12,032 matches
-
încearcă Tatiana Onilov. De o răceală nu îndeajuns exersată, comentariile prilejuite de felia de viață "aburindă" pe care ea a decupat-o păcătuiesc, uneori, prin generalități care nu lasă loc de nuanțe: Dar cine mai ține cont, astăzi, de circuitul logic? Nimeni. De ce ar trebui să o facă ei? Sînt diferiți, dar nu mi-au spus-o, nici nu am încercat să-i întreb. Lumea lor nu este a noastră, este din start altfel!". Atunci, ŕ quoi bon să mimezi înțelegerea
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
al traseelor, aparent, atât de sinuoase pe care le parcurge Antipa. Protagonistul însuși, memorabilul funcționar navetist între Albala și Dealu-Ocna, ascunde sub trăsăturile sale două sau mai multe euri, o succesiune descumpănitoare de identități distincte, dezvoltate fiecare pe orbita ei logică. Esența personajului, centrul de greutate al adevăratului Antipa se distribuie pe ambele talgere ale balanței, într-un echilibru pe care prozatorul mizează și pe care își construiește întregul roman. Speță de realism paradoxal, analitic și geometric, dispersiv și integrator, Lumea
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
început să-i spun povestea, ea m-a prins, mi-a răsturnat ideile și s-a desfășurat cu suspense și pentru mine. Același lucru s-a întâmplat și cu Casanova în Boemia. Am vrut să văd care era alternativa omului logic sau supracredincios al timpului nostru și l-am găsit în iluministul Casanova, personaj contradictoriu, care era, în același timp, și uman, și erudit, implicat în scris, în traducere și în poezie. Reușiți să refaceți cu succes atmosfera timpului în aceste
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
abordat frontal. E mult prea egocentrică poezia Angelei Marinescu pentru a trece dincolo de pelicula mistică și a-și adjudeca un canal de comunicare religios! De altfel, într-un scurt eseu teoretic, poeta însăși vede misticul funcționând strict după regulile gândirii logice. Fugi postmoderne (Vinea, 2000) mi se pare cel mai reușit volum al poetei (în ciuda titlului inexact și care induce în eroare), ăn sensul în care exacerbarea influenței bolii, convulsiile (terapeutice?) ale confesiunii exhibiționiste, fără rest și obsesiile sexual-carnale, fără a
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
senzația că autorul monografiei își face autoportretul intelectual. Când spune despre discursul cultural “revigorat de o mai atentă analiză critică a ideilor și a expresivității lor perfect adecvate: stil prin excelență cerebral, eseistic”, de “exerciții impecabile de concizie și argumentație logică”, de “claritate și rânduială”, Cornel Moraru vorbește, inevitabil, și despre sine. Dubla sa formație, filosofică și filologică, îl recomandă drept unul dintre cei mai potriviți exegeți ai lui Blaga, Noica sau Maiorescu, unul capabil de o adecvare incandescentă. Și asta
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
referea explicit la niște opinii apărute deja în ziarul Ziua. În rest, așa cum ușor se poate constata cu ochiul liber, simplă retorică de om cu o gîndire narativă sincopată, în mod vădit nedeprins nici cu expresia articulată, nici cu înlănțuirea logică a unor gînduri, în cel mai bun caz, răzlețe. Dar ceva, ceva, tot se găsește în această lungă și indigestă misivă: finalul. Să revedem, în decupaj, ce cogitează, ca un prevestitor al Apocalipsei aflat în plină transă mediumnică, Ilarion Voinea
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
virtuțile imaginarului în studiul unei perioade turbulente, Vladimir Tismăneanu nu refuză speculațiile de natură contra-factuală: ce-ar fi fost dacă e una din întrebările subtextuale ce apare de câteva ori în demersul său altminteri de-o impecabilă tăietură semantică și logică. Având, însă, la dispoziție, un imens material documentar, autorul putea să abandoneze niște piste extrem de fertile, care demonstrează cât de imprevizibile sunt, de fapt, deciziile istorice și cât de importante rămân, chiar în sfera abstracțiunilor, relațiile umane. Perspectiva cvasi-romanescă asupra
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
