271 matches
-
sisteme simbolice prin care își explică existența. Radiografierea, chiar și sumară, a societății moderne arată că miturile au dobândit noi forme, putând fi regăsite într-o multitudine de manifestări culturale: artă, religie, politică sau publicitate. La acestea se adaugă industria loisir-ului, care promite accesul la un anumit paradis pierdut. Jeppe Sinding Jensen susține că indiferent dacă nu mai găsim astăzi mituri în forma lor narativă, le reîntâlnim ca metafore, imagini sau scheme în nenumărate forme ale gândirii umane. Am convingerea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
direct cu scotch, o icoană a Fecioarei Maria, alăturată unei fotografii a Părintelui Arsenie Boca, semn al identității pelerine a întregului agregat pe roți. După bune și loiale servicii în slujba unei Europe gentrificate, dar încă perfect capabile să ofere loisir bătrânilor din dotare (numiți, pudic, „seniori”), obosita carcasă pe roți își dă duhul încet, cu trei milioane de kilometri la bord, aici, în extremitatea de est a Europei, transportând tot bătrâni, dar nu spre oaze turistice exotice, ci spre „insule
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de a se exprima liber (opinii, atitudini, manifestări artistice etc.) și de a valorifica aptitudinile deosebite ale acestora (sportive, artistice, organizatorice etc.); astfel, prin participarea lor activă și conștientă, tinerii își pot exprima opțiunile în ceea ce privește propria educație sau activitățile de loisir. 1.1.4. Educația nutrițională „Mâncăm pentru a trăi și nu trăim pentru a mânca.” Campionii olimpici constituie un model de disciplină în viață (programul zilnic de antrenament, atitudinea în competițiile sportive și față de activitățile de timp liber, alimentație etc.
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de viață), alimentația haotică (atât cantitativ, cât și calitativ), într-o societate bazată pe tehnologie, perturbă sistemul productiv al individului ceea ce presupune o necesitate formarea și dezvoltarea unei atitudini sănătoase în ceea ce privește dieta, echilibrul dintre muncă și refacere, relaxare, activități de loisir, cu alte cuvinte regimul de viață a fiecărui individ. Deși există dreptul la informație, dorința de a fi informat și discernământul constituie primii pași spre o viață sănătoasă, căci aceste lucruri se răsfrâng asupra alegerii produselor ce sunt consumate/utilizate
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
doresc să își petreacă timpul liber sub forma unor activități cât mai diversificate, care să îmbine plăcutul cu utilul. Din această perspectivă, Educația olimpică, prin mijloacele sale, acoperă o arie extinsă de cerințe ale tinerilor (ofertă bogată de activități de loisir). Formarea „consumatorului” de sport se realizează încă de la vârstă mică, prin informare-practicare a diverselor ramuri de sport, ca spectator la competiții, conștientizând efectele benefice ale exercițiului fizic, dar și efectele negative nedorite/ accidentări (nu este efectuat corect, fără o dozare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de sport, ca spectator la competiții, conștientizând efectele benefice ale exercițiului fizic, dar și efectele negative nedorite/ accidentări (nu este efectuat corect, fără o dozare corespunzătoare, fără echipament specific etc.). Atitudinea consumatorului de sport se reflectă în alegera activităților de loisir. Competițiile/activitățile sportive (exercițiul fizic, sporturi, excursii tematice, tabere etc.) oferă posibilitatea de a se întâlni cu adversarul/partenerul, dar și de a își depăși propriile limite, de a efectua exercițiul fizic în aer liber în funcție de preferințe (locație, ambient, anotimp
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
este obiectiv prioritar al Educației olimpice. Educația olimpică, înființarea cercurilor olimpice școlare pe bază de voluntariat, completează și diversifică oferta educațională, oferă posibilitatea organizării unor diferite competiții, ceea ce impulsionează, motivează tinerii în formare spre practicarea sportului și a activităților de loisir. Cultural-artistic Simțul estetic nu poate fi sensibilizat decât prin activități specifice. Educația olimpică prin oferta de activități, poate sprijini manifestarea artistică a tinerilor (poezie, dans, teatru, pictură etc.). Exprimarea sentimentelor, trăirilor este foarte diferită de la elev la elev, ceea ce presupune
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
-se că la această vârstă se realizează perceperea structurii materialelor; stimularea creativității sportive și artistice. Înțelegerea spiritului de fair-play, a spiritului de echipă, se realizează prin socializarea în cadrul lecțiilor de educație fizică, în diverse activități realizate în școală sau de loisir (excursii, serbări, expoziții, dans, întreceri sportive, lecturi, jocuri etc.). Întâlnirile, discuțiile, vizionarea de înregistrări video cu campionii olimpici, identificarea sporturilor (de vară, de iarnă, nautice, cu mingea, individuale, de echipă etc.), poate contribui la motivarea în vederea practicării unor ramuri de
