2,977 matches
-
-ne suflete din aripe si ploi... Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc viețuind Sanctuar de tăcere ni-i icoana iubirii raze calde din Logos ne cuprind dănțuind într-o horă de aripi candelabre de stele înfiorându-ne dorul de a fi mântuiți Ino.rugi de tămâie se preschimbă în grele lumi.înalte columne de aripi de văzDuh în cereasa cetate ne scăldam în.viere
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1441558945.html [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își găsesc latențele (și esențele) divine; „cristalul esenței lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele ființării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanță și comuniune cu trăirea intensă, cu vibrația interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea predestinării [...]; de la „Sfera rostirii“ și „Prelat în Regatul Cuvântului“, publicate în 2002, până la „Lacrimi de
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
din 2005); «Consecvent cu sine își coagulează discursul din elemente fulgurante, personalizate, din care se degajă o schiță de profil a subiectului poetic deschis spre sinele profund; [...]; volumul este expresia unui poet pentru care actul creator este arderea la temperatura Logosului ce comunică și se comunică, reverberând mereu un dor cu accente notabile» (Petre Ciobanu, «Cuvântul transfigurat...», în revista «Milenium», VIII, nr. 33 - 34, 2005); « Autorul ne plimbă prin principalele arcane ale gândirii esoterice ale omenirii așa cum apar în marile culturi
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
cad în amurg“, desigur, și în „corola“ poemelor din al șaselea volum, «Nunta Cuvintelor», de N. N. Negulescu. Eroul liric negulescian se încearcă - ori, mai exact spus (cu semantism relevat mai întâi de C. Noica), se ’cearcă - întru o nuntire în Logos, încordările lui venind (după cum s-a mai observat) dinspre câmpuri estetice expresioniste / neoexpresioniste, plasticizante, revelatorii, catachrezice etc., și îndreptându-se către sinestezice câmpuri estetic-paradoxiste de tip stănescian, unde Materia decurge din Cuvânt (ca „deziderat absolut“); fără îndoială, actul său creator
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
oameni Ioana Pârvulescu, Cartea întrebărilor Andrei Pleșu, Note, stări, zile Constantin Popovici, Mamă, te rog să nu plângi Institutul Cultural Român Nicolae Stroescu Stînișoară, Întrezăriri. Itinerarii istorice și metaistorice Limes Constantin Abăluță, Totul despre nimic Ștefan Borbely, Pornind de la Nietzsche Logos Alexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene - și nu numai Marineasa Jean Cicloveanu, Rezistența anticomunistă în Banat Valea Carașului - Valea Plîngerii Horia Musta, Neamul Mustonilor în Banat Muzeul Literaturii Române Nicolae Breban, Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii românești Liviu Franga, Scrisori
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
nemuritor, spiritual și liber. Plăsmuit după fire cu minte, asemenea Tatălui-Creator, unde toată cunoștiința își are izvorul în cuvânt asemenea Logosului-Fiul Creator unde sălășluiește toată înțelepciunea și, cu duh, asemenea Sfântului Duh-Creatorul, Dătătorul de viață-lumina tuturor bunătăților (virtuțiilor). Prin Întruparea Logosului dumnezeiesc în Om, în Fecioara Maria, omul devine prin Sfintele Taine, creștin. El ia chipul lui Hristos, Care e Chipul lui Dumnezeu și prin înfierea Duhului ajunge fiu al lui Dumnezeu, prin conlucrare cu harul, credința și faptele bune. Așadar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
nostru Hristos a născut misiunea și vocația Limbii de a deveni mesianico-mărturisitoare. Această putere dumnezeiască i-a fost conferită de harul Duhului Sfânt și se întrupează în creștin prin Botezul înnoirii, credința împlinită în faptele bune și prin dragostea jertfitoare. Logosul dumnezeiesc prin Întruparea, Răstignirea, Învierea și Înălțarea Sa de-a Dreapta Tatălui, înnoiește creația prin: Lumea creștină-împărătească a Domnului Iisus Hristos. Noua lume are ca drept divin, temeiul evanghelic: limba creștină mărturisitoare și jertfa ortodoxă sfințitoare, prin care se reflectă Dumnezeu
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
Fiecare cuvânt ales e un ciripit de rândunele și un tril de ciocârlie. În fiecare cuvânt ales se reflectă omul frumos, iar în om, Însuși Dumnezeu. Cuvântul nu trebuie să fie expresie sau formulare, ci mărturisire. Cuvântul ca vlăstar al Logosului este deopotrivă îndemn, evocare și viață. Cuvântul este un ciorchine de lumină, din ale cărui litere-boabe mustește tămâioasa cugetare. Subtilitatea cuvântului zămislește inteligență. Cuvântul zboară din dorul prezent în dorința viitoare. Fiecare cuvânt ales poartă semințele rodirii depline. În fiecare
