161 matches
-
la marcarea specificităților influențelor exercitate, dar nu constituie sursa lor. Este decisiv felul de a recurge la statut, și nu aspectul formal al acestuia (ibidem, p. 456). Potrivit formulei mertoniene, cosmopolitul exercită o influență „pentru că știe” (because he know), pe când localistul o exercită „pentru că înțelege” (because he understands). Asta înseamnă că ne adresăm primului pentru că îi apreciem experiența și competențele specializate, dar ne încredem mai mult în cel de-al doilea în privința cunoașterii intime a mediului și aptitudinilor sale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce necesită luări de decizii. Cele din a doua categorie beneficiază mai clar de „transferuri de prestigiu” de la un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența elitelor cosmopolite, fundamentată pe competențe definite cu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
anumite faze de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca niște virgine înspăimântate în fața moravurilor sălbatice ale triburilor contemporane, da, este într-adevăr o legătură socială. Dar aceste manifestări nu au nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri de a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale, sunt cele care subliniază saturarea formei morale și care, în același timp, accentuează emergența unei forme etice sau deontologice, vrând să spun prin aceasta cât mai aproape de etimologia acestor doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
existând între o interpretare și o organizare a lumii gândite dintr-un punct de vedere universalist și o viață empirică, care, la bine și la rău, este în mod esențial determinată de o sensibilitate pe care am putea-o numi localistă. Pe de o parte, abstracția moralei, pe de alta, particularismul deontologiilor-etici specifice. Este, într-adevăr, instructiv să observăm că activismului (moral) al decidenților de toate felurile pare să-i corespundă un puternic relativism ("deontologic") din partea omului fără calități. "Trebuie să
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și mirosul; iar în al doilea rând, dacă luăm în considerație faptul (demonstrat și pe cale experimentală) că există o interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză semantico-sintactică în termenii teoriei localiste. După cum precizează autoarea, referentul din poziția subiectului verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
privește în gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor de percepție vizuală în contexte prepoziționale care specifică locul / direcția a fost pusă în legătură cu anumite trăsături semantice interne. Structura semantică a verbelor de percepție au fost analizate de unii autori în termeni localiști. Perspectiva localistă (engl. Localist Approach), formulată inițial de Gruber (1965)128, se bazează pe ideea că structura semantică verbală poate fi interpretată în termenii unei organizări spațiale. Evenimentele sau procesele sunt concepute în două moduri: evenimente de mișcare și evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor de percepție vizuală în contexte prepoziționale care specifică locul / direcția a fost pusă în legătură cu anumite trăsături semantice interne. Structura semantică a verbelor de percepție au fost analizate de unii autori în termeni localiști. Perspectiva localistă (engl. Localist Approach), formulată inițial de Gruber (1965)128, se bazează pe ideea că structura semantică verbală poate fi interpretată în termenii unei organizări spațiale. Evenimentele sau procesele sunt concepute în două moduri: evenimente de mișcare și evenimente de localizare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se poate circumscrie acestui mod de abordare (integrarea prin diferențe și multiplicitate). Contextul feminismului românesc determină, la rândul său, o abordare „hibridă”, respectiv o combinație între agenda caracteristică valului al II-lea, ratat ca integrare istorică din cauza comunismului, noile oferte localiste și integrarea în generația politică a unei rețele situate în cyberspațiu. Feminismul „universalist”, cel al diferențelor și cel al identităților multiple au fiecare rost și relevanță într-un context care nu a epuizat „discursul victimist”, având însă deopotrivă o nevoie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
buzoienipentru literatura română. Totuși, nu cred că o asemenea dificultate e chiar descurajantă pentru un cititor interesat (mai mult: pentru un critic literar cu antenele cât de cât sensibile). Titlul îmi place. Are exact dozajul necesar combinației de arhaicitate simultan localistă și transcontinentală pe care-o realizează poezia lui Ion Gheorghe. În plus, amintește și de sutrele indiene, și de cele, orientate ideologic tot spre stânga, ale lui Allen Ginsberg. (Dintr-o scurtă notă cu pretenții de prefață aflăm că volumul
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