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
fiecare obiect de studiu solicitând o anumită exprimare - terminologie, pe care elevul trebuie să și-o însușiască pentru a înțelege limbajul universal) - metoda verbală (expunerea, explicația). Este perioada în care cercurile școlare pot completa programul școlar și oferă activități de loisir elevului, îmbinând utilul cu plăcutul. Un cerc olimpic școlar, prin activitățile sale, vine în întâmpinarea cerințelor tinerilor, oferind cadrul necesar dezvoltării și promovării aptitudinilor acestora (sportive, artistice etc.), care nu doresc altceva decât să se identifice cu ceea fac, să
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
ferme asupra factorilor care contribuie la degradarea sportului; Stimularea interesului pentru frumos și armonie (literatură, artă, știință etc.) în sprijinul orientării profesionale; Formarea unui sistem de cunoștințe privind practicarea exercițiului fizic și sportului în vederea utilizării acestora sub forma activităților de loisir. 2.2.3. Conținuturi Olimpism. Principiile Olimpismului. Comitetul Internațional Olimpic, Academia Internațională Olimpică, Comitetele și Academiile Olimpice Naționale, cluburi și cercuri olimpice. Istoricul Jocurilor Olimpice antice: între istorie și mit; ritualul desfășurării Jocurilor Olimpice antice; organizatori, participanți, arbitri, spectatori; eroi olimpici, premii
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dimensiune a educației, dar și a culturii generale a omului contemporan, deoarece tehnologia (înțeleasă ca știință în acțiune, ca știință aplicată) face parte din viața lui cotidiană, însoțindu-l pretutindeni: la locul de muncă, acasă, pe stradă, în activitățile de loisir etc. Deși dicționarele o definesc în maniere destul de diverse, în esență, tehnologia reprezintă un ansamblu de procese și operații la capătul cărora se obține un anumit produs, rezultat. Ca știință, ea studiază formele, metodele și mijloacele de prelucrare a materiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
să- i accepte, să- i instruiască și să- i educe pe cei care, așa cum spunea Irving King Jordan (primul surd care a devenit rector al Universității Gallaudet) pot face orice, pot desfășura orice fel de activitate (fizică, intelectuală, recreativă, de loisir etc.) asemeni auzitorilor, singura diferență fiind că nu pot să audă: ”Deaf people can do anything except hear”. Ei formează o comunitate specială, cu o cultură aparte, numită generic în literatura de specialitate „cultura surzilor”- „deaf culture”. Ea înglobează un
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta sovietizată tip Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul înecat în fum. Exista o revistă literară locală. Mama participa la campanii de alfabetizare a adulților cu plăcerea cu care se ducea la balurile de sâmbătă seara. În sate începuseră să vină caravane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la care poporul doarme, legănat și obosit de reclame, politicieni, fotbal și vedete sexy. Probabil că starea actuală trebuie asimilată aceluiași sindrom adolescentin, ușor schizoid: de la elogiul comunist al muncii grele a macaragiilor, țesătoarelor și metalurgiștilor, am trecut la elogiul loisir-ului, al spectacolului, al circului. Elogiam munca fizică? Ei bine, acum elogiem desfătarea picantă și circul politic! Elogiam anonimatul „colectivelor de muncă”? Ei bine, acum facem exclusiv elogiul lui „one man show”! Ne pregătim însă pentru alt stadiu. Se cam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
contracara. În rest, UE poate încuraja și finanța învățământul și producția culturală în limbi „locale”. Sper ca diversitatea etnică să aducă mai multă savoare decât conflict. Pe scurt, partea foarte bună a acestei diversități se leagă de tradiții culturale, limbă, loisir, turism cultural, diversitate culinară. Această parte trebuie încurajată fiscal și prin investiții. Europa trebuie să aibă politici coerente de educație în favoarea înțelegerii și acceptării celor diferiți și în sensul profund umanist al respectului față de umanitatea oricui. Fiindcă aceasta vine în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
30% din bugetul familiilor, față de numai 20% la începutul anilor 1960. 7. Pentru ilustrarea literară a fenomenului yuppie, vezi Bret Easton Ellis, American Psycho, Seuil, Paris, 1998 ștrad. rom., Editura Polirom, Iași, 2005ț. 8. Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, „Tel”, Paris, 1970, p. 27. 9. Referitor la această opoziție, vezi Pierre Bourdieu, op. cit., pp. 198-230. 10. Acest proces a precedat stadiul III, în special prin intermediul automobilului, al cărui succes nu poate fi disociat de capacitatea sa de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
