212 matches
-
asumînd ruptura intervenită în Imperiul Rtman, identificat cu Imperiul creștin, Papalitatea se instituie, în Occident, ca moștenitoare a puterii imperiale. Supunîndu-se acordului încheiat cu Ștefan II, Pepin cel Soirt își conduce, în 755, armata în Italia. Îi bate ușor pe longobarzi, îi înșeală pe ambasadorii împăratului care-i cer să rein-stiureze autoritatea bizantină în teritoriile recucerite și, după o ncuă descindere în peninsulă, în 756, îi impune lui Aistulf să-i da Papei un anumit număr de orașe din vechiul exarhat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al Bisericii romane a cărui sferă era divinul. 3 În realitate, avarii și bulgarii nu au ocupat niciodată o regiune numită "cîmpia Dunării": dacă primii s-au stabilit, în secolul al VI-lea (568), în Panonia, înlocuindu-i aici pe longobarzi și gepizi (după ce, în prealabil, pustiiseră Dobrogea), ceilalți se vor așeza definitiv la sud de Dunăre, unde vor întemeia un stat propriu (în anii 679-681). Autorii se gîndesc probabil la teritoriul din jurul gurilor Dunării, ceea ce este altceva (V. și infra
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
având primele centre de putere la Uppland sau Svitiod, vechea Uppsala, sau zona din jurul lacului Mälaren unde, prin secolul al XIII-lea va apărea noua capitală, Stockholm. Prin secolul al III-lea d.H., aceste triburi au preluat de la goți și longobarzi vechea scriere germană. Pe la anii 500-600 i-au înfrânt și alungat pe goți și unii dintre ei, deveniți corsari, fac primele incursiuni pe țărmurile nord-estice ale Angliei, atacând și prădând Mănăstirea Lindisfarme. Trăind într-un teritoriu împădurit și pietros după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
chiar două limbi diferite). Hochdeutsch era limba unei uniuni de triburi din regiunea Weser-Rin care, după prăbușirea Imperiului Român, a format numeroase unități statale, printre care Imperiul Francilor; în faza veche (Althochdeutsch, sec. VIII-IX) era împărțită în numeroase dialecte (franconic, longobard, aleman, bavarez etc.); cel mai vechi text (770) este un dicționar latin de sinonime tradus în germană. Sec. IX: poemul eroic Cîntecul lui Hildebrand, păstrat în varianta veche saxona; Niederdeutsch, vorbită în nordul Germaniei, cuprindea două ramuri: vechea franconică de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz. = greacă bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil it. = italiană, italian î.Hr. = înainte de Hristos înv. = învechit lat. = latină, latin log. = (dialectul) logudorez long. = (dialectul) longobard m. = (substantiv) masculin magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exactitate în ce moment toate acestea au avut un impact direct asupra metodei de prelucrare și conservare a slăninii la Colonnata. În conformitate cu unii autori, creșterea porcilor și priceperea renumită în arta prelucrării cărnii de porc (introdusă în plan local de longobarzi) au permis satului Colonnata să supraviețuiască în timpul Evului Mediu, atunci când activitatea de extracție a marmurei a cunoscut o stagnare. Cu toate că este greu de stabilit cu exactitate originea celtică, romană sau longobardă, chiar comunală, a tradiției locale de conservare a slăninii
32004R1856-ro () [Corola-website/Law/293176_a_294505]
-
Marea Adriatică, sudul peninsulei balcanice și Thracia-Constantinopol. Slavii sunt respinși de Belizarie sub domnia lui Iustinian. Din 558 vin avarii în nordul Mării Negre, care cer Dobrogea și gurile Dunării,dar fiind refuzați de Iustinian, se stabilesc în Pannonia alungându-i pe longobarzi. Aceștia au atacat și cucerit Smirmium , și asediază Thesalonicul. Mauricius duce campanii în Balcani împotriva slavilor și avarilor , dar este asasinat de Phocas. În 626, Constantinopolul a fost asediat de slavi și avari , în timp ce Heraclius era în război cu perșii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
arianismul a câștigat teren, fiind oficializat de Constanțiu al II-lea și susținut de Valens, apoi răspândit de Ulfila printre rândurile goților care s-au creștinat pe rit arian. Arianismul a fost o formă de rezistență antiromană, fiind adoptat de longobarzi, ostrogoți și vizigoți. În secolul al IV-lea apărut erezia lui Macedonius care susținea că Duhul Sfânt nu este de aceeași natură cu Tatăl și Fiul. Theodosius I a intervenit, în 381 convocând conciliul de la Constantinopol, unde Crezul a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în ceramică" și "obiecte de metal". Pe de altă parte, unele surse consideră mormintele princiare de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În cele din urmă, Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566). Avarii au avut apoi supremația în Bazinul Panonic și nord-vestul Daciei, iar longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin. Resturile gepizilor au fost asimilate de
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
meargă până la capăt pe calea deja deschisă de unii predecesori ai săi: adică să apeleze la ajutorul fancilor. Astfel l-a chemat în ajutor pe Carol cel Mare. Acesta a trecut în grabă Alpii, în 773, i-a învins pe longobarzi și a asediat Pavia, ajungând la Roma în săptămâna Paștelui din 774. Cu acea ocazie, la 6 aprilie, Miercurea Paștelui (a treia zi de Paște), a avut loc o memorabilă reuniune în "secretarium" Sfântului Petru, reuniune în care Carol cel
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
Armata Imperiului Roman de Răsărit (bizantină) luptă împotriva goților din Italia din 534 până în 555, reușind să desființeze statul ostrogot, dar nu reușeste să consolideze din nou peninsula italică, și astfel, în curând, Italia de Nord va fi cucerită de longobarzi (569).