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
cuvântul creștin trebuie să avem o legătură, nu superficială ci spirituală. Cuvântul ca să rodească plăcut mirositor trebuie lucrat, nu cu acreală, ci cu acrivie. Frumusețea și boieria înțelepciunii o dă cuvântul ca mărturisire. Creștinul ortodox-mărturisitor este purtătorul de cuvânt al Logosului. Logosul-Cuvântul dumnezeiesc este Actul de naștere-facere al Creației. Cuvântul ales, cu toate rubedeniile sale ortodoxe, a pus temelia Culturii creștine. Cuvântul ortodox mărturisit este apoteoza spiritului creștin. Mărturisirea este o artă a creației, o asceză a purificării și un potir
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
psalm de foc și o dulce rapsodie a Milosârdirii Maicii Domnului. Fiecare cuvânt frumos al Limbii noastre dacoromâne este o terapie ortodoxă. Fiecare cuvânt înmiresmat al dulcei Limbi dacoromâne e un psalm aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului nostru preaales. Limba dacoromână s-a scris în Pisania Carpatină a Neamului cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
să existe o cât mai strânsă coeziune între toate acțiunile membrilor. Concepția gânditorilor greci și români despre cetate, modul in care statul se reflectă în lucrările lor, se centrează pe încercările acestora de a găsi elementele care leagă legea universală (logos) de ideea de lege a cetății (nomos) și pe căutările lor pentru a găsi cea mai bună formă a ierarhiilor în ‘polis’. După cum am și menționat că problema coordonării a ridicat-o în centrul atenției pe aceea a conducerii, astfel
ÎN INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1405508251.html [Corola-blog/BlogPost/349294_a_350623]
-
Acasa > Poeme > Antologie > LOGOS ȘI EROS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului toamnele... muzici funebre în surdina ploilor gloria serii e strânsă-n vitralii albastre cromatica lor stinsă încă arde solitar la balcoane sau
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
exil voluntar venit din elada lebedelor cu gâturile lor lungi balerine pe corzi de liră iluziile plâng pleoapele melancoliei varsă lacrimi căzând pe osânda sângelui obscure danaide joacă pe timpane la porțile palatinului lui nero prevestindu-i frumoasa lui nebunie logos mă întreabă de ce incendiez metaforele în pivnița lui auerbach e posibil ca imposibilul să devină posibil să-l chem pe mefistofel în ajutor în aventuroasa noastră pornire spre cucerirea golfului de corali din care vom face candele cerești pe care
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
și-i alb demult s-au săpat fântâni de liniști peste anii noștri grei trupul gol pe dunga vremii cruci așteaptă să-nvieze ne-a ucis jocul de-a moartea lumea urcă printre zei. luni, 5 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: logos și eros / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 675, Anul II, 05 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
și actului de cultură, pentru că el ,, este printre puținii umaniști ai zilelor noastre care are idei personale”(Melania Cuc) Prin vocație AL. FLORIN ȚENE este și un ,, scriitor complex și neliniștit” (Constantin Cubleșan), dar și ,, un poet al teluricului și logosului esențializat” (Mircea Popa) , care are o carte de vizită dar și o operă impresionantă. Este membru al Uniunii Ziariștilor din România, membru corespondent al Academiei Americano Română(A.R.A.) din anul 2011,membru al Asociației Scriitorilor Români din Canada, iar
70 DE FLORI PENTRU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/70_de_flori_pentru_alflorin_tene_al_florin_tene_1332823564.html [Corola-blog/BlogPost/346395_a_347724]
-
poezie ne dezvăluie setea de absolut, așteptări, împliniri, eliminând denivelările, șlefuind înălțările și acoperind cu iubire hăurile disperării și urii. Căci pentru Rodica Elena Lupu iubirea este răspunsul la toate întrebările, refugiul pentru identificarea soluțiilor lumii. Restul - doar arhitecturi, socializare, logos și iluzii(...) Referință Bibliografică: DESLUȘIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ȘI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU / Eliza Roha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eliza Roha : Toate
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
de informatori. Viața în mănăstire este controlată de Partid, de Securitate și de Miliție, dar cel mai regretabil control se exercită de către stat prin ierarhia bisericească. Partea a II-a-Profețiile unui deținut. Întreaga sa viziune filocalică este o țesătură sofianică de Logos dumnezeiesc ce nu curge ca un gând lăuntric propriu, sau ca o idee de sine stătătoare, ci grăirea și voința Duhului care, întregește o comunitate de spirit. Logosul se reflectă către cuvântul gânditorului, imprimându-i taina comuniunii. Cuvântul Cel de
