinului hidrografic Bahluieț. În cadrul acestor depozite pot fi separate trei complexe care au caractere distincte: Stratele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre Bahluieț și Pârâul Oii) constituind terasele glacizate ale Bahluiețului. De asemenea, șesurile văilor sunt constituite din depozite aleurito-psamitice și a căror grosimi însumează câțiva metri. Această alcătuire litologică, cu dominarea depozitelor argiloase, se repercutează puternic în dezvoltarea pe areale mari a proceselor de mișcare în masă, îndeosebi alunecări de teren, dar și procese de eroziune în suprafață și adâncime. Areale însemnate din bazinul hidrografic Bahluieț sunt acoperite de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonata în baza complexului nisipos, la peste 14-16 m adâncime. Pe versanți, circulă dezordonat, fiind prezența la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
generală la scară 1:25.000 și detaliile pentru zonele lucrărilor la scară 1:5.000; - planuri topo-hidrografice la scara 1:10.000 și profiluri transversale la 20 - 50 m în zona lucrărilor; - un studiu geotehnic de ansamblu cu profilurile litologice (longitudinal și transversal, în zona lucrărilor); - lucrările propuse: - epiuri cu diferite lungimi, înălțimi și aliniament fată de axul cursului de apă; - praguri de fund pentru brațele secundare la diferite înălțimi; - diguri longitudinale pentru dirijarea cursului; - protecție de maluri pentru zonele
ANEXĂ din 31 martie 2003 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153005_a_154334]
-
de hazard la alunecări de teren este necesara parcurgerea următoarelor etape: a) estimarea valorii și a distribuției geografice a coeficienților de risc K(a'f7h) pe baza criteriilor din anexă C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variație specific: litologic [K(a)], geomorfologic [K(b)], structural [K(c)], hidrologic și climatic [K(d)], hidrogeologic [K(e)], seismic [K(f)], silvic [K(g)], antropic [K(h)]; ... b) stabilirea gradelor de potențial (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumita probabilitate de
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
probabilitate de producere a alunecărilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare și foarte mare); ... c) împărțirea arealului pe care se dorește întocmirea hârtii de hazard la alunecări de teren în suprafețe poligonale delimitate astfel încât să reprezinte depozite cât mai omogene litologic și structural; ... d) evaluarea, pentru fiecare suprafață poligonala, a coeficienților de risc K(a'f7h); ... e) calcularea coeficientului mediu de hazard K(m), corespunzător fiecărei suprafețe poligonale analizate, cu relația: K(b) │ K(m) = radical (√'76) din │----------- [K(c)+K
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
geochimie, teledetecție, sonde de explorare-prospecțiune și alte lucrări, în scopul stabilirii condițiilor geologice generale favorabile acumulării petrolului. Lucrările în faza de prospecțiune au ca scop cunoașterea condițiilor geologice generale, de formare și acumulare a petrolului, a structurii regionale, a succesiunii litologice în zona considerată de perspectivă. Lucrările de prospecțiune se execută și numai pe bază de permis acordat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale din inițiativa acesteia sau a agenților economici, persoane juridice române sau străine, care probează interesul de a
NORME METODOLOGICE din 22 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159526_a_160855]
-
sondelor realizate în cadrul operațiunilor petroliere Articolul 20 În funcție de obiectivul urmărit, sondele se clasifică astfel: a) Sonde de explorare-prospecțiune care se execută exclusiv în faza de prospecțiune și urmăresc cunoașterea succesiunii stratigrafice și fundamentarea unor ipoteze privind structura geologică generală, caracteristicile litologice, petrofizice, geochimice ale unor formațiuni cu potențial petrolifer. ... b) Sonde de explorare-deschidere, avand ca scop identificarea uneia sau mai multor acumulări de petrol localizate într-o structură situată în cadrul perimetrului ce formează obiectul acordului petrolier. ... Șunt, de asemenea, sonde de
NORME METODOLOGICE din 22 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159526_a_160855]
-
îmbunătățiri funciare; 6. elaborarea de norme, normative, reglementări tehnice, standarde, instrucțiuni și metodologii necesare efectuării de cercetări, studii și elaborarea de proiecte pentru execuția și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare; 7. elaborarea de norme de conținut pentru studiile pedologice, hidrologice, litologice, geologice, geotehnice, hidrogeologice, de teledetecție și altele asemenea; 8. elaborarea de norme și normative pentru elaborarea proiectelor de execuție și exploatarea diferitelor lucrări de îmbunătățiri funciare; 9. elaborarea de standarde privind calitatea apei pentru diverse utilizări; 10. întocmirea de metodologii
REGULAMENT din 19 iulie 2006 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180002_a_181331]
-
îmbunătățiri funciare; 6. elaborarea de norme, normative, reglementări tehnice, standarde, instrucțiuni și metodologii necesare efectuării de cercetări, studii și elaborarea de proiecte pentru execuția și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare; 7. elaborarea de norme de conținut pentru studiile pedologice, hidrologice, litologice, geologice, geotehnice, hidrogeologice, de teledetecție și altele asemenea; 8. elaborarea de norme și normative pentru elaborarea proiectelor de execuție și exploatarea diferitelor lucrări de îmbunătățiri funciare; 9. elaborarea de standarde privind calitatea apei pentru diverse utilizări; 10. întocmirea de metodologii
HOTĂRÂRE nr. 944 din 19 iulie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180001_a_181330]
-
în urma forării stratului/stratelor permeabile sau prin altă metodă; ... b) apa arteziană este apa care provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin foraje (o apă subterană cu extindere locală/regională situată din punct de vedere litologic în roci permeabile sau semipermeabile), iar nivelul apei de izvor este deasupra nivelului superior al acviferului. ... (2) Apele clasificate după origine, chiar dacă sursa este subterană sau de suprafață, definite în prezentele norme de igienă au următoarele caracteristici: ... a) ele provin
NORME DE IGIENĂ din 20 februarie 2007 privind apele potabile ��mbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185556_a_186885]
-
în urma forării stratului/stratelor permeabile sau prin altă metodă; ... b) apa arteziană este apa care provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin foraje (o apă subterană cu extindere locală/regională situată din punct de vedere litologic în roci permeabile sau semipermeabile), iar nivelul apei de izvor este deasupra nivelului superior al acviferului. ... (2) Apele clasificate după origine, chiar dacă sursa este subterană sau de suprafață, definite în prezentele norme de igienă au următoarele caracteristici: ... a) ele provin
ORDIN nr. 341 din 20 februarie 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185555_a_186884]
-
evaluate și luate în evidență anterior și cele evaluate în documentație. ... Articolul 3 Geologia regiunii prevăzută de art. 1 lit. b) va avea următorul conținut minimal: a) stratigrafia cuprinzând succesiunea formațiunilor geologice, limitele geologice, reperele stratigrafice, precum și o scurtă caracterizare litologică; ... b) tectonica regiunii cuprinzând descrierea structurii, accidentele tectonice majore, fazele în care au avut loc acestea; ... c) alte substanțe minerale utile cunoscute în perimetru. ... Articolul 4 Metodica de cercetare geologică, prevăzută de art. 1 lit. c), va cuprinde minimal următoarele
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Documentaţiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172466_a_173795]