144 matches
-
propiată, Ascultă, babo, la mine, C-o să-ți spun de Corbea bine. Azi e sfânta sâmbătă, Mâine e duminică, Chiar Duminica cea Mare, Zi de sfântă sărbătoare, Ș-ai să fi d-o soacră mare. Lui Corbea, pecetluit Cu cinci litre de argint, Fată mare i-am găsit, Frumoasă cum nu e-n lume, Ș-o cheamă, babo, pe nume Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Dar să-ncalic n-oi putea, Că mi-e legată mâna. Ștefan-vodă poruncea Și pe stânga-i slobozea. -Să-ncalic, măria-ta, Teamă mi-e că n-oi putea Când pe Roșu-ncălicam, Mâinile-n cătuși n-aveam, Nici eram pecetluit Cu cinci litre de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
grad; gradare; gradat; grame; grea; cu grijă; grîu; de grîu; gură; la gură; haina; de haine; hainele; hotar; hrană; ideal; importantă; indice; infinită; inteligență; interval; împărțeau; întreagă; întrecută; judecată; jumătate; în kg; 1 kg; kilometru; lapte; lățime; lege; limita; linguriță; litră; litri; de litru; lung; lungimea; mamă; matematică; material; matrice; măsoară; membru; mereu; mijloc; cu minte; 1m; de 50 ml; morcov; mustrare; muzică; neînțeles; neutru; norma; note; nouă; obiect; obținere; cu ochii; ocnă; octavă; opțiuni; ordin; pahar gradat; pantof; pas; pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la Regia Monopolurilor, Costică Panaite ajunge cu un memoriu după închiderea sesiunii parlamentare, iar Cetățeanul Turmentat și anonim e alungat de la întrunire. El a amestecat berea și vinul oferite de Cațavencu. Un recrut inadaptabil din A.Bacalbașa bea consecutiv două litre de rom și apoi se sinucide. Iancu Zugravu, fiind pilit, sparge clondirul de "mastică prima" și ajunge la cremenal unde vine tot ars de flamă, pentru că altfel nu are curaj. Dar romul are uneori și efect pozitiv, fiind salutar pentru
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
afumătorie. După ce s-a dezmeticit, a luat o bucată de slănină, a ascuns-o sub pufoaica și a fugit cu ea acasă. Apoi a revenit la treabă, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, iar seara și-a băut obișnuită litra de țuică. Trei zile mai tîrziu, bătrînă a observat absența slăninei. S-a dus valvîrtej la Vulturica, strigînd în gura mare: te dau pe mîna miliției, mă, hoțule! Dacă nu-mi dai șuncă, te bag în pușcărie! Cînd a auzit
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
și japonezii... Era o zi ploioasă de vară. Nu știu ce mai țineam în mână, când începuse să plouă iar. Știu că urma să mă întorc acasă cu tramvaiul 19. Neavând umbrelă, nici haină de ploaie, țineam în mână punga de o litră de cafea boabe verzi, cine știe cum ajunse pe la alimentară, iar pungile de hârtie ordinară, știți, se scămoșează repede. Dacă mai le udă și ploaia.... Repede, să scap, urcasem la a doua, care vagon nu era plin, mai erau libere câteva scaune
Litra de cafea boabe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9122_a_10447]
-
Vale a Plîngerii. În care artistul tenor calcă într-o bună zi, fără să bage de seamă, și refrenul lui se schimbă: "Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador?". Și nu e leac, nici cu "o litră de caimac", nici cu toate mărunțișurile pe care pribegi din toate colțurile lumii, adăpostiți de-același circ, se grăbesc să i le ofere. Și pleacă. Dar voiajul nu e lipsit de primejdii. Acrobația pe avion îl aruncă în mările Capului
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
Popescu, analist la Institutul pentru Studii de Securitate de la Paris, Octavian Milewski, politolog specializat în spațiul postsovietic, Maia Sandu, ministrul Educației de la Chișinău, dar și de tineri cercetători din Moldova (Ludmila Gamurari), România (Bianca Toma, Dragoș Dinu) și Ucraina (Leonid Litră). Iată câteva detalii despre acest subiect fierbinte, pe care ni le oferă, în Argumentul dezbaterii, Cristian Ghinea, coordonatorul Dosarului: „Moldova e doar unul dintre statele în care Parteneriatul Estic al UE a deschis noi perspective economice și politice. Simțind că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
