184 matches
-
dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit măr, furculiță de mâncat măr, furculiți și cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe acești oameni în pustietățile Călimanilor la noi și dă-le numai un ceaun, o custură, amnar și iască, baltag și tohoarcă, și lasă-i să se descurce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vindecuț (Roripa pyrenaica, Arabis alpina, Arabis auriculata, Arabis sagitata, Arabis halleri, Arabis procurens, Arabis brasticaformis, Cardamiine gelida, Cardamine hayneana, Cardamine amara, Cardamine resedifolia, Sisymbrium alliaria), Muștariu negru (Sisymbrium orientale, Sisymbrium irio, Brassica nigra), Rapița sălbatică (Brassica rapa), Muștariu (Sinapis lba), Lopățică (Lunaria rediviva), Rândunica, Chituluș (Alyssum gemonese, Alyssum Calycinum, Draba verna), Buruiana viermelui (Thlaspi Kovacsii, Thlaspi arvense), Drob mărunt, Drobușor (Isatis tinctoria, Colțu lupului (Bunias orientalis) Familia Resedacee. Rosedă, Coada vacii (Roseda lutea) Familia Violacee.Viorea (Viola hirta, Viola ambigua, Viola
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obraznic, m-a pus într-un sac și m-a învârtit și mi-a dat drumu în ogradă. Și mi-o rupt mâna stângă. Și biata bunica mea, mi-a dat mâna cu unt și mi-a pus-o în lopățele. Și am purtat-o legată de gât până ce s-a vindecat, de nici nu se mai cunoștea că a fost ruptă. Într-o vara mama era foarte bolnavă. Eu m-am dus la biserică ca să-i aduc mamei cireșe. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Neculai, vin acasă, unde mama î nnebunită de spaimă și supărare, fuge repede în vecini, l a niște femei care se pricepeau la astfel de vindecări, le ad uce, fac sfat, îi leagă și bagă osul la locul lui, în lopățele, îl bandajează și... pleacă. Dar cum băiatul pierduse mult sânge, t ata îl ia și își duce fiul la spitalul de la oraș. De la TârguĂOcna. Când doctorul îl consultă constat că în afară că pierduse mult sânge osul piciorului nu mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mult sânge, t ata îl ia și își duce fiul la spitalul de la oraș. De la TârguĂOcna. Când doctorul îl consultă constat că în afară că pierduse mult sânge osul piciorului nu mai avea stabilitate. Ieșise de la locul lui, cu toate că avusese lopățelele vecinelor noastre și în plus era vorba și de o anumită infecție, greu de identificat și de vindecat. Ce facem bade, îi tăiem piciorul feciorului?, îl întreabă doctorul pe tata. Tata nici să audă de așa ceva. Se supără, ba ch
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din punct de vedere al protecției muncii, adesea nemâncat și fără merinde de provizie, minerul se băga târâș pe galeria unde săpa stratul de cărbune care oscila între 50 60 cm. grosime. Intra în galerie cu lampa de carbid, o lopățică și un picanaș cu care săpa cărbunele și trebuia să dea producția cerută, măsurată cu zgârcenie de oamenii stăpânirii. Lungimea galeriei unde intra minerul târându se pe o coastă și înaintând cam 100 de metri, chiar și mai mult într-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a începe săpatul, pe cei doi popici din imediata apropiere, așeza o traversă, tot din lemn confecționată, care susținea galeria să nu se surp e la locul de exploatare. Minerul cu piconașul lovea în stratul de cărbun e iar cu lopățica așeza ceea ce „cădea” pe un jgheab din tablă și fier care făcea niște smucituri, mișcat de un motoraș în funcție la capătul galeriei. Dincolo, la capătul galeriei principale, unde jgheabul ducea cărbunele, acesta era încărcat în vagoane de către ajutorul de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