a relativismului. Așadar, când cineva declamă “Trebuie să fim toleranți!” a pierdut deja această calitate fiindcă a început să dea legi morale, încălcând norma lui Protagoras, “omul măsură a tuturor lucrurilor”. Indiferent dacă ne adâncim ori nu în aceste subtilități logice, absolutul își conservă valoarea: este principiul însuși, acel ceva datorită căruia lucrurile sunt, iau naștere și pot fi cunoscute. El nu este exterior creației pentru a fi anormal, ci este esența acesteia. În Despre îngeri există o frază ce poate
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
producă, acasă sau pe o scenă, o improvizație de mișcare corporală. Rezultatul după caz, poate fi unul comic, tragic comic, penibil, etc. Dumnezeu știe... Întâmplător, spontaneitatea pură naște sporadic și rezultate simpatice. Dar expedientele acestea nu provin dintr o articulare logică, din punerea în pagină a unei realități prestabilite. Ele nu se fondează pe un concept, pe o strategie, nu au o intenționalitate clară de construcție, necum o idee forță în sfera conținutului. Atari înfiripări sunt frecvent puse în „cârca” acestui
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
într-un troheu și un tribrach, pentru ca totul să se rezolve, crescendo, într-un puternic accent expresiv plasat pe accentul tonic al măsurii următoare etc. etc. Și să se observe apoi varietatea inenarabilă obținută prin întrebuințări unele surprinzătoare, altele evident logice, ale soncopei, ale subdivizării ori contopirii timpilor. Și totuși, neproducîndu-se nicăeri un decalaj, o umbră de dezordine ori deșanțare, ci numai frumusețe, viață și cuceritoare forță. Ei bine, iată și sensul în care se îndreaptă analiza jocului romînesc la Maestrul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
exteriorizare prin care omul Își poate recupera umanitatea. Ileana Mălăncioiu Înțelege moartea În cheie creștină și paradoxală, repudiind iluzia, Înșelăciunea consolatoare, ficțiunea justificativă. Morții nu Îi sunt căutate definiri metaforice, nu Îi este imaginată o topografie liniștitoare ori o constituție logică. Moartea este străină și dușmănoasă, o taină cumplită, respingătoare. O realitate care, prin greutatea și concretețea ei, anulează tot ceea ce nu este „real”, inclusiv promisiunea vieții veșnice, a raiului. Nicio mângâiere, nicio iluzie, nicio alinare, niciun sens. Groază adâncă și
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
și negative, și arată pe larg care este diferența dintre vedere sau unire și teologia negativă în cunoașterea lui Dumnezeu prin exemplificarea cazului lui Moise și face în acest sens următoarele precizări: 1. nu din înlăturarea tuturor într-un mod logic, intelectual, ci din unire se poate vedea că toate sunt înlăturate<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și nu de unul teoretic în cunoașterea lui Dumnezeu. Vederea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare indignată pe care o făcea parcă Într-o pauză de țigară, pregătinduse pentru Întoarcerea În acel loc unde totul și toți sfidează buna judecată, dreapta măsură și consecințele logice ale tuturor acțiunilor, de orice natură, inițiate cu vreun prilej sau altul. În plus, În forfota orașului canadian, trezit acum de-a binelea la viața sa tumultuoasă de fiecare zi, acuzele prietenului meu păreau catastrofal de absurde În ochii mei
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
special decât toți ceilalți? Totul s-a petrecut prea repede, s-a consumat prea dintr-o dată, iar eu am rămas cu cicatrici deoarece glonțul acela a fost prea mult pentru mine. Nu cred că am găsit vreodată o explicație mai logică decât "viața". Te distruge, te mânuiește ca pe o păpușă, te hipnotizează și până la urmă, când crezi c-ai ajuns prea sus pentru ca "sfârșitul" să te ajungă, te distruge în toate modurile posibile, îți pierzi încrederea, siguranța și ajungi să
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
suferință. Singurul lucru care avea sens era matematica. Credea că mate îi poate oferi toate răspunsurile. Visul lui era să ajungă un mare matematician. Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar viața
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