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
grupărilor Bagaudae, vizigoților și burgunzilor. Hunii s-au extins între timp . Spre [[440]], procesul de centralizare a puterii din interiorul neamurilor hunice s-a încheiat, aceștia controlând numeroase triburi, de la Caucaz până la Elba și Dunăre: ostrogoți, gepizi, rugi, sciri, heruli, longobarzi, sarmați, alani și slavi, precum și populația daco-romană din Dacia și cea romanizata din Pannonia. Hunii și-au stabilit în Pannonia centrul confederației Europa centrală oferise surse reduse de hrană, fapt ce i-a determinat să recurgă la expediții facile de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
multe scrisori să creeze o bază nouă pentru un contact reciproc. Apogeul acestui schimb a fost atins când Constans al II-lea a stat în vizită la Roma între 5 și 7 iulie 663 ca să-i combată de acolo pe longobarzi. Ca oaspete, a asistat la două slujbe religioase în catedrala Sf. Petru, luând și cina împreună cu Vitalian. Papa a putut să mențină contactul cu Împăratul Bizanțului prin tăcerea lui discretă atunci când venea vorbă de numeroasele conflicte cu caracter politic și
Papa Vitalian () [Corola-website/Science/305410_a_306739]
-
însă, papalitatea a avut un rol tot mai important în apărarea Romei. În practică, eforturile papale au servit să se concentreze asupra extinderii longobarde. Un moment culminant în fondarea statelor papale a fost acordul de peste limitele cuprinse în donația regelui longobard Liutprand de Su. În cazul în care în cele din urmă a pierit longobarzii în 751, Roma a fost complet tăiată de Imperiul Bizantin, din care aceasta a fost, teoretic, încă parte. Cu îndemnul de Papei Zachary să deposede dinastia
Statele Papale () [Corola-website/Science/320401_a_321730]
-
la vest de localitatea Cassino (așezarea romană Casinum) între Roma și Neapole. Mănăstirea a fost întemeiată în 529, pe locul unei foste fortărețe romane "Municipium von Casinum", de Sfântul Benedict de Nursia (480-547). După distrugerea mănăstirii în anul 577 de longobarzi, Petronax de Brescia a fost însărcinat de Papa Grigore al II-lea să reclădească mănăstirea în anul 717. Aici au fost prezente personalități marcante din timpul Evului Mediu ca saxonul Willibald (700-787) și Sturmius (715-779). Carol cel Mare a acordat
Monte Cassino () [Corola-website/Science/320441_a_321770]
-
Graies (Alpii Gri). După stăpânirea multiseculară a imperiului și după încreștinarea ei, cetatea - grație Alpilor și zidurilor sale - a reușit să evite în cea mai mare parte invaziile. Francii lui Pippin cel Scurt au venit pe aici să izgonească pe longobarzi din Italia Septemtrională. Imperiul lui Carol cel Mare a făcut să treacă pe aici Via Francigena care lega Roma cu Aachen. După anul 1888 e.c. s-a ridicat Regatul Italiei sub stăpânirea lui Arduino d'Ivrea și a lui Berengariu
Aosta () [Corola-website/Science/297308_a_298637]
-
curții imperiale bizantine din Ravenna. Populația de pescari din Torcello, Malamocco și Olivolo va reuși, printr-o revoltă din 726, să impună alegeri libere ale dogilor. Reședința originară a dogilor se află în Malamocco, pe Lido. După cucerirea Ravennei de către longobarzi localitatea devine de fapt independența, deși de jure s-a mai aflat timp de secole sub stăpânire bizantina. Cu excepția unei scurte perioade în care Malamocco a fost ocupat de Pepin cel Cocoșat, în 810, Veneția și-a putut păstra independența
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
pentru circa o sută de ani pe estul acestui teritoriu. Aceștia au dominat Bazinul Panonic la est de Dunărea de Mijloc de-a lungul Tisei și nord-vestul Transilvaniei (Someșul de Jos). Ei vor fi înlăturați în 567 de către avari și longobarzi, avarii fiind o populație turcică asiatică veniți peste Carpați pe calea Nistru - Pasul Verețki - Tisa, iar longobarzii, triburi germanice venite din nord (regiunea slovacă). Avarii vor avea aici, centrată pe regiunea „Dunărea de Mijloc - Tisa”, o formație statală până la sfârșitul
