KorAP: Find »[drukola/base=logopat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

172 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

din vibrațiile laringiene Un alt procedeu de obținere a vibrațiilor linguale este deprinderea vibrațiilor laringiene. Se încearcă deprinderea emiterii continue și mai energice a vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii din prepalatal peste promontoriul alveolar și în sens opus în timpul emiterii consoanei î. Se va emite un sunet

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
corect acest sunet, numai după mulți ani. Unii rămân cu un r nesonorizat sau uvular toată viața. Sunetul r fiind dificil de obținut, exercițiile de emitere trebuie să înceapă încă de la începutul anului. Când ajungem la data predării sunetului, majoritatea logopaților trebuie să știe să rostească corect r lingual. Fonemul r labial sau uvular, dacă se află în vorbirea vreunui elev, nu se corectează, ci se fac exerciții de emitere a ceea ce nu s-a reușit în timpul propus. Fonemul r se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
efectuează precis, fără grabă, neîntrerupt, după comandă, în serii de câte 4-6 repetări, după gimnastica generală. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Recunoașterea sunetului r în cuvinte și propoziții se face prin pronunțarea sunetului în cadrul unor cuvinte în diferite poziții, iar logopatul recunoscând fonemul semnalizează fie prin bătăi de palme, fie prin exprimare verbală. - Diferențierea sunetul r de celelalte ocluzive sau fricative dendo-alveolare cu care se confundă ca imagine fonomimică: t, d, n, s, ș, z, j;Exerciții de analiză fonetică a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe suport digital la persoanele hipoacuzice cu rotacism sau pararotacism; Diferențierea sunetului r în cuvinte și propoziții pronunțate la diferite distanțe și incidențe vizuale, cu voce normală și cu voce șoptită. Exerciții speciale de demutizare sau corectare a rotacismului pentru logopații cu dificultăți în învățare - Palparea vibrațiilor sub mandibulă și laringe sau chiar cu degetul arătător așezat pe limba, dinții sau sternul logopedului;Evidențierea poziției și vibrației limbii prin pronunția fonemului cu gura larg deschisă, cu capul extins pe spate și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
extins pe spate și imitarea în oglindă a pronunției lui r; - Folosirea unor copii corect vorbitori poate fi un imbold pozitiv pentru logopat. - Un efect pozitiv în înlăturarea blocajului psihologic de eșec îl are dacă la efectuarea exercițiilor, se indică logopatului să nu-l pronunțe pe r și se recurge la exercițiile de obținere a consoanei prin transfer fonematic. - În cazul expirului nazal se pensează cu degetele intermitent narinele subiectului direcționând expirul oral. - Se poziționează cu o spatulă vârful limbii în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
silabelor: la, lo, lu, vârful limbii atinge discret palatul într-o mișcare scurtă de ridicare - coborâre a mandibulei, ce asigură pronunția sunetului l. Poziția limbii este vizibilă și se poate intui în oglindă în timpul expirației. Așezând dosul mâinii pe laringe, logopatul percepe vibrațiile laringiene. Poziționarea limbii poate fi favorizată de adoptarea formei ascuțite tip săgeată și plasarea ei sprijinită în spatele alveolelor superioare. Cele două spații laterale li se verifică permeabilitatea introducând o spatulă prin colțul comisurilor bucale între marginea limbii și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
două spații laterale li se verifică permeabilitatea introducând o spatulă prin colțul comisurilor bucale între marginea limbii și arcada dentară. Subiectul este pus să respire și să perceapă cele două curente de aer care ies lateral la nivelul comisurilor bucale. Logopatul va pronunță silaba la începând cu sonorizarea laringeană și continuând cu desprinderea lentă a limbii de pe alveole și cu coborârea mandibulei. Concentrând expulzia aerului mai scurtă, iar desprinderea vârfului limbii mai energică, sunetul obținut va semăna mai mult cu lea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limba mai lățită pe alveole, verificând permeabilitatea spațiilor laterale cu o spatulă și încearcând pronunția până ce iese silaba la. Spatula poate fi înlocuită cu o panglică de material plastic care prin dispunerea transversală trage mijlocul limbii în jos. În timpul articulării, logopatul își verifică poziția în oglindă și își percepe vibrațiile laringiene emise permanent de la începutul pronunției. Odată emis corect, fonemul l se exersează izolat, apoi se pronunță l asociat numai cu vocale în silabe deschise și închise: la,ă, lî, le

