160 matches
-
la examenul ultrasonografic (inclusiv metoda Doppler), CT și IRM, precum și specificitatea și sensivitatea acestor metode; indicațiile biopsiei percutane - Indicațiile utilizării IRM cu substanță de constrast specific celulara, pentru identificarea metastazelor hepatice - Descrierea modificărilor morfologice apărute în cursul cirozei hepatice (atrofia lobară sau hipertrofia, nodulii de regenerare, fibroza hepatică); principalele cauze de apariție a cirozei hepatice - Cunoașterea tumorilor hepatice rare și aspectul lor imagistic - Cunoașterea tehnicii de biopsie ghidată percutană hepatică; principalele ei indicații contraindicații, complicații, precum și evaluarea precisă a mortalității și
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
Necochea BsAs iunie 1994 481 Bajamar Necochea BsAs iunie 1994 475 Pescasur SĂ Puerto Deseado Santa Cruz iunie 1994 2272 Pesquera Santa Elenă Puerto Deseado Santa Cruz iunie 1994 493 El Marisco SACI Măr del Plata BsAs iunie 1994 2214 Loba Pesquera SAMCI Măr del Plata BsAs iunie 1994 2111 Frigorifico Sân Antonio (Korinto) Măr del Plata BsAs iunie 1994 2599 Alicon Măr del Plata BsAs iunie 1994 2822 Maria Celeste Brâu de la Frossia, Julia Ruth Muñoz Vasquez de Jerez, Nora
jrc2124as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87276_a_88063]
-
Castro Daire Rio Cabrăo comarca Arcos de Valdevez Rio Caldo comarca Vieira do Minho Rio Covo (Santa Eugénia) comarca Barcelos Rio Covo (Santa Eulália) comarca Barcelos Rio de Couros comarca Ourém Rio de Galinhas comarca Marco de Canaveses Rio de Loba comarca Viseu Rio de Mel comarca Trancoso Rio de Moinhos comarca Abrantes Rio de Moinhos comarca Arcos de Valdevez Rio de Moinhos comarca Beja Rio de Moinhos comarca Penafiel Rio de Moinhos comarca Sátăo Rio de Moinhos comarca Vila Viçosa
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
fie trecute fără control. Teritoriul Vienei are o suprafață construită relativ mică. Aproximativ jumătate din suprafață este destinată spațiului verde, întinderi semnificative fiind de asemeni atribuite agriculturii. Viena cuprinde un teritoriu ce coboară până la 151 m deasupra nivelului mării în Lobau și urcă în Pădurea Vieneză până la înălțimea de 542 m Hermannskogel. Aici, în nord-vestul, ca și în vestul și sud-vestul Vienei, se află Pădurea vieneză, cu înălțimile Leopoldsberg, Kahlenberg, și extensiile sale ce pătrund până în interiorul orașului. Pădurea vieneză este
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
și odată cu ea și presiunea intravasculară. Presiunea dintre foițele pleurale rămâne subatmosferică. Plămânii sunt organe cavitare ce conțin aer și sunt alcătuiți din mai mulți lobi ( 2 la plămânul stâng și 3 la cel drept) fiecare primind câte o ramificație lobară a bronhiilor principale. Lobii sunt compuși din segmentele pulmonare, unități mai mici care primesc bronhiile segmentare (FIG 2.1). 2.1.1.Căile aeriene cuprind totalitatea canalelor care conduc aerul din atmosferă până la alveole (căile nazale, faringele, laringele, traheea și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
-lea î.Hr. - secolul al IV-lea). Sub loviturile regatului etiopian Aksum, statul Meroë se destramă între 320 și 350. Dintre noile formațiuni statale constituite acum se impun regatele Makuria (cu reședința la Dongola) în nord și Alwa (cu centrul la Loba) în sud, care adoptă în secolul 6 creștinismul. După cucerirea Egiptului (641/642) arabii pătrund și în Sudan septentrional, dar cele două regate creștine, deși izolate, reușesc să se mențină încă 7 secole până la definitiva cucerire islamică - Makuria în 1314
Istoria Sudanului () [Corola-website/Science/303789_a_305118]
-
(5 - 6 iulie 1809) a fost cea mai importantă confruntare militară a Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de Împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304236_a_305565]
-
zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate. În urma insuccesului de la Aspern-Essling (21 - 22 mai 1809), Napoleon rămâne cu armata pe malul drept (meridional) al Dunării și își concentrează o mare parte din trupe pe insula Lobau, la nord-est de capitala austriacă ocupată. Pe 4 iulie, la ora 21, profitând de o furtună violentă, forțele franco-aliate încep să traverseze brațul nordic al fluviului. În ziua următoare, pe 5, francezii și aliații lor lansează o violentă ofensivă, dar
