194 matches
-
tipărit În 1708 la Buzău, Volume din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit la București În anul 1709, Antologhion, apărut la Râmnic În anul1705, Apostolul, apărut În1704 la Buzău, Molitvenicul, apărut În anul 1699 la Buzău, Liturghierul grecesc și arăbesc, Penticostarion și Psaltirea, apărut În anul 1701 la Buzău, Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, apărută la Buzău În 1691, Slujbele Sfintei Parascheva și a Sfântului Grigorie Decapolitul, Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena apărută la Snagov
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
din 1691 sub conducerea ieromonahului Antim Ivireanul, au apărut mai multe cărți de slujbă sau de Învățătură, Între care și un frumos Evangheliar greco-român (1693). În cea de la mănăstirea Snagov, Îndrumată tot de Antim, s-a tipărit, Între altele, un Liturghier greco-arab, În 1701, prima carte imprimată cu litere arabe, la rugămintea patriarhului Atanasie Dabas al Antiohiei. Reîntors la București, Antim Ivireanul imprimă acolo noi cărți În românește și grecește, precum și un Ceaslov greco-arab (1702). După ce a ajuns episcop la Râmnic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
la București, Antim Ivireanul imprimă acolo noi cărți În românește și grecește, precum și un Ceaslov greco-arab (1702). După ce a ajuns episcop la Râmnic, Antim Ivireanul a Început cu consimțământul domnitorului, șirul unor tipărituri românești. Astfel, În 1706, s-au tipărit Liturghierul și Molitvelnicul, primele ediții românești ale acestor cărți În Muntenia. În același timp, Constantin Brâncoveanu i-a sprijinit pe cărturarii greci stabiliți la noi, ca să-și poată desfășura activitatea ca profesori la Academia de la Sfântul Sava, ori să le fie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
au dat examen. 69 Din studiile diacronice reiese că, în limba veche, prepoziția de avea valoare partitivă (vezi Nedelcu, 2009). Cu timpul, aceasta s-a desemantizat (parțial): (i) a. Să ia o parte de sfânta pâine și să o împarță... (Liturghierul lui Coresi, cf. Nedelcu, 2009: 104) b. Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu... (Codicele Voronețean, cf. Nedelcu, 2009: 104). 70 Propozițiile (a') și (b') sunt gramaticale dacă putem presupune o elipsă, o recuperare anaforică a lui N2: (i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a săvârșit.(1625).” O altă refacere a suferit-o în 1820. - In 1714, Nicolae Mavrocordat voievod - în a doua domnie - a făcut la Sfântul Sava o tipografie și o școală. Tipografia a tipărit printre altele un Sinopsis în slavonă, un Liturghier, tot în slavonă, cu tipicul în românește. Despre acestea, mărite Spirit, vorbește Axinte Uricariul: „Dedemult avea gând Nicola-Vodă să facă două lucruri bune în țară, ce nu erau: întâi tipografie, ca să tipărească cărți, și al doilea să facă școale, ca să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rarități, el cita: "Codex Argenteus", traducerea Bibliei de către Vulfila, rămasă în manuscris, "Saga Sfântului Olaf", "Edda din Uppsala", o culegere din literatura scandinavă din secolul al XIII-lea. Dintre raritățile care-i interesează pe români, același Dorin Iancu cita lucrarea "Liturghierul de la Iași" din anul 1679 pe care, în 1685 Nicolae Milescu îl oferea învățatului suedez Sparwenfieldt, iar Nicolae Iorga era primul dintre istoricii noștri care îl identifica și semnala țării noastre. Pe lângă această străveche cetate a culturii și științei, complexul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Ed.: Istoria Țărâi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ed. O. Dragomir, București: Editura Academiei Române, 2006, 145-202. CL.1570 Coresi, Liturghier. Ed. Al. Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958, 41-201. CM.1567 Coresi, Molitvenic. Ed.: Coresi, Tâlcul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
activitatea de creare a bibliotecilor sătești, a rețelei de biblioteci școlare susținute de Casa Școalelor, precum și un Institut național pentru educația permanentă. Alexandru Odobescu (1834-1895), pasionat colecționar bibliofil, a realizat primul studiu sistematic aplicat cărții vechi. A descoperit „incunabulele“ românești Liturghierul lui Macarie (1508); Tetraevangheliarul (1512) -, a publicat o foarte importantă bibliografie Bibliografia Daciei (1872) -, a donat Bibliotecii Academiei, iar o parte a vândut Școlii normale superioare din București, valoroasa sa bibliotecă de peste 8000 de volume, catalogată de el însuși. Bogdan