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
II-a-Profețiile unui deținut. Întreaga sa viziune filocalică este o țesătură sofianică de Logos dumnezeiesc ce nu curge ca un gând lăuntric propriu, sau ca o idee de sine stătătoare, ci grăirea și voința Duhului care, întregește o comunitate de spirit. Logosul se reflectă către cuvântul gânditorului, imprimându-i taina comuniunii. Cuvântul Cel de Sus impune tăcerea celui de jos, ascultarea deci, comunicându-se, comunicare ce presupune contemporaneitate și simultaneitate de sens a culturii ortodoxe în Duhul filosofiei creștine, care să imprime
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
înseamnă chiar „Opera Magna Valachica”! Însă, prin ceea ce Mircea Dinutz „va mai fi” și prin facerea „a ceea ce se va cuveni”, eu „țin” pariul, precum că poate exista, în România și pentru români, și o asemenea onestă „Opera Magna” a Logos-ului Valah ! prof. dr. Adrian Botez [1] Mircea Dinutz, Scriitori vrânceni, de ieri și de azi, Editura Zigotto, Galați, 2011. Referință Bibliografică: Scriitori vrânceni, de ieri și de azi - Mircea Dinutz / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 61
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
cărți, acțiuni culturale și fenomene artistice sunt perene în prezent, stârnind interesul cititorului și cercetătorului aplecat asupra studiilor literare dintr-o zonă bogată în acțiuni socio-culturale, cum este nordul Olteniei. În textul publicat în revista Studii vâlcene nr.VI-2010”Logos și expresie artistică în creața lui Gib.I.Mihăescu “, Emil Istocescu se apleacă asupra limbajului folosit de autorul romanului”Donna Alba “( povestea unei obsesi de dragoste), despre care Eugen Lovinescu și Camil Petrescu apreciau că folosește stilul publicistic,”abuzând de
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
că molecula noastră de Univers, veche de circa... Aș putea să-l întreb pe „tovarășul” Coruț care științe? Cosmogonia antică sau evoluționismul modern cu toate derivatele lor? Vă este cunoscut faptul că majoritatea științelor au rădăcina superioară formată din termenul logos = cuvânt, cea care dă sens obiectului studiat, mărturie și afirmație despre Logosul, a toate Creator? Arheologia, astrologia, biologia, climatologia, cosmologia, etologia, filologia, filosofia fiziologia, hidrologia, psihologia, sociologia, teologia, zoologia, etc., toate științele trebuie să-L identifice indirect dar providențial pe
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
întreb pe „tovarășul” Coruț care științe? Cosmogonia antică sau evoluționismul modern cu toate derivatele lor? Vă este cunoscut faptul că majoritatea științelor au rădăcina superioară formată din termenul logos = cuvânt, cea care dă sens obiectului studiat, mărturie și afirmație despre Logosul, a toate Creator? Arheologia, astrologia, biologia, climatologia, cosmologia, etologia, filologia, filosofia fiziologia, hidrologia, psihologia, sociologia, teologia, zoologia, etc., toate științele trebuie să-L identifice indirect dar providențial pe Mântuitorul Hristos-Înțelepciunea absolută, iar Hristologia-Știința absolută, ca studiu al creației Lui. Pentru că
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
dovada că literatura noastră se maturizează, că își capătă propriul său profil.” Prof. dr. Adrian Botez din România intitulează antologia bilingvă - EPIFANIE. „Și nu este nici măcar una laică, pe de-a-ntregul: se arată, de fapt, divinitatea ca Duh Dumnezeiesc, ca Logos al unui Neam exprimat în cultură/literatură.” Scriitoarea Lucreția Berzintu din Israel mărturisește că ”solidaritatea noastră, a românilor de pretutindeni, e în mirajul creației literare, a culturii” și “o asemenea întâlnire, uniți prin limba română, ne întărește încrederea în puterea
ANTOLOGIA STARPRESS 2012 de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Tatiana_scurtu_munteanu_antologia_star_tatiana_scurtu_munteanu_1329402730.html [Corola-blog/BlogPost/345061_a_346390]
-
Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. În Tractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
argumentul de iubire, De vezi și mentalul cu a sa vinovăție, Fugind, strivind și conștiința-n pustiire, Crezând că se oprește-n loc o calomnie.. Zâmbind, o ștergi dansând pe ironie! Copil al umanității în fiecare zi - zâmbește! Este un 'logos al libertății tale de expresie, Căci, zâmbetul drăgăstos nimeni nu-l oprește, Unde nici patos, nici invidii și nicio opresie, Nu-ți va lua interioara ta impresie! Referință Bibliografică: Zâmbetul / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 896, Anul
ZÂMBETUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Zambetul_valerian_mihoc_1371222745.html [Corola-blog/BlogPost/342161_a_343490]