obișnuiești. Ia-o ușor deocamdată! Cred că-i cel mai înțelept lucru pe care-l pot face. După ce-a stocat visul, bibliotecara a început să se pregătească de plecare. A deschis ușa sobei, a scos cărbunii încinși cu o lopățică și i-a îngropat într-o găleată cu nisip. — Ai grijă să nu obosești și psihic. Mama îmi spunea mereu lucrul ăsta. Oboseala n-are decât să cuprindă trupul, dar nu și sufletul. — Grozav sfat! Să fiu cinstită, nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Marta când mi-a adus-o pe Sarah la birou. Marta a dat din umeri și-a zis: „Cred că arată șic“.) Sarah ținea în brațe o poșetuță Hello Kitty plină cu bomboane Skittels primite de Halloween. A luat o lopățică și a început să-și îndese Skittles în gură de parcă ar fi fost pilule, bălăngănindu-și picioarele pe ritmul trupei de băieți. - De ce înfuleci bomboanele așa, iubito? - Pentru că așa face și mami când e în baie. - Robby, vrei să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și pe dreapta sunt buticuri. Țigări, suc, bere la cutie și la pet, colace chinezești cu Mickey Mouse, colace chinezești cu asfințituri mov, colace chinezești cu Lady Gaga, pistoale cu apă (chinezești), pistoale cu bule de săpun (taiwaneze), găletușe și lopățici, prosoape cu Isus Cristos, prosoape cu Maica Domnului, monstruleți de plastic cu leduri mov, învelitoare chinezești pentru iPhone-uri chinezești, acadele roz, biscuiți turcești, vată de zahăr, șepci cu Steaua, Dinamo și Lion King. Pedalez cu grijă, printre oameni care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
zgâiți, tânăra țărancă, pe cât de timidă, pe atât de obraznică, arunca priviri indiscrete în jur. Doamna Dunin se apropie de ea și mâinile ei plăpânde, pline de inele, desprinseră cu blândețe, fără ca fata să bage de seamă, laba care ținea lopățica. Aveți atâtea icoane, doamnă, nu e una destul ca să-ți faci rugăciunea? Doamna vărsă jarul în sobița samovarului, puse lopățica în aceeași labă, vârî o prăjiturică în cealaltă și, luând-o cu gingășie pe posesoarea lor pe după umeri, o îndrumă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ea și mâinile ei plăpânde, pline de inele, desprinseră cu blândețe, fără ca fata să bage de seamă, laba care ținea lopățica. Aveți atâtea icoane, doamnă, nu e una destul ca să-ți faci rugăciunea? Doamna vărsă jarul în sobița samovarului, puse lopățica în aceeași labă, vârî o prăjiturică în cealaltă și, luând-o cu gingășie pe posesoarea lor pe după umeri, o îndrumă spre ușă: "Mulțumesc, la revedere!" Iubea poporul, dar nu prea de aproape. Fata ieși aruncând, cu capul întors, o ultimă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane, i-a pusă oasele la loc, a legat locul strânsă cu o cârp înmuiată în rachiu. Tot așa, Raveca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu adevărat se pricepe la vindecat este Gheorghe a lui Iftenie Cucu. Dacă are omul o scrântitură, un mușchi încălecat, un picior sau o mână ruptă, ferească Dumnezeu, el este cel mai bun doctor, nu taie nimic, aranjează, pune în lopățele și, când știe el că s-a vindecat, scoate lopățelele și dă drumul omului sănătos. Așa s-a întâmplat cu Gheorghe a lui Pavăl care și-a sfărâmat piciorul la pădure. Dar asta cu ciolanele, nu-i descântec, e știință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iftenie Cucu. Dacă are omul o scrântitură, un mușchi încălecat, un picior sau o mână ruptă, ferească Dumnezeu, el este cel mai bun doctor, nu taie nimic, aranjează, pune în lopățele și, când știe el că s-a vindecat, scoate lopățelele și dă drumul omului sănătos. Așa s-a întâmplat cu Gheorghe a lui Pavăl care și-a sfărâmat piciorul la pădure. Dar asta cu ciolanele, nu-i descântec, e știință, păcat că Gheorghe a lui Iftenie Cucu nu s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tairi (de trei mărimi). 8.27 linguri de argint de China, 11 furculițe și 11 cuțite, asemenea. 9.12 cuțite cu minere de argint, 11 furculițe, 11 cuțite și una lingură mare, toate de argint. 10.Una furculiță și una lopățică pentru bucătărie. 