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a doua cu 36 de rânduri. Se mai păstrează exemplare scrise pe pergament, dar și pe hârtie. 16. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? R: în atelierul lui Macarie se tipăresc: Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? R: Prima carte în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
existența unor școli de grămătici, ce pregăteau știutorii de carte folosiți în cancelariile domnești. Limba de predare în astfel de școli era slavona sau latina. Tot în această perioadă se plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par a fi primele scrieri tipărite. Din a doua jumătate a secolului XV sunt amintite documentar primele școli mănăstirești, înființate pe lângă episcopii și mitropolii (Neamț, Putna, Voroneț, Suceava, Bistrița etc.). La școala mănăstirească de la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a liniei, exuberantă și magică. Literele folosite au, pe lângă precizie caligrafică, note pline de fantezie, iar ritmările cromatice conferă ideilor tematice îndrăzneală și sentiment, eleganță și sobrietate. Numeroasele pagini ale unor tetraevangheliare (de la Humor, de la Agapia, de la Căldărușani, de la Sucevița), liturghiere și psaltiri aflate în altarele bisericilor ieșene sunt înzestrate cu frumoase ornamente și inițiale, cu asocieri de culori, cu ilustrații care încântă ochiul. Sunt numeroase figuri de monarhi și ieromonarhi, de cărturari care au fost îndrăgostiți de arta de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
iunie. Ieșind de la liturghia oficiată în paraclisul patriarhului Miron Cristea, Principesa Elena i-a spus arhimandritului Filaret, în limba greacă: ,, Mi se pare că nu voi mai sta mult timp în țară, deci să-mi câștigi pentru micul Mihai un liturghier mic cu explicația sfintei liturghii și să-i las această carte la plecare”. În aceeași zi are loc ceremonia depunerii jurământului de către cercetași, la care a asistat regele și Familia Regală. 15 iunie. Moneda metalică cu efigia și inscripționată „regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din lemn (sec. XIX), Maica Domnului, din metal alb (sec. XX), Sfânta Treime, la catapateasmă (sec. XIX), Sfânta Treime, pe placaj (1970), Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Neculai și Arhanghelul Mihail, la catapeteasmă (sec. XIX), Sfântul Antimis, din mătase (1965), Liturghier, legat În pânză (1956), Sfântul Chivot, din lemn de tei, cruce din metal alb (1951), cruce din plumb nichelat (1947), sfeșnice din aramă (1951), Sfântul potir, din metal alb (1967), Disc, din metal alb (1951), cruce pentru procesiuni (1922), 11
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la publicațiile: „Viața românească”, „Iașul literar” și „Cronica” . Lista de inventariere din 27 decembrie 1967 (procesul verbal de constatare este Încheiat la 18 ianuarie 1968) cuprinde următoarele cărți În biserică și bibliotecă: Evanghelie, București, Institutul Biblic, 1895, legată În metal; Liturghier, 1953; Catavasier, 1920; Minee, 1920; Evhologhiu, 1921; Tipic, 1920; Penticostar, 1920; Octoih, 1912; Triod, 1923; Apostolat social, 1949; volumul IV, 1952; volumul V, 1955; volumul VI, 1958; Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, 1953; revistele „Biserica Ortodoxă Română”, 1948-1965; „Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cartea sfântă. În afara Tetraevanghelelor, au fost copiate un Sbornic în 1474, Vechiul Testament în 1475, Cuvintele pusnicești ale Avvei Dorothei în 1475, iar spre sfârșitul domniei lui Ștefan au fost copiate cărți din Vechiul Testament și Apocrife, un Apostol în 1500, un Liturghier în 1492(?), Grigore Teologul, Cuvântări, Viața și Hexameron Sfântul Ioan Zlataust. Manuscrisele rămase din vremea lui Ștefan cel Mare sunt prețioase ca mărturii ale preocupărilor de ordin spiritual ale oamenilor din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Ele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
greacă și română, catifea și finituri argint. 24.Evanghelie de la sfințirea Mitropoliei, argint aurit. 25.Evanghelie română, ferecată catifea, argint. 26.Evanghelie română, ferecată catifea, argint, email. 27.Tetraevanghel român, ferecat argint, email. 28.Tetraevanghel grec, ferecat argint, email. 29.Liturghier ferecată, argint, email. 30.Evanghelie greacă și română, ferecată catifea, argint, email. 31.Cutie cu literă de argint (formă ovală). 32.Trei cutii cu sfinte vase argint aurit. 33.Cutie cu o salbă. 34.Cutie cu procovețele reginei Elisabeta. 35