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități sonore; Exerciții speciale de de demutizare și corectare a lambdacismului - exerciții de respirație orală și vocalizare cu gura întredeschisă și vârful limbii plasat pe incisivi. Logopatul palpează fluxul de aer; - exerciții de desprindere a limbii de sub alveole, având o bomboană plată plasată pe ea. Mișcarea se execută cu un zgomot de „plescăit';mișcări de „răzuire' a limbii ascuțite și lățite pe marginea incisivilor superior; - mișcări de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în articulare și deosebirilor fine datorate sonorizării laringiene. Odată cu demutizarea și corectarea deformărilor de articulare la cea de a doua barieră, formată din limbă și regiunea dendo-alveolară și prepalatală, logopatul poate utiliza un bagaj sporit de cuvinte care să îi permită deprinderea transferului articulator între cele două zone demutizate. î22, 184, 228) II.5.5. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a treia regiune de articulare Demutizare consoanei C

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
jos, relaxându-se. Sincronismul kinestezic între nivelul de presiune acumulată și momentul coborârii limbii asigură profilul acustic specific fonemului c. Emiterea fonemului c se realizează cu dificultate datorită particularității ocluziei prin rădăcina limbii, dificultății de intuire a acestei poziții, obișnuinței logopatului de a realiza ocluzia cu partea anterioară a limbii sau lipsei obișnuinței de a realiza retropulsia limbii. Deprinderea mișcării de retropulsie - zvâcnire anterioară scurtă a limbii se face după o serie de exerciții pregătitoare, ce includ exersarea ocluzivelor surde - p

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
să pronunțe fonemul t repetat: t-t-t-t, iar între timp acționăm cu o spatulă coborând vârful limbii pe planșeul bucal și împingându-i baza limbii spre palat. Manevra trebuie să fie fină, să nu provoace reflexul de vomă și să permită logopatului să continue pronunțarea fonemului solicitat până se obține consoana c. Manevra prin care se transferă ocluzia de la a II-a la a III-a barieră articulatorie poate fi realizată pentru un mai bun control și cu indexul sau cu o

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în care fonemul c ocupă poziții progresive: inițială, intermediară și finală: carte, creion, macara, parcus, toc, cojoc. Consolidarea pronunției celor trei consoane p, t, c ocluzive surde în cuvinte care le conțin va permite prin facilitare reciprocă fixarea sunetului c. Logopatul va avea o privire de ansamblu a utilizării celor trei bariere de articulare: p la nivelul buzelor, t la nivel dento-alveolar, c îk) la nivel palato-velar. - Parazitarea fonemul c cu sunetul î, mai ales în poziția finală a cuvintelor, este

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
putem recurge la următoarea demonstrație privind ocluzia barierei a treia de articulare. Deschidem gura, dăm capul pe spate și turnăm circa 30 ml de apă în gură menținând-o pentru cateva zeci de secunde, apoi o vărsăm într-o chiuvetă. Logopatul observă în acest timp manevra și prin imitație o va repeta, încât în mod natural va menține cantitatea de apă în gură în urma unei ocluzii perfecte la nivelul celei de a treia bariere de articulare. Odată ce a deprins poziția limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a deprins poziția limbii reluăm munca de emitere a fonemului c până înlăturăm defectul de articulare. - Sonorizarea fonemului c cu emiterea sunetului g este un caz fericit de deformare, întrucât fonemul g este foarte greu de realizat de către elevii surdomuți. Logopatul va fi încurajat să amplifice vibrațile laringiene și să conștientizeze acest fapt prin palparea lor pretraheal. Se va exersa noua consoană în silabele deschise ga, gâ și se va fixa apoi în cuvinte care conțin acest sunet: gata, gafă, gamă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
obținerea vibrațiilor laringiene, încât alegerea tehnicii de articulare directă a fonemului indică folosirea unor cuvinte care să conțină silabă ga: gamă, gală, gât, găleată, gogoașă. Fonemul g odată articulat impune verificarea gradului de sonorizare din partea recuperaționistului, dar mai ales din partea logopatului. Pentru aceasta logopatul va palpa în timpul articulării vibrațile laringiene atât la logoped cât și pe ale sale. Alegerea acestor cuvinte are avantajul existenței cuvintelor corespondente care conțin fonemul c: gală - cală, gamă - camă, gât - cât, gogoașă - cocoașă. Prin exerciții consecvente