11.15 scăunașe de argint pentru tacâmuri. 12.2 pahare pentru scobitori de metal. 13.Un tacâm (lingură, furculiță, cuțit) în toc. 14.6 piedestale nichelate pentru pahare de ceai și 6 farfurioare idem. 15.2 ceainice de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un mormânt. „De ce tocmai aici? Pe drum vor trece oameni, căruțe, camioane, poate și tancuri, fiind război. Tot timpul vor fi deranjați”. Încercă să sape undeva în latură de drum, dar pământul era ca piatra, de abia îl scrijelea cu lopățica aia. Renunță. Coborâ în groapa bombei, îi netezi fundul cât a putut și el cu lopata apoi i- a coborât pe rând așezându-i alături. Puse păpușa, înnegrită acum de sângele închegat lângă fetiță, își dezbrăcă încet cămașa și o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pot crea paradoxul ca Eminescu, spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu popular, să ia înfățișarea "autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France." În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a operei humuleșteanului, pornind de la următoarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prevăzută cu o extremitate perforată fin, numită ciur de stropitoare. Este folosită atunci când transportul apei nu se realizează la distanțe mari, servind în egală măsură și pentru a transporta îngrășămintele solubile. Alegeți o stropitoare potrivită pentru dumneavoastră. • Transplantatorul este o lopățică, lată sau îngustă, folosită pentru sfărâmarea bulgărilor de pământ și pentru a scoate din pământ anumite plante fără a le afecta rădăcina; poate fi folosit și pentru săparea unor gropi mici în vederea plantării. Transplantatorul este folosit pentru a lucra pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
tari sub saltea. Vârfurile degetelor pipăind cusăturile și descoperind nodurile de care să te agăți. Pielea aspră pe coapsele mele - și acolo se ascunde copilăria. În vechea noastră casă, sub scară, mama se împiedică și scapă pe genunchii mei o lopățică plină cu cărbuni aprinși. Nu-mi mai amintesc lucrul ăsta sau mai degrabă rețin durerea, dar nu mai știu cât rău mi-a făcut durerea aia. Fără miros, fără gust, ca un buchet prăfuit de imortele agățat într-un cui
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
în piețele publice, precum și în parcuri, cu excepția celor în care sunt amenajate locuri speciale pentru câini. Plimbarea câinilor pe domeniul public se poate face numai cu lesă și botniță, iar stăpânii acestora au obligația de a avea asupra lor o lopățică și o pungă pentru a putea să curețe excrementele lăsate de câini pe domeniul public. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 2 și 4 milioane de lei. Miercuri, 12 mai, primarul Timișoarei a avut
Agenda2004-20-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282409_a_283738]
-
trotuar, un mustăcios care stă pe jos, turcește, oferă spre vânzare butași de trandafir (el le spunea "grena", "galben", "imperial", "alb") ambalați cu pământ în pahare de McDonald's și Coca-cola. Cumpăr câteva. Ce bine îmi stătea mie cu o lopățică și o săpăligă la locul pe care li-l destinasem! Trag de ei să-i scot din pahare și - stupoare! Erau niște biete nuiele provenite de la curățatul de primăvară din părculețe, evident, fără rădăcină. Păcăleala nu m-a mirat. M-
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
am nimic din ce mi-ar trebui să termin această baladă pe care am început-o în somn într-o joi: Some lives ago, One death ahead. Săgețile au obosit. Pe coarda arcului se odihnesc niște izmene puse la uscat. Lopățica mică de infanteie furată din dotarea garnizoanei a ruginit îngropată în pămînt - mînerul ei l-am folosit drept arac pentru altoiul de roșii premiate Pax Romana. "Pax, Pax, da’ cu cine?", mă întreabă gloaba asta glorioasă care m-a purtat
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]