564 matches
-
sens regenerator plutește peste livezi [...]. De fapt, nu e decât o biată corabie de șindrilă. Dar o corabie cosmică” (Sebastian Moraru, Aceste case țărănești, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986, p. 45). 97. Georges Charachidzé, Prometeu sau Caucazul. Încercare de mito logie contrastivă, traducere și note suplimentare de Barbu Slușanschi și Dan Slușanschi, Editura Meridiane, București, 1988, p. 60. 98. Vezi alte exemple identice sau similare la Petre Ispirescu, basmul Copiii văduvului („Apoi luându-i trupul, îl băgă într-un butoi [...] și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul Michaß Sobeski trece în revistă parale- lismele formale și esențiale dintre arta primitivă și cea infantilă. Concluzia cercetătorului polonez
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Marian este un studiu clasic de etnografie botanică și folclor medical în spațiul românesc. Pentru Mircea Eliade, astfel de studii sunt abia o prima materia. Articolele sale despre mătră- gună (despre medicina populară, în general) sunt studii de mito- logie comparată și de istorie a mentalităților mitico-religioase. Medicina populară operează „cu credințe și superstiții care trăiesc de mii de ani pe pământul românesc”, scria Eliade în 1943. „Cunoscându-le, descifrându-le, luăm contact cu viața sufletească a strămoșilor noștri și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
contura un domeniu de obiectivitate: mă tem că dumneavoastră vedeți aici mai degrabă o pastișă nereușită după Prévert. Și acum, fiindcă de bine, de rău am localizat fracțiunea medio, unii dintre dumneavoastră se vor întreba de unde a apărut și această logie inaugurală și grandilocventă? Ei bine, nu numai, ci și din provocare și protest. Împotriva terorismului lui multi și micro care domnește asupra spiritelor de douăzeci de ani și refuză fie și cel mai neînsemnat efort de sistematizare ca fiind totalitar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din secolul al V-lea. Cum s-ar zice, sursele directe, textele însele. Fie treisprezece volume legate în piele, conținând cincizeci și unu de tratate: mai mult de șapte sute de pagini inedite, printre care Evangheliile lui Filip, Matei, Toma, precum și Logia lui Iesu, o culegere de zise, sentințe și maxime atribuite lui Isus și despre care se crede că au servit la alcătuirea Evangheliilor declarate ulterior sinoptice. Acum, cu o jumătate de veac mai târziu, așteptăm editarea a ceea ce n-au
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
priori - drept o reformă a metafizicii, o reformă care ar fi arătat pentru prima dată cum este posibilă metafizica înțeleasă ca știință. El s-a exprimat în această privință în mod repetat și într-un mod lipsit de echivoc. În Logia generală, un text pregătit pentru tipar de către G.B. Jäsche, pe baza însemnărilor făcute de Kant pentru cursurile sale, se afirmă că prima întrebare a filosofiei este „Ce pot să știu?” și se precizează că la această întrebare răspunde metafizica 71
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tace pentru că nu este vorba de încălcarea regulilor unei anumite limbi (căci exemplele citate ar fi valabile în același sens și ar produce același efect în orice limbă).“<ref id="130">Eugeniu Coșeriu, Logica limbajului și logica gramaticii, în anto logia Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, îngrijită de Dorel Fînaru, Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2009, p. 273. Referințele sunt la Heymann Steinthal, Grammatik, Logik und Psychologie: Ihre Prinzipien und
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
tace pentru că nu este vorba de încălcarea regulilor unei anumite limbi (căci exemplele citate ar fi valabile în același sens și ar produce același efect în orice limbă).“<ref id="130">Eugeniu Coșeriu, Logica limbajului și logica gramaticii, în anto logia Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, îngrijită de Dorel Fînaru, Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2009, p. 273. Referințele sunt la Heymann Steinthal, Grammatik, Logik und Psychologie: Ihre Prinzipien und