o țară mare. Și totuși premiul Nobel nu a ocolit-o. Rebreanu nu e inferior lui Reymont, dar romanul Țăranii al ultimului și nu Ion al celui dintîi a luat Nobelul. Adevărata cauză constă în sabotarea permanentă de către ideologiile minoratului localist a examenului de majorat, cu efecte directe și profunde asupra mentalității scriitorilor și asupra operelor lor. Nu prezența în sine a notei specifice e de vină. Ce poate fi mai specific decît romanul japonez? Sau decît romanele lui Joseph Roth
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
a lui Beethoven, deoarece, printr-o mai bună cunoaștere reciprocă, se creează premisele înfrățirii oamenilor de pretutindeni, a solidarității rasei umane. Nevoia de comunicare cu lumea Iată însă că, pentru o cultură ca aceea a noastră, marcată de puternice tendințe localiste, de timiditate și stângăcie în ceea ce privește comunicarea cu lumea, noile facilități își croiesc cu greu drumul. Poșta electronică și internetul îi inhibă încă pe mulți intelectuali (în contrast cu telefonul mobil, la care oamenii s-au adaptat mai ușor, deoarece acesta răspunde unor
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
În aceste condiții - având în vedere și vârsta autoarei - e imposibil să speri într-o „reinventare” estetică. E vorba, mai degrabă, de reorientarea în direcția unor poncife pe care stânga occidentală le-a îmbrățișat de mai multă vreme. Programul politic localist a fost înlocuit de agenda globalismului. Și André Brink, și Breyten Breytenbach, tovarășii ei de idealuri, au devenit, din acest motiv, prizonierii unui militantism sterp și datat, care îi condamnă la marginalitate după decenii de centralitate. Este și aceasta o
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
cifrate din Joc secund respecta algoritmul brevetat de Genette pentru manieriștii din Pleiada franceză!) Cu dovezi documentare, "increatul" redevine, dintr-o abstracție filozofică, o aservită mască mortuară a lui Zelea Codreanu. Revelația e zguduitoare și explică în bună măsură filonul localist al poeticii barbiene. De dragul adevărului estetic, Manolescu e tranșant în sugestii: Dacă cele două poezii tipărite în Falanga legionară, Tindă și 1940, poetul le-ar fi putut justifica mai apoi ca ocazionale, fără valoare literară, articolul intitulat Chesat, cu un
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
de mingi. * Septentrion literar (nr. 4-5, 2003) de la Cernăuți este o publicație interesantă și echilibrată pe care o scot, în condiții deloc ușoare, cîțiva scriitori români din Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai ales naționaliste ori localiste, date fiind dificultățile de afirmare a identității noastre în fostele provincii Bucovina de Nord și Basarabia. Le rămînem îndatorați colegilor noștri dacă ne vor trimite în continuare revista. * Dl Agopian se preface - vulpoi bătrîn! - că n-a înțeles răspunsul Cronicarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
dacă este să fim riguroși, nimic-nimic-nimic. Sunt mai multe probleme de metodologie pe care aș prefera să le discut aici. Prima dintre ele ține de precaritatea critică, adică interpretativă, a intervențiilor celor mai mulți dintre participanți (a căror dispersie geografică e cam localistă pentru un simpozion, totuși, național). Spectacolul e, culmea, de-a dreptul trist. Lipsiți de o viziune personală asupra lui Budai-Deleanu, aceștia par să aibă oroare de scenariile construite pe argumente, sau măcar pe presupoziții, lăsându-se purtați în schimb de
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
să vă prezint/ acest obiect de inventar/ - o corabie, o simplă corabie/ ce picotește/ cu ancora proptită în eternitate// Din părți egale adie indiferența” (Bună seară, Doamnă Moarte). În felul acesta tema provinciei se topește într-o perspectivă fără suport localist, precum o decolare în eter. Ion Beldeanu: Realitatea are chipul t\u, Ed. Dacia, 2002, 132 pag.
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
la spiritul nonviolent al lui Gandhi, ceea ce i-a adus și porecla respectivă. Contradicții? Să le recunoaștem, întrucît "mandarinul" a fost un om cu trăsături și impulsuri iregulare, dificil de armonizat, aristocratic și socialist, mistic și militant politic, internaționalist și localist. Din cauza acestei elasticități, a acestui balans al intelectului între extreme a avut parte nu numai de o nefixare a imaginii sale în epocă, dar și de cumplita prigoană a regimului comunist: Cu onestitate, Nicolae Coande adnotează dualitatea concepțiilor lui Pandrea
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
pasul înapoi pe care criticul îl face de la început în fața subiectului său: „Cartea de față își propune să ofere, indirect, portretul psihologic, moral și estetic al scriitorului. Ea investighează, pe de o parte, mecanismele literare prin care un autor provincial, localist, nostalgic al unei lumi pierdute, neacomodat la valorile civilizației moderne, a reușit să fie, vreme de câteva decenii, una dintre efigiile prozei moderniste, un stilist de o frapantă originalitate, admirat și imitat ad nauseam. Pe de altă parte, studiul încearcă
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]