196 matches
-
media pe județul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc. Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
800 salariați. Tot în anul 2005, exporturile au avut o valoare de 1,4 miliarde euro iar importurile o valoare de peste 1,1 miliarde euro. Cea mai mare parte a producției românești de încălțăminte era realizată în regim de contracte lohn și se exporta integral în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franța. Din totalul producției autohtone, peste 95% era exportată. Principalii producători sunt societățile de tradiție din domeniu, precum Banatim, Antilopa, Ardeleana, Pim, Tino, Medimpact, iar principalii producători străini sunt Rieker, Ara
Încălțăminte () [Corola-website/Science/324216_a_325545]
-
falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain ; Romply ; Siad ; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
Bulgaria a exportat produse de același tip în valoare de 2,4 miliarde de euro. Scăderea dramatică a producției mărfurilor industriale manufacturate (textile, pielărie, mobilă, sticlă și porțelan, confecții etc.) a fost, într-o anumită perioadă, atenuată de producția tip lohn, care a valorificat forța de muncă ieftină din România. Din categoria serviciilor, speranțe mari au fost puse după 1989 în consolidarea și extinderea activității de turism internațional. Din nefericire, politicile greșite, infrastructura generală deficitară, managementul neperformant etc. au dus la
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
menționat și anterior, subcontractarea a înlocuit nevoia de ISD în sectoare precum industria textilă și de confecții, pielărie și încălțăminte sau mobilă. Peste două treimi din exporturile românești din industria textilă și de confecții sunt realizate în cadrul contractelor de tip lohn. Desigur, gradul de penetrare al ISD ar putea să nu fie cel mai bun instrument de analiză a impactului ISD într-o economie, deoarece o singură metodă de analiză nu poate lămuri comportamentul tuturor investitorilor străini. Literatura internațională recentă tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
depistare a defectelor, în prezența factorilor perturbatori din mediul industrial Incepând din anul 1989 și până în prezent, sectorul textile-pielărie cunoaște modificări majore determinate de noile condiții politico-economice și sociale. Creșterea spectaculoasă a domeniului de confecții-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului lohn, firmele din UE preferând realizarea producției în România datorită costurilor salariale relativ scăzute combinată cu nivelul înalt al competențelor profesionale. Aderarea României la UE comportă însă implicații majore în domeniul producției textile, implicând modernizări și automatizări ale sistemelor de fabricație
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
prime ~nceputul e derule ânesc (8 a eliade Ră Albina ro Asachi ( pe Ion H 13 dio - Mer a poliției, m lintă mulț uncitori d ăjiți (ca, m le și financ ă de peșt ape nu ma tă azi, d Lohn, ser tiguri mic e așișderea ltură și ci operitoare primul te la 152 acșu d re chirilic ani încoac le ziare pres ază de prilie 182 dulescu, mânească 1 iunie 1 angiu car idianul, c ulți ani. imea pomi e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mari intreprinderi ca Movas, Mecanica, Abrom, FUC, Moldosin, ș.a. care exportau produsele lor pe tot globul, au dispărut, falimentate mai mult intenț ionat. Foștii angajați, fie și-au schimbat meseria, fie au plecat la muncă în străinătate; azi Confecții..., în Lohn! Agricultura socialistă a dispărut. S-au ridicat câteva proprietăți cu acumulări masive de teren și prelucrare corespunzătoare dar marea majoritate a suprafețelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională" iar bălăria
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
puse. ACUM, merge prost comerțul pentru că rezerve serioase s-au dus pe apa sâmbetei (alegerile, din iunie) și oamenii se mărginesc la strictul necesar. Le-o fi mergând celor de la mare, sau de la munte, sau din străinătate. Producția staționează pentru că lohnul din județul Vaslui duce încet și sigur la faliment unități productive până mai ieri tare bune. Nu e greu de văzut că producția de CONFECȚII pleacă din România ( și mai ales din județul Vaslui) spre țări mai galbene sau mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris, captatio benevolentiae, laudatio. Singurul substantiv masculin se încadrează în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
utilizate de România în vederea stimulării exporturilor pe parcursul procesului de tranziție spre o economie de piață modernă se remarcă: primele de export, subvențiile indirecte, regimul vamal de drawback, instrumentele financiar-bancare (EXIMBANK), facilitatea unor operațiuni de import temporar în scopul prelucrării în lohn și reexportul produselor rezultate, diminuarea listei mărfurilor contingentate la export, etc. Comparativ cu perioada regimului comunist, ajutorul bugetar s-a modificat foarte mult în ceea ce privește mijloacele de intervenție. Astfel, "subvențiile directe, cea mai importantă formă de acest tip în trecut, au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
activități în concordanță cu interesele corporațiilor multinaționale. Reducerea consumului intern, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populației, precum și pierderea unor importante piețe tradiționale de export au fost factorii determinanți care au condus la proliferarea sistemului de producție în lohn, în special în cadrul industriei de produse textile și încălțăminte 33. Principala motivație a extinderii aranjamentelor în lohn între UE și România a fost discrepanța dintre costul forței de muncă existentă între cele două regiuni, precum și accesul la o forță de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a populației, precum și pierderea unor importante piețe tradiționale de export au fost factorii determinanți care au condus la proliferarea sistemului de producție în lohn, în special în cadrul industriei de produse textile și încălțăminte 33. Principala motivație a extinderii aranjamentelor în lohn între UE și România a fost discrepanța dintre costul forței de muncă existentă între cele două regiuni, precum și accesul la o forță de muncă mediu calificată și în acest fel obținerea unui nivel de productivitate satisfăcător. Pe lângă efectele benefice pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