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
pînă în unghii, oglinda pe care am lucrat-o să ne arate fața și reversul, țăranul român sîntem noi, plugari și păstori de fantasme. Este unul dintre cele mai frumoase texte despre „țăranul român” pe care le cunosc, o apo logie lucid filială care întrece, fie-mi cu iertare, toate elogiile satului românesc. Îi aparține lui șerban Anghelescu și îl găsiți în cartea sa recentă Farmecul discret al etnologiei. Pe același ton, textul continuă cu cîteva fermecătoare dezvrăjiri : Semănătorismul și poporanismul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
degrabă într-unul etimologic, similar cu cel în care Horia Bernea vorbea despre Muzeul Țăranului Român ca despre un muzeu de antropologie, și nu de etnografie. Căci, ca și pe Bernea, pe Anghelescu nu-l interesează atît etnografia, cît antropo logia țărănească, rînduiala din spatele cuvintelor și gesturilor mărunte ale acestor „oameni de rînd”. Cunoașterea profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea Bernea. și cartea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
religioase, tirade din teatru, reportaje literare, campanii polemice, pro și contra Eminescu, Caragiale, Arghezi ș.a.m.d. Sau cele mai negre pagini ale românilor despre ei înșiși. Cele mai fru moase epistole (o sută, să zicem) ale scriitorilor noștri. Anto logia Bucureștilor în literatură și evocări. Cele mai tari fragmente din literatura noastră de călătorie. Ori din memorialistica anilor de studiu: ar fi minunat să vadă ju ni mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
arab, din Coran, poate. Fata nu era frumoasă, ci era însăși imaginea sen sibilă a fru museții. Mi-e cu neputință să spun dacă era doar un obiect estetic lipsit cu desăvârșire de psihologie sau dacă, dimpotrivă, era numai psiho logie, derealizată, proiecție a privirilor fasci nate ale celor din jur. Privind-o, înțelegeam de ce se spune câteodată „frumusețe răpitoare“: eram cu toții osta ticii ei, așteptând parcă, din clipă-n clipă, să fim, pe rând, sacri ficați cu cruzime. Și totuși
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și sunt multe persoane care au văzut în asta, în hibridismul numelui său, un argument forte împotriva noii sociologii. Poate ar fi fost mai bine să numim știința papirornitologia (papurornicologia), de la cuvintele grecești papyros (papurox), hârtie; ornithion (orniqion), păsărică și logia, dar găsesc la aceste nume grave inconveniente pe care mi le păstrez pentru a le demonstra când voi publica tratatul. Și să nu ne îndoim de importanța numelui ce-l avem de dat, importanță cu siguranță mai profundă decât a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
dumneavoastră, păsărica anatomică, adică științific corectă, se înscrie într-un pătrat geometric, coincizând profilurile sale cu liniile geometrice. Este ceea ce ne învață cocotologia (cuvânt nu mai puțin hibrid decât cel de sociologie, compus din francezul cocotte, păsărică de hârtie, și logia, din logos) pentru a nu o numi papyrornithologia, cum ar fi corect. E clar că nicio păsărică făcută de mână și în condiții precare, pe care viața noastră modernă le impune, nu ajunge să fie perfect inscriptibilă într-un pătrat
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea constă în capacitatea textului liric de a exprima idei, nu întrun limbaj denotativ, logicconceptual, ci în limbaj poetic, metaforizat, prin imagini artistice, prin simboluri (nu un „limbaj al tuturor, ci al unuia singur“ - Carlos Bousoño). Prin această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare“, contribuind esențial la dezvoltarea complexă a personalității umane și la evoluția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea constă în capacitatea textului liric de a exprima idei, nu întrun limbaj denotativ, logicconceptual, ci în limbaj poetic, metaforizat, prin imagini artistice, prin simboluri (nu un „limbaj al tuturor, ci al unuia singur“ - Carlos Bousoño). Prin această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare“, contribuind esențial la dezvoltarea complexă a personalității umane și la evoluția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de rigoare decât Marina Mureșan Ionescu: Privit în mod consecvent dialectic, ca unitatea și întrepătrunderea elementelor din diferite straturi ale textului, conceptul de "structură", [...] consi derat într-un context mai larg, dat de conlucrarea disciplinelor moderne de la psihanaliză și socio logie literară la teoria informației și comunicației absoarbe o mulțime de determinări de caracter diferit (psihologic, istoric, socio-cultural etc.), ieșind astfel din sfera închisă a unui text în largul intertextualității (Loghinovski: 2000, 28). 