este reluată de J. Rifkin, op. cit., pp. 182-216. 7. Bernard Cova, Véronique Cova, „L’hyperconsommateur, entre immersion et sécession”, în L’individu hypermoderne (coord. Nicole Aubert), Erès, Paris, 2004, pp. 199-213; Jean Viard, op. cit., pp. 106-115. 8. Paul Yonnet, Travail, loisir, Gallimard, Paris, 1999, p. 75. 9. Observatorul Cetelem 1999. 10. William Severini Kowinski, The Malling of America: An Inside Look at the Great Consumer Paradise, Morrow, New York, 1985, pp. 349-350. 11. Expresia „consum experiențial” a fost introdusă în marketing de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
17-20. 38. Mikhaïl Bakhtine, L’œuvre de François Rabelais et la culture populaire du Moyen Âge et sous la Renaissance, Gallimard, Paris, 1970; Georges Minois, Histoire du rire et de la dérision, Fayard, Paris, 2000, pp. 135-243. 39. Paul Yonnet, Travail, loisir, ed. cit., p. 200. 40. Ibidem, p. 214. 41. Gérard Mermet, Francoscopie 1993, Larousse, Paris, 1992, p. 241. 9. Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "9. Superman\: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" 1. Luc Boltanski, Eve Chiapello, Le nouvel esprit du capitalime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Paris, 2003. 13. Isabelle Queval, S’accomplir ou se dépasser. Essai sur le sport contemporain, Gallimard, Paris, 2004, pp. 229-230; Suzanne Laberge, Guy Thibault, „Dopage sportif: attitudes de jeunes athlètes québécois et significations dans le contexte d’une étique postmoderne”, Loisir et société, vol. 16, nr. 2, 1993. 14. Stéphane Mandard, „Le dopage dans les salles de musculation est en voie de banalisation”, Le Monde, 14 noiembrie 2003. 15. Asupra acestor efecte și asupra sportului ca dopaj, Isabelle Queval, op. cit., pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Chicago, 1954. 32. Vance Packard, Les obsédés du standing, ed. cit., pp. 284-285. 33. Paul Dumouchel, Jean-Pierre Dupuy, L’enfer des choses, ed. cit. 34. Asupra acestui punct, Raymond Boudon, op. cit., pp. 152-155. 35. Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, ed. cit., pp. 23-24 36. Gilles Lipovetsky, „Luxe éternel, luxe émotionnel”, în G. Lipovetsky, Elyette Roux, Le luxe éternel, Gallimard, Paris, 2003. 37. Această distincție conceptuală a fost avansată de John Rawls, Théorie de la justice, Seuil, Paris, 1987, p. 574
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
știință socială, specifică doar omului, care impune o relație: personală cu ceilalți (divinitate, ființe umane și animale, adjuvante sportive), în timp și în spațiul real, precum și în imaginarul sportivilor și al spectatorilor. Orice performanță eliberează ideea activității sportive ca bucurie/loisir și transformă activitatea de suferință intensă în clipa victoriei, singura codificare specifică pentru succes. Sportul se încadrează strict într-un raport de competiție, în care suferința din timpul antrenamentelor intră într-o societate a succesului unui grup social. Atenția publicului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
parte, în societate, din teoria culturii. Adevăratul rol existențial înseamnă constatarea că o concentrare spirituală înseamnă o precizare intr-un spațiu competitiv, fericit, într-un spectacol la origine sacru. Competiția sportivă a devenit astăzi, un mecanism social în timpul liber numit, loisir. La origine, jocul este o acțiune religioasă sacră (provoacă spaimă și minunare), cere o încordare, un efort, jocul, precum este credința presupune reguli, o iluzie, o inlusio, o înjucare, o comunicare specială de înțelegere, cunoscută doar de ființele umane, care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de recuperare, echipe care practică sport de plăcere, echipe care practică sport de performanță, echipe care practică sport din obligație; -după timpul acordat jocului sportiv: echipe care practică sportul continuu, echipe care practică sportul ocazional, echipe care practică sport de loisir, echipe care practică sport săptămânal, echipe care practică sport lunar. -modalitățile de clasificare pot fi infinite. Identitatea grupului social depinde de tipul de recunoaștere reciprocă, ca identitate de afinitate, ori profesională, ori tehnică, ori valorică. Fără nici un fel de afinitate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la formare: proceduri de selecție a candidaților: teste, portofolii, modalități de înscriere propriu-zise, gestionarea plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități de loisir, distracții etc.; Virtualizarea unei școli poate fi văzută ca un cumul continuu de inovări tehnice, digitale, prin care posibilele avantaje și dezavantaje sunt prezente (vezi Russell, 2004): Forme ale virtualizării Exemple de virtualizare Avantaje posibile Dezavantaje posibile Simularea Simulări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]