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304236_a_305565]
-
imperturbabil, hotărât să continue urmărirea pe traseul său inițial. Curând prusacii sunt în număr suficient de mare pentru a lansa primul atac asupra Placenoît, poziția-cheie pentru a controla drumul, principala rută de retragere a francezilor. Este nevoie de Corpul generalului Lobau (11 000 de oameni) și de 2 divizii de cavalerie pentru a-i opri. Este ora șaisprezece: Împăratul, care în continuare se simte rău, se află la cartierul său general, lângă ferma Gros-Caillou, la 2 km de linia frontului, lăsând
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
pe care aceștia le-au lansat împotriva localității erau evenimente de natură să îi producă lui Napoleon cele mai mari îngrijorări. Din această cauză, împăratul a fost nevoit să își indisponibilizeze încă de la începutul după-amiezii Corpul VI comandat de generalul Lobau. Generalul a lansat un atac de succes împotriva primelor elemente prusace aflate în pădurea "Bois de Paris", aflată la est de sat, dar a fost nevoit apoi nevoit să dea treptat înapoi. Corpul său de armată număra doar 10 000
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
sosirea unui nou corp prusac înclina balanța de forțe în mod decisiv, prusacii având o superioritate de peste 2/1 asupra unor unități franceze epuizate după ore întregi de luptă corp la corp printre ruinele satului. Cu toate acestea, soldații lui Lobau și cei din Gardă au mai rezistat eroic un timp, până la ora 20:30 iar, când au fost în fine nevoiți să se retragă, retragerea a fost ordonată, soldații protejându-și eroic drapelele în timp ce prusacii reușesc în sfârșit să pună
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
un timp, până la ora 20:30 iar, când au fost în fine nevoiți să se retragă, retragerea a fost ordonată, soldații protejându-și eroic drapelele în timp ce prusacii reușesc în sfârșit să pună mâna definitiv pe Placenoît. Spre sfârșitul zilei, generalul Lobau și o parte din oamenii săi au căzut prizonieri, protejând retragerea armatei. Concomitent cu ultimele lupte din jurul satului Placenoît, Napoleon Bonaparte se pregătea să își joace ultima carte. Aflat sub presiunea crescândă a armatei prusace, Napoleon realizează că nu are
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
(5 - 6 iulie 1809) a fost cea mai importantă confruntare militară a Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de Împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate. În urma insuccesului de la Aspern-Essling (21 - 22 mai 1809), Napoleon rămâne cu armata pe malul drept (meridional) al Dunării și își concentrează o mare parte din trupe pe insula Lobau, la nord-est de capitala austriacă ocupată. Pe 4 iulie, la ora 21, profitând de o furtună violentă, forțele franco-aliate încep să traverseze brațul nordic al fluviului. În ziua următoare, pe 5, francezii și aliații lor lansează o violentă ofensivă, dar
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Dunării, în timp ce Napoleon se îndreaptă spre Viena, pe malul drept al fluviului. Intrând în capitala austriacă pe 12 mai, Napoleon găsește podurile peste fluviu distruse și încearcă, prin urmare, să îl traverseze la 5 km în aval, prin dreptul insulei Lobau. O primă tentativă de a traversa este respinsă de austrieci în 21 - 22 mai, în cadrul sângeroasei bătălii de la Aspern-Essling. „Marea Armată din Germania” rămâne pe malul drept al fluviului, pregătind o nouă traversare. În acest timp, francezii și aliații lor
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
al generalului Grenier și Garda Regală Italiană a generalului Fontanelli — și, în fine, veteranii „Armatei Dalmației”, de fapt un singur Corp de armată (al XI-lea) comandat de generalul Marmont. Napoleon a masat de asemenea o importantă artilerie pe insula Lobau: 28 de piese de 18 livre, 24 de 12 livre, 17 mortiere grele de 28 cm, 10 obuziere și o serie de tunuri de calibru mai mic, în special de 4 și 6 livre, toate plasate inițial sub comanda generalului
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