3.1. Eminescu și cultura germană G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o dimensiune în alta, apoi în rai și brusc pe pământ iar. Dar și lectorul este mânat de această dinamică și poate aici consideră criticul timișorean se ascunde explicația actualității paginilor eminesciene în secolul pe care Paradisul infernal și transcosmo logia l-a închis. 4.4. Intratextualitatea transauctorială Pentru a urmări timpul și spațiul din Sărmanul Dionis, propuneam ca punct de plecare Critica rațiunii pure în traducerea lui Mihai Eminescu, pe care să o considerăm hipotext intratextual eminescian. Relativitatea timpului și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dintre trăsăturile scrierilor sale sînt "tradiționale", multe altele rămîn "postmoderne", între cele din urmă incluzîndu-se "autoreferențialitatea" și "autoficțio nalizarea"), impulsul deconstructiv, ironia și sentimentul alienării (grefat pe imaginea unei lumi în disoluție) simpto me prin excelență specifice postmodernității definesc ideo logia textuală a promoției lui Eugenides și Franzen, în aceeași măsură în care defineau și viziunea artistică a colegilor lui Barth și Hassan. Povestea doar a căpătat, la noii scriitori, consistență, indiciu clar că romanul, chiar în epoca "descentralizărilor" literare masive
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
identificarea acestuia ca loc al „mișcării“, „surprizei“ și „discontinuității“, astfel încât experiența esențială ține de ne familiar și teatral. Medierea textuală a acestei experiențe devine esențială pentru a-i face posibilă deschiderea, poten țialitatea, efemeritatea. Nu masele urbane, studiate de socio logie, oferă cheia pentru înțelegerea orașului, ci flaneurul, singuraticul care le privește și le alcătuiește fizionomia. Raportul dintre orașul povestit al cotidienelor și orașul zidit al arhitectului este, o arată cartea lui Fritzsche, inedit: primul stabi lește, de fapt, decorul celui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istoristă a trecutului, ci ca responsabilitate față de tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum, ca salvare a trecutului amenințat de uitare și, con comi tent, ca deconstrucție a instanțelor totalizatoare ale prezentului: ideo logia progresului, presiunea culturală a noului sau raționalitatea tehnică prin care spațiul urban devine un spațiu in strumentalizat, funcțional. Tezele de filozofie a istoriei, în lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o con textualizare și redimensionare a gestului epistemologic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite, își găsesc corespondentul în „empatia“ fla neu rului preocupat de schițarea fizionomiilor urbane. Onto logiei slabe a „Berlinului demonic“ îi corespunde, la fel, onto logia rămășițelor, resturilor pe care peticarii le adună și de la care pleacă, pentru a recompune marea poveste a memoriei. Imaginea pe care copilul o are despre Berlin ajunge să fie fantasma
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite, își găsesc corespondentul în „empatia“ fla neu rului preocupat de schițarea fizionomiilor urbane. Onto logiei slabe a „Berlinului demonic“ îi corespunde, la fel, onto logia rămășițelor, resturilor pe care peticarii le adună și de la care pleacă, pentru a recompune marea poveste a memoriei. Imaginea pe care copilul o are despre Berlin ajunge să fie fantasma pe care, în ajunul despărțirii definitive de oraș, Benjamin o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]