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de putrezire. În 1971 biserica a fost electrificată, oprație în timpul căreia pisania a fost grav deteriorată. Biserica nu deține obiecte de valoare artistică sau istorică din metale prețioase, dar deține câteva cărți vechi cu valoare bibliografică între care cităm: 1. - Liturghierul publicat de mitropolitul Antim Ivireanu în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu la 1713. 2. - Penticostariul, tipărit la București la 1743, de mitropolitul Neofit dela Criț, sub domnia lui Mihail Racoviță. 3. - Antologhion, sau înflorirea cuvintelor, tipărit la 1745, la Râmnic de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de litere de tipografie. În 1914, economul casei, don Giobatta Battisti, a încercat să facă un salt de calitate: a cumpărat două mașini plane scumpe, diferite litere noi și o mare cantitate de hârtie specială. Concepuse planul imperios al tipăririi Liturghierului Roman (Messale Romano), în latină. Din păcate, odată cu izbucnirea războiului hârtia specială a început să lipsească. Trebuie să mai spunem că munca s-a revelat destul de dificilă. Au reușit să tipărească doar unele părți ale liturghierului. Opera a rămas incompletă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
planul imperios al tipăririi Liturghierului Roman (Messale Romano), în latină. Din păcate, odată cu izbucnirea războiului hârtia specială a început să lipsească. Trebuie să mai spunem că munca s-a revelat destul de dificilă. Au reușit să tipărească doar unele părți ale liturghierului. Opera a rămas incompletă. Au trebuit zece ani pentru achitarea marii datorii contractate de prețul mașinăriei. Cu toate acestea, activitatea tipografiei nu s-a oprit nici măcar în perioadele cele mai grele ale războiului din 1915-1918. S-au multiplicat publicațiile: evangheliare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte în limba națională în locul celor în moarta limbă slavonă, care era latineasca noastră. Psaltirea șcheiană, Codicele voronețean ("Faptele apostolilor") găsite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și a tipărit pe cheltuiala sa numeroase cărți: Alfavita sufletească spre folosul de obște (1755), Cereasca floare și Apostolul (1756), Psaltirea lui David (1757), iar în 1759 publică unele documente istorico-bisericești, adunate în lucrarea Despre lemnul sfintei cruci, și un Liturghier. În 1754 a întocmit primul pomelnic al mitropoliților Moldovei, după documentele Mitropoliei și informațiile pe care le-a putut culege. I. s-a străduit să creeze la Iași un centru de cultură națională, luând atitudine împotriva grecizării bisericii și școlii
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
doctoratul în 1967. Între 1970 și 1973, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Salzburg. Din 1993 este membru corespondent al Academiei Române. Lucrările sale de lingvistică privesc mai ales dialectul aromân. Publică, în 1962, manuscrisul inedit al unui Liturghier aromân, însoțit de un studiu filologic amplu și de un glosar al textului, lucrare premiată în același an de Ministerul Învățământului. Printre cele mai valoroase lucrări pe care le-a semnat figurează Compendiu de dialectologie română (nord și sud-dunăreană) (1975
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
ed. (De dedans et de dehors), Charleroi (Belgia), 1999; Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor, București, 1996; Néuri-Zăpezi-Neiges. 13 poemi-poeme-poèmes, ed. plurilingvă, București, 2002; Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Ediții: Liturghier aromânesc, București, 1962. Repere bibliografice: Kira Mantsu, „Di nuntru și-di nafoară”. Ploaci cu poezii di Matilda Caragiu Marioțeanu, „Zborlu a nostru”, 1992, 2; Florica Dimitrescu, Poezie aromână cultă, RL, 1995, 7; Florica Dimitrescu, Frumoasă carte, cinste cui te-a
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Articolul 2 Caracteristicile monedei din argint sunt următoarele: - valoare nominală: 10 lei; - material: argint 999 la mie; - greutate: 31,103 g; - formă: rotundă; - diametru: 37 mm; - calitate: proof; - margine: zimțată. Aversul prezintă, în partea dreaptă, decorațiunea frontispiciului unei pagini din Liturghierul tipărit de Macarie în 1508, textul "500 DE ANI DE TIPAR PE TERITORIUL ROMANESC" și anul de emisiune - 2008, iar în partea stângă, inscripția "ROMÂNIA", stema României și valoarea nominală - 10 LEI. Reversul prezintă, în partea de sus, incinta Mănăstirii
CIRCULARĂ nr. 20 din 3 iulie 2008 privind realizarea şi punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede dedicate aniversării a 500 de ani de la realizarea primelor tipărituri de pe teritoriul românesc, la Mănăstirea Dealu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201076_a_202405]