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
încât alegerea tehnicii de articulare directă a fonemului indică folosirea unor cuvinte care să conțină silabă ga: gamă, gală, gât, găleată, gogoașă. Fonemul g odată articulat impune verificarea gradului de sonorizare din partea recuperaționistului, dar mai ales din partea logopatului. Pentru aceasta logopatul va palpa în timpul articulării vibrațile laringiene atât la logoped cât și pe ale sale. Alegerea acestor cuvinte are avantajul existenței cuvintelor corespondente care conțin fonemul c: gală - cală, gamă - camă, gât - cât, gogoașă - cocoașă. Prin exerciții consecvente, supraveheate de logoped

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru a avea un feedback proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de articulare ale fonemului g În majoritatea cazurilor, sunetul g se deformează, dacă nu se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale în timpul pronunției. Tulburarea se corectează apelând la metoda „înapoi la cuvântul priomordial”. Logopatul reia activitatea de pronunție a primului cuvânt în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale în timpul pronunției. Tulburarea se corectează apelând la metoda „înapoi la cuvântul priomordial”. Logopatul reia activitatea de pronunție a primului cuvânt în care a reușit articularea corectă a fonemului g. Cuvântul este analizat prin despărțire în silabe și sunete, apoi se face sinteza noului cuvânt folosind fonemul g corect pronunțat. Logopatul va pronunța permanent

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la cuvântul priomordial”. Logopatul reia activitatea de pronunție a primului cuvânt în care a reușit articularea corectă a fonemului g. Cuvântul este analizat prin despărțire în silabe și sunete, apoi se face sinteza noului cuvânt folosind fonemul g corect pronunțat. Logopatul va pronunța permanent sunetul g „etalon”, la care logopedul i-a confirmat și i-a încurajat pronunția ca fiind corectă, palpându-și în același timp vibrațiile laringiene. Dacă fonemul nu a fost emis corect inițial, se recurge la transferul sonorizării

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui c și h, și până la silabă, în cazul lui g, și integrarea acestor sunete în cuvinte. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Poziționarea limbii se realizează cu o spatulă, o lingură de lemn marcată la 8 15 mm la preșcolari, sau 15—30 mm la școlari mari, sau chiar cu indexul învelit într-un manșon din cauciuc, cerându

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dificultăți în învățare - Poziționarea limbii se realizează cu o spatulă, o lingură de lemn marcată la 8 15 mm la preșcolari, sau 15—30 mm la școlari mari, sau chiar cu indexul învelit într-un manșon din cauciuc, cerându-se logopatului să pronunțe repetitiv t, d până ce mutarea barierei va transforma pronunția în c, g. - Articularea fonemelor c și g mai poate fi obținută prin plasarea unei bomboane mai late pe vârful limbii în timp ce articulează t și d. - Incontinența ocluziei necesare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sau o. Întinderea buzelor rotunjite înainte este mai pronunțată și mai închisă decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fac propoziții care se pronunță cu pauze între cuvinte, exemplificându-se cu imagini fiecare noțiune: Urlă lupul în pădure. Am pus supă în farfurie. Fumul se suie în sus. Cuvintele se analizează fonetic prin despărțire în silabe și pe sunete. Logopatul trebuie să emită fiecare cuvânt, iar dacă nu are această posibilitate se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]