a descrie formidabila bouillabaisse pe care o mâncase la Marsilia. De aci trecură la saramurile foarte piperate, pe care madam Valsamaky le excomunică, lăudând, dimpotrivă, mâncările cu zahăr. Atunci Hagienuș destăinui o rețetă veche de mâncare de morcovi cu o litră de zahăr pisat și cu zeamă de la două lămâi. Madam Valsamaky o găsi extravagantă și veșteji pretenția bărbaților de a se amesteca în chestiuni culinare. Printr-o simplă deviație, fiind vorba de o slugă bătrână pricepută în anumite mâncări, de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neliniștea și faptul că în ultimele trei zile bătrânul nu mai pusese strop de băutură în gură. Știa că s-a despărțit și chiar s-a certat cu Lebedev și cu prințul. Kolea de-abia se întorsese acasă cu două litre de vodcă, pe care o cumpărase cu banii lui. — Mamă, zău că-i mai bine să bea, încercase el s-o convingă pe Nina Alexandrovna, pe care o găsise la catul de sus. Sunt trei zile de când n-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
înghită cu lăcomie. Apoi își ștergea cu dosul mânilor mustățile roșii, zbârlite - se învârtea de două ori prin colțuri căutând ceva și negăsind nimic -, își răsucea o țigară cât degetul, ieșea cu pași rari, și se ducea să-și beie litra de vin în colț la crâșma lui Zeilic Ornștain, poreclit Făluță Lapte-dulce. Ce ai în ia-sară? zise Rifca prelung, privindu-l cu mirare. Cineva mi-a făgăduit un mire pentru Haia... grăi Sanis ridicându-și în pod privirile șterse. —Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dar vă rog frumos să vă fie milă de dânsul, alt fecior n-am; în el mi-i toată puterea. Oamenii nu mai aveau nevoie nici să-l ferece. După socoteala lui badea Toma, ieșise dintr-însul ca la trei litre de venin verde. Minune și mirare mare era, cât nici doftorii n-au aflat și n-au văzut - cât îs ei de doftori. Fi-le-ar numele uitat, că numai la târguri stau! De ce nu suie și ei la munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a sculat de la foc: — Mă duc s-aduc paharul. S-a dus în colibă și a cotrobăit pe o poliță. —Unde ești? Acilea ești! A bocănit îndărăt, cu cizmele: — Iaca, am adus paharul. Îmi arătă un pahar verde, de o litră. —Ăsta îmi trebuie mie cu vin, și pe urmă spun. —Bine, moș Mitre, paharul se va umple cu vin, precum poftești. Începui a-mi desface panerul cu provizii. Bătrânul se lumină o clipă de un zâmbet cu desăvârșire blând. Raruca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se întâmplă din când în când cu minunile, și cu porcii. Porcii put, de pildă. Conducerea fermei s-a decis la săvârșirea unei mici revoluții: cu o mașină specială, se răspândește peste exemplare parfum de violete - calitate excelentă, 12 franci litra. E altceva, desigur; porci trăsnind a violete - alte idei, altă atmosferă, poate chiar o altă realitate. Numai că locuitorii satului nu vor o altă realitate. Ei protestează la parfumul de violete care se înalță din porcăria satului. Ei susțin că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