termen scurt, reprezentate de accesul la o tehnologie performantă, dezvoltarea competențelor manageriale, angajarea temporară a unei părți din forța de muncă disponibilă pe plan local, sporirea calității și a accesului pe piețe de desfacere protejate, exporturile realizate în sistem de lohn au un efect negativ asupra producției și consumului intern generând încasări mult diminuate în comparație cu exportul produselor realizate integral pe plan intern. De asemenea, pe măsura creșterii costului cu forța de muncă, există riscul ca firma externă parteneră să-și reorienteze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
global"1. Schimburile comerciale ale României cu UE sunt dominate de specializările industriale tradiționale intensive în muncă 2 (industria textilă, de încălțăminte și industria lemnului), a căror producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, sau în materii prime (industria metalurgică de bază), care se bazează pe complementaritățile sectoriale existente. Ca și în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est și în România sectoarele economice intensive în capital, cercetare dezvoltare și capital uman
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
industriale competitive deja existente și în care țara noastră este specializată. Este cazul industriei de țesături, ale cărei activități au fost sacrificate, datorită faptului că procesele de producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, țara noastră importând temporar o mare cantitate de țesături pentru a le transforma în confecții și a le reexporta în aceleași țări din care au fost importate țesăturile respective. Pe termen mediu este deosebit de importantă stabilirea unor conexiuni competitive între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
industriale competitive deja existente și în care țara noastră este specializată. Este cazul industriei de țesături, ale cărei activități au fost sacrificate, datorită faptului că procesele de producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, țara noastră importând temporar o mare cantitate de țesături pentru a le transforma în confecții și a le reexporta în aceleași țări din care au fost importate țesăturile respective. Pe termen mediu este deosebit de importantă stabilirea unor conexiuni competitive între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
depistare a defectelor, în prezența factorilor perturbatori din mediul industrial Incepând din anul 1989 și până în prezent, sectorul textile-pielărie cunoaște modificări majore determinate de noile condiții politico-economice și sociale. Creșterea spectaculoasă a domeniului de confecții-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului lohn, firmele din UE preferând realizarea producției în România datorită costurilor salariale relativ scăzute combinată cu nivelul înalt al competențelor profesionale. Aderarea României la UE comportă însă implicații majore în domeniul producției textile, implicând modernizări și automatizări ale sistemelor de fabricație
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
tricotaje, articole confecționate din țesături in-cânepă-bumbac, crescând aportul de devize. Pentru o cunoaștere deplină a produselor românești de către clienții italieni, organizează, la Roma, prima expoziție proprie cu produsele sectorului industriei ușoare și cooperației. Cunoscând situația din țară, încurajează prelucrarea in lohn, dând astfel posibilitatea folosirii la maximum a capacităților de producție, în condițiile penuriei de materii prime solicitate de piața italiană. În perioada activității în țară, întocmește studii de piață ce au stat la baza avizării capacităților de producție pentru export
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
susținerea prioritară a sectoarelor economice care au potențialul necesar competiției pe piața europeană, cum ar fi: turismul, industria mobilei, tehnologia informației, agricultura ecologică; * restructurarea exporturilor românești în sensul sporirii ponderii produselor care încorporează valoare adăugată mare; * transformarea producției de tip lohn în producție românească, cu precădere în industria confencțiilor și încălțămintei; * sprijinirea dezvoltării producției agricole ecologice; * elaborarea unei politicii de promovare la export a produselor românești, inclusiv pentru lărgirea accesului pe piețele tradiționale; * dezvoltarea parteneriatului cu Camerele de Comerț mixte. Stimularea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
investițiilor (s... ajungem de la 22-23% din PIB la pește 30%) și de o absorbție intens... de noi tehnologii, care s... asigure o valoare ad...ugat... în creștere sistematic... a producției interne și venituri tot mai mari ale cet...țenilor români. Lohnul nu mai este o soluție pentru economia româneasc...; trebuie s... capitaliz...m mult mai bine relocalizarea industrial... ce are loc în Europa. Avem nevoie de o politic... macroeconomic... în stare s... evite pe termen lung ceea ce în literatura de specialitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
nu la o percepție, așa cum este indicat... de articole precum cel ap...rut în Le Figaro („România, un «El Dorado» în Europa”); într... bani tot mai mulți în tar..., care se orienteaz... c...tre investiții - fie productive, fie speculative. Deși lohnul deține mult din totalul exportului, se vede o creștere a celui de mașini și de componente auto; este o dovad... c... unii produc...tori interni de mașini și de echipamente se insereaz... în structuri industriale europene. Anul 2007 acționeaz... că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sunt inc... insuficiente pentru o creștere durabil... înalt.... Avem o productivitate sc...zut... și, adesea, ameliorarea ei se datoreaz... mai degrab... eliber...rii de fort... de munc.... Aceast... stare se reflect... în compoziția exporturilor, unde avem mult... producție în sistem lohn. Cheltuim puțin pentru cercetare și dezvoltare (0,27% în 2005 și este programat 0,4% din PIB în 2006, fâț... de media european... de circa 2% din PIB, iar în noile ț...ri membre de 0,83% din PIB). Tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ieșire rapid..., la nevoie, de pe piaț... (de exit) Irrational exuberance (exuberanta irațional...) o alt... expresie devenit... faimoas... a lui Alan Greenspan, prin care descrie excesele din deceniul trecut, pe piețele financiare ISPA programe de asistent... ale UE, axate pe infrastructur... Lohn producție în lohn, prin care țara exportatoare furnizeaz... în fapt forță de munc...; materiile prime și alte accesorii sunt asigurate de partenerul extern Marea Depresiune (The Great Depression) o depresiune mare în economia mondial... între anii 1929-1933, cănd producția a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]