op. 13 (Patetica) - îl acuză violent pe Ignaz Moscheles (până la transparente aluzii antisemite) de deformarea gândirii beethoveniene în ediția sa de sonate, încheind cu cuvintele: “Să încerce domnul Moscheles să cânte așa!” În versiunea lui Westphal frazarea era conformă principiilor logice curente în vremea aceea, practicate în mare măsură și azi. Numai că versiunea marelui pianist Moscheles este cea care corespunde exact originalului beethovenian... Ex. 1: L.v. Beethoven, Sonata în do minor op 13, Pathétique p. a II-a a) Ed.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
utilizează un latinism (inexistent în limba actuala), anume „judicia” (pluralul de la „judicium”), [interesant, totuși, ca limbă a creat și păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească atât de nesigur și ezitant în transpunerea ideilor filosofice kantiene în limba română? Cum este posibil ca Eminescu să folosească
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
laolaltă cu interpretarea): Termenul de „judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru psiholog - dar și forma logică obiectivă, adică judecarea logică propriu-zisă sau conținutul judicativ al procesului de judecare. Termenul stă și pentru procesul (psihologic), dar și pentru produsul (logic obiectiv al) acelui proces. Să deplângem, acum, aceasta bogăție de sensuri, acest echivoc sau ambiguitate sistematică? Nicidecum
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
de „judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru psiholog - dar și forma logică obiectivă, adică judecarea logică propriu-zisă sau conținutul judicativ al procesului de judecare. Termenul stă și pentru procesul (psihologic), dar și pentru produsul (logic obiectiv al) acelui proces. Să deplângem, acum, aceasta bogăție de sensuri, acest echivoc sau ambiguitate sistematică? Nicidecum. Limba naturală, cu toate
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
acest exemplu prezent în traducerea lui Eminescu, impresia mea este aceea ca limbă filosofica română ar fi fost într-o stare mai bună, dacă ar fi avut la dispoziție această bogăție lexicala care surpinde diferitele aspecte și nuanțe ale conceptului logic, psihologic, juridic etc. de judecată. Adică, am fi fost într-o poziție mai bună din punctul de vedere al subtilității și flexibilității redării diferitelor nuanțe filosofice, daca impulsul originar, creator de limbă filosofica, al lui Eminescu, nu ar fi fost
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Tocmai aici se încadrează, din punct de vedere ideologic și că stil de creștere a copiilor, victimizații copii ai lui Marius și Ruth Bodnariu. Norvegia a ales să acorde primordialitate „varietăților de familii”, legalizînd căsătoriile și adopțiile homosexuale. O consecință logică a acestei politici fără minte este tot mai pregnanta teorie că nici copiii nu mai aparțin, neapărat, părinților lor biologici. Principalul instrument ori agenție de stat prin care Norvegia pune în practică ideologia secularista a familiei este inumanul și odiosul
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
acestea și textele din „Convorbiri literare” (pentru fiecare în parte), și după noi confruntări cu manuscrisele, mi-am dat seama că această impresie generală că Maiorescu a fost arhitectul Ediției princeps nu se susține. Sînt prea multe fisuri, nepotriviri, imposibilități logice, situații absurde. Sau acumulat fișe peste fișe, timp de trei ani, și, în ultimul an de lucru efectiv la lucrare (mi-am susținut doctoratul în 1997), mi-am configurat propria ipoteză, care a devenit, apoi, teorie. Profesorul George Muntean, foarte
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
realiza o punte spre noi, un pod. Dar podul are nevoie de piloni intermediari: fiecare ediție este un punct de sprijin pe spații mici, îți arată că textul a fost judecat de-a lungul drumului, îți dă curaj și întemeiere logică în cercetare. După Maiorescu, fiecare editor a avut în față o ediție sau cel mult două din edițiile sale, respectînd-o pe aceasta, sau pe acestea, în zonele nebuloase ale textului. Nu s-au strîns la un loc toate cele unsprezece
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]