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
în estul Transilvaniei, gasindu-se râșnite de piatră, vase de lut ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide și autohtone. Au fost învinși de longobarzi în 567 și avari, gepizii fiind împrăștiați și asimilați de autohtonii teritoriilor stăpânite de ei. Pătrunderea goților în zona nord-pontica a determinat apariția unei noi noțiuni etno-geografice: Gothia, fiind atestata în inscripția de la Frigia, în care este menționată Gothia și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
său, cu o armată înapoi în Noricum împotriva lui. Onoulphus a considerat necesar să evacueze populația romani rămasă și i-a reinstalat în Italia. Rugii rămași au fugit și s-au refugiat la ostrogoții. Provincia abandonată a fost ocupată de către longobarzi de 493. Poziția lui Odoacru s-a îmbunătățit, Zeno, împăratul din est, a început să-l sesizeze ca pe un rival. Potrivit lui Ioan al Antiohiei, Odoacru schimbate mesaje cu Illus, care a pornit o revoltă împotriva lui Zeno în 484
Odoacru () [Corola-website/Science/321701_a_323030]
-
Italicum") a fost o entitate politică aflată sub controlul dinastiei Carolingiene din statul francilor, după prăbușirea Regatului longobard în 774, după asediul Paviei. Formațiunea statală a fost în cele din urmă încorporată Sfântului Imperiu Roman în 962. Regatul constituit de către longobarzi s-a dovedit a fi mai stabil decât cel al ostrogoților, predecesorul său în Italia, însă în 774, sub pretextul apărării papalității, francii conduși de Carol cel Mare au cucerit regatul longobard. Francii au menținut teritoriul italo-longobard separat de al
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
apare pentru ultima dată în "Codex Caietanus". Politica română a Emiliei a fost puternic înclinată către susținerea papalității și a longobarzilor împotriva Bizanțului și a posesiunilor acestuia în Italia de sud. În 1012, Emilia a permis lui Dattus, un rebel longobard anti-bizantin din Bari, să fortifice un turn din Garigliano, în teritoriul găetan, beneficiind de trupe papale trimise de papă Benedict al VIII-lea. În 1014, la Castro Argento (de asemenea, în posesiunile ducatului Gaetei), Emilia și episcopul Bernard de Gaeta
Emilia de Gaeta () [Corola-website/Science/324889_a_326218]
-
urmă. Cea mai mare parte a domniei lui Eric a constat în luptele împotriva avarilor stabiliți în Pannonia. În aceste acțiuni, el a fost însoțit de Pepin de Italia, alături de care, în 791, au pus în marș o armată de longobarzi de-a lungul văii râului Drava și au devastat Pannonia, în timp ce Carol cel Mare însuși înainta de-a lungul Dunării, pătrunzând adânc în teritoriul stăpânit de avari. Carol a fost nevoit să întrerupă campania din cauza unei revolte a saxonilor din
Eric de Friuli () [Corola-website/Science/324892_a_326221]
-
a fost nevoit să întrerupă campania din cauza unei revolte a saxonilor din 792, însă Pepin și Eric au continuat să asalteze puternicele fortărețe ale avarilor. Principala fortăreața, celebrul Ring al avarilor, a fost cucerită în două rânduri de către franci și longobarzi. Prada i-a fost trimisă lui Carol la Aachen și redistribuită susținătorilor acestuia. În 795 sau 796, Eric și Pepin s-au aliat cu guvernatorul ("tudun") occidental al avarilor, au condus un atac care a silit pe căpetenia ("khagan") avarilor
Eric de Friuli () [Corola-website/Science/324892_a_326221]
-
al IV-lea, și Leon, unchiul și tutorele moștenitorului de drept. Leon I a ocupat funcția în septembrie, însă în luna următoare susținătorii Emiliei și ai lui Ioan al V-lea l-au înlăturatde la conducere. În octombrie 1041, principele longobard Guaimar al IV-lea de Salerno apare pentru ultima dată ca semnând un act din poziția de duce de Gaeta. Din actele datate în august 1042, prezervate în "Codex Caietanus", se deduce că Leon guverna ca duce, probabil ca urmare
Leon I de Gaeta () [Corola-website/Science/324888_a_326217]