grâului din luna iulie putea ascunde vederii anumite sectoare ale câmpului de bătălie. Numeroase sate, aflate la trei sau patru kilometri depărtare unul de altul, se întindeau pe această câmpie în 1809. În nordul câmpiei, la zece kilometri de insula Lobau, curge un curs de apă numit Russbach, cu orientarea nord-vest, sud-est. Puțin impresionant, el se va dovedi totuși un redutabil obstacol pentru francezi din cauza debitului mare, în special în timpul luptelor din seara zilei de 5 iulie. În spatele râului Russbach se
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Dunării nu i-a permis să avanseze pe Marchfeld pentru a profita de aceste atuuri. Ele vor fi valorificate în iulie, în timpul bătăliei de la Wagram. După bătălia de la Aspern-Essling, rămasă fără consecințe politice sau militare majore, francezii păstrează marea insulă Lobau și o serie de insule minore aflate la vest și la sud de aceasta, insule care sunt redenumite, luând numele unora dintre comandanții armatei franceze. Odată aflat pe insula Lobau, Împăratul dispunea de două soluții pentru a traversa pe malul
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
fără consecințe politice sau militare majore, francezii păstrează marea insulă Lobau și o serie de insule minore aflate la vest și la sud de aceasta, insule care sunt redenumite, luând numele unora dintre comandanții armatei franceze. Odată aflat pe insula Lobau, Împăratul dispunea de două soluții pentru a traversa pe malul stâng: fie spre vest, pentru a se dispune între Aspern și Essling, lucru pe care îl făcuse în mai, fie spre est, între Enzersdorf și Mühlleiten. Prima soluție era mai
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
satele Aspern și Essling. Era deci naturală folosirea acestui cap de pod. Ocuparea celor două sate de către francezi a constituit sângeroasa miză a bătăliei din 21 și 22 mai 1809. Un alt avantaj al traversării Dunării la vest de insula Lobau era reprezentat de faptul că trupele franceze ajungeau pe câmpia Marchfeld mai aproape de pozițiile inamice. În cele șase săptămâni ce despart bătălia de la Aspern-Essling de cea de la Wagram, Napoleon transformă insula Lobau, rebotezată „Insula Napoleon”, într-o vastă bază de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
avantaj al traversării Dunării la vest de insula Lobau era reprezentat de faptul că trupele franceze ajungeau pe câmpia Marchfeld mai aproape de pozițiile inamice. În cele șase săptămâni ce despart bătălia de la Aspern-Essling de cea de la Wagram, Napoleon transformă insula Lobau, rebotezată „Insula Napoleon”, într-o vastă bază de operațiuni: cei 20 000 de răniți sunt transferați aici și o garnizoană de 40 000 de soldați și auxiliari este menținută în permanență pentru a apăra insula. Aici sunt construite spitale de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de hrană, efecte și muniții și sunt instalate baterii de coastă, acoperind tot necesarul încartiruirii unei armate. În cazul în care austriecii ar fi cedat inițiativa, după cum era de așteptat, faptul că francezii controlau insulele minore la vest de insula Lobau le oferea un avantaj strategic important, deoarece nu se putea ști pe unde plănuiesc francezii să traverseze. Eforturile acestora din urmă au fost concentrate de asemenea pe construirea de poduri rezistente, care să nu poată fi distruse ușor, pentru a
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de aceea, i-a ordonat lui Masséna să își aducă Corpul al IV-lea de armată mai aproape de centru, adică de Aderklaa, lăsând doar divizia Boudet în urmă, lângă Aspern, pentru a apăra podurile și liniile de comunicație cu insula Lobau. Această repoziționare de trupe era menită să scurteze linia franceză și astfel să o întărească. De asemenea, în timpul nopții, francezii au primit întăriri: Corpul al XI-lea de veterani francezi condus de Marmont, două divizii ale „Armatei din Italia”, (Broussier
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de cele 64 de piese de artilerie ale lui Klenau și lipsit de cai cu care să transporte piesele, a trebuit să dea înapoi și astfel austriecii au putut păstra tunurile lui Boudet. În ciuda tirului bateriilor grele franceze de pe insula Lobau, austriecii și-au continuat înaintarea de-a lungul Dunării, iar Boudet s-a repliat treptat către Essling, încercând să reziste prin plasarea regimentului 93 de linie în spatele zidului cimitirului de la Aspern și a regimentul 3 ușor în localitatea Essling. Însă
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]