îl admire aprioric, chiar și când emite inepții. Iată genul de glume cu care crede Marian Ruscu că se face simpatic: „nu mă mai tem de venirea iernii / am pus la păstrat un kil de precauție, / două de prudență, / o litră, doar, de răbdare“ etc. Cu aceeași neglijență, el relatează scene din viața de fiecare zi, nesemnificative și plictisitoare:„— nu mai parcați pe trotuar, ați stricat / bordurile! / iar strigă vecina, / nu recunoaște că-s mâncate din veacul / trecut. / să mă întorc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Împăratul: Ia uite, frate și eu uitasem!... Marele Dregător: Și prin urmare vei avea bucuria să pui pe cap coroana de zile mari! Împăratul: Ei, asta zic și eu bucurie pe capul omului, treizeci de kile de bucurie, pe o litră de cap! Cotoșman: Cum văd eu, Măria Ta, nu e chiar așa ușor să fii împărat! Marele Dregător: Dar tu cine ești, arătare? Cotoșman: Eu sunt Cavalerul Cotoșman, supranumit și Motanul Încălțat. Dar de ce zgâiești așa la mine? Înălțimea Ta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
orice imaginație: sânt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele... Arbitrul fluieră, dă avertisment evangheliștilor, și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în ele... Arbitrul fluieră, dă avertisment evangheliștilor, și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține cu ei, se preface că nu le observă. Ghiță
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține cu ei, se preface că nu le observă. Ghiță nu știu ce-i strigă, arbitrul fluieră prelung, oprește
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și...am miluit ace sfântă biserică: de la beciul gospod și câte o giumătate di vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
trântit-o strașnic de pământ, încât din ea a sărit un deget, două, de lichid, strigând, mă-sa-n cur de viață, că-i nedreaptă, bietul taică-su era silit să se otrăvească cu spirt verde, pe când el dădea cu litra pe gât cea mai bună pălincă de prune, mai are și acum rucsacul plin de sticle, dar nu-i bai, de-acum o să fie altfel, s-a sculat în picioare, a întors sticla cu fundu-n sus, vărsând-o cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
poftă mai mare de câștig, nu s-ar mai fi săturat. Și Lina, la fel, nu cheltuia, nu se bucura, femeie strângătoare. 80 Ce mai risipea, Aglaiei îi dădea pe furiș, c-o ajuta și nu se putea altfel. O litră, două de rachiu acolo nu se cunoștea. Negustorul închidea ochii, n-avea ce le face, muieri între muieri se știu. Sutele se adunau în tejgheaua lui de tablă, se gândea să se mai întindă. Făcuse o odaie pentru băiatul de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de tablă. Câteodată își uita mâna în bani, mângâind alama sunătoare. Până vorbeau lucrătorii, îi așeza frumos, fișic după fisic, apoi îi răsturna pe o parte, să zdrăngăne. Îi era ușor acum să toarne țuica în cinzecuri și să umple litrele cu vin. Gunoierii deschideau ușa, desupra căreia Stere atârnase un clopoțel. Acesta suna de câte ori intra cineva. Zgomotul vocilor amestecate, mai puternice sau mai scăzute, îi dădea o amețeală plăcută. Parcă toată casa era plină. Adunătura pestriță se însuflețea pe măsură ce le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cimitir într-o căruță goală. Copiii ceilalți plângeau lângă el. Chirică punea o mână pe coșciugul nevopsit și nu scotea un cuvânt sau o lacrimă până la groapă. Numai seara, după ce se termina totul, intra în cârciuma negustorului și cerea o litră de rachiu. O bea repede, pe nerăsuflate, ca să se îmbete. Pe urmă cădea cu capul pe masă, țeapăn. Lucrătorii își spuneau unul altuia: - Săracu Chirică, iar e necăjit... Și nu-l mai băgau în seamă. Ceferistul se trezea către miezul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
amesteca. El o lege avea: să nu plece mușteriul nemulțumit. Când se asprea vremea, le făcea țuică fiartă cu zahăr și piper, să-i sare la inimă pe necăjiți. Clienții nu țineau la băutură. Erau osteniți și vlăguiți. Dintr-o litră, două, se posomdrau. Plecau spre seară pe trei cărări, tăind câmpul. Ce-i păsa lui? De la o vreme nu-l mai părăsea binele. Făcea ce făcea, și pleca după vin la Drăgășani. Acum, drumul avea alt farmec pentru cârciumar. Bătuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]