2,088 matches
-
Schițe politice”, personajele, de foarte multe ori „ne arată mai întotdeauna grupului cărora le aparține”. Iată ce ne spune despre vremea domnitorului Caragea: „Jaful,camăta, acumularea de averi - legea ce-i pune în mișcare pe toți. De la ciocli, și mici logofeți până la marii bani și domnitori. Băltărețu e om de jos, dar averea pe care a adunat-o îl face important. Se deplasează în butcă cu bronzuri și poleeli, dinainte și de-a stânga caprei vizitiului, cu două sirene aurite, cu
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât înființarea acestei școli și cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461420428.html [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
servească scrisul românesc până în ultima clipă. Poate că nu întâmplător, Vasile Alexandrescu Urechia își făcea debutul publicistic la 16 ani, în anul în care s-a născut Eminescu, cu versuri semnate Vasile Alexandrescu. Însă, pentru narațiunea istorică, publicată în 1855, „Logofătul Baptiste Veleli”, în România Literară nr. 13-20, sub numele de V. Alisandrescu, el este socotit unul dintre „pionierii romanului românesc”. Zanfir Ilie subliniază aceste date fundamentale pentru evoluția cărturarului român, pentru a reliefa rolul pe care l-a avut în
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
domnitori și de țărani români, intrați în legendele locale. În Antologie sunt inserate și câteva poezii care atestă iscusința versificării acestui autor, poezii în care, tema Unirii Principatelor Române este permanent prezentă. Însă scrierea cea mai reprezentativă a Antologiei este „Logofătul Baptiste Veleli. Episod istoric din secolul XVII”, care l-a situat pe Vasile Alexandrescu Urechia printre pionierii romanului românesc. Unele scrieri au parfum de poveste, începând în mod clasic, cu formulele consacrate: „...cică era odată în satul nostru un popă
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Coman al Oradiei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_episcopul_oradiei_dr_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
Rucăr la copii". De menționat că Nițu sin Ezechil Enescu și Nițu sin Bran Dușescu nu erau localnici. Ei fuseseră aduși din ținutul Brașovului, primul din satul Măgura, al doilea de la Zărnești. Nițu sin Ezechil Enescu avea și calitatea de logofăt al satului Rucăr. După cum ammai arătat el a scris și Ocolnița satului Rucăr, întocmită prin osârdia preotului Bran Baștea și apoi tipărită. Ceilalți doi dacăli, Nițu Popa Nica și Nicolae sin Mihai Calu-Pârnă(Pârnuță) erau localnici. De la cel din urmă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni. El se dovedise un dur după ce înspăimântase pe munți cu ocazia pedepsirii unui anume Costandin Băsâca din Brebenari sau a lui Covrea
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Glogoveanu, marele boier care a avut grija creșterii lui Tudor la curțile sale de la Glogova, Cerneți și Craiova, alături de fiul său Nicolae. Biserica cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon, începută de boierii Pleșoieni a fost desăvârșită de biv vel logofătul Ion Glogoveanu, fost ispravnic al județului Mehedinți, la 30 septembrie 1794, pe când domnul Țării Românești era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte și de alta a intrării
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
domnul Țării Românești era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte și de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord pănița Maria Glogoveanca și fiica ctitorilor Stanca. Contemplând acest tablou ctitoricesc cu ocazia unui simpozion științific organizat de primăria orașului Cerneți în 2014 cu
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
mod de a dubla observația asupra amănuntului cu fine considerații asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Istoria_cartii_valcene_scoala_de_la_ramnic.html [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
al Oradiei, Bihorului și Sălajului, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în
EPISCOPUL IOAN MIHALTAN AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_ioan_mihaltan_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/366869_a_368198]
-
al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_damaschin_coravu_.html [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
că domeniul ar fi aparținut unui mare boier, în a cărui genealogie avea cel puțin două-trei generații, și, neavând moștenitori direcți, domnul trece această proprietate în domeniul Coziei [10]. Actul primei atestări documentare a județului este scris de mâna marelui logofăt Filos, un învățat și cunoscător al limbilor greacă și slavonă. În anul 1392, renunțând la dregătorie și la toate cele pământesti, s-a făcut călugăr la Mânăstirea Cozia, sub numele de Filotei. Întemeiază prima școala de caligrafi și copiști la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Valeriu Anania, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, de trei ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_stelian_gombos_1390818235.html [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care va merge până la Varlaam și
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, până la sfârșitul acestui drum și pelerinaj pământesc, pentru a ajunge în viața cea cerească și veșnică!... De aceea, pentru noi toți, din anul 2004, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sucevei și Rădăuților, în perioada anilor 1992 - 2004!... Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
loc al ne-socialului, servind o societate fără solidaritate, o comunitate care caută o distracție superficială și atât. Și acum România Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis cu o solie de Bogdan cel Orb la sultan. Logofătul a fost servit cu un preparat fierbinte, pe care neștiind cum să-l bea, l-a băut într-o clipă opărindu-și limba. Nu a trecut prea multă
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
caută o distracție superficială și atât. Și acum România Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis cu o solie de Bogdan cel Orb la sultan. Logofătul a fost servit cu un preparat fierbinte, pe care neștiind cum să-l bea, l-a băut într-o clipă opărindu-și limba. Nu a trecut prea multă vreme până când românii din trecut au putut servi deja o cafea, prin
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
folosită în secolul al XIV-lea în rapoartele ambasadorilor venețieni și răspîndită pe vremea lui Brâncoveanu în toate cancelarile statelor europene. La rândul său, Constantin Brâncoveanu îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Valeriu Anania, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani!... De aceea, pentru noi, de patru ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453710303.html [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]