145 matches
-
au răzbit până la mal. Sunteți pe mâini bune. - Dacă spui mata, înseamnă că așa-i, i-am zis eu liniștindu-mă. După ce ne-am înțeles din preț, băieții au început să descarce bagajul din mașină și să-l ducă la lotci. Pe urmă ne-a invitat și pe noi. Ne-a arătat locurile pe care ne-am așezat, ne-am luat rămas bun de la gazdă și am plecat să traversăm Sulina. Ne-am înțeles să ne lase într-un loc pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plaur măricel, vreo zece pelicani stăteau nemișcați, parcă dormitau. Unul, în apă, pescuia. L-am văzut când a prins un pește în cioc, l-a ridicat în sus și peștele a dispărut în gușa lui cea portocalie. Apoi cele două lotci au cotit la dreapta, pe un canal mai lat, în care, pe o parte era o puzderie de nuferi, care mai de care mai mari și mai frumoși. Era un peisaj de vis. Am rămas cu ochii țintiți la ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și apoi am gâlgâit și noi din sticlă. Era al naibii de bun, wisky veritabil, scoțian. A venit și ultima zi de ședere pe Șontea. De dimineață am strâns corturile, am adunat lucrurile mai importante și spre prânz, când trebuia să vină lotcile să ne ia, nu mai aveam decât focul de stins și de pus cutia cu table în bagaj. Am mâncat bine ultima saramură și altele, ce nu mai suferea amînare. La ora 12, au venit băieții de la Gorgova. Am băgat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că vrem să mergem pe Șontea, la locul de pescuit de anul trecut, a tăcut, mirat parcă de curajul nostru. - Dacă asta vi-i voia, atunci să chem băieții A dat telefon și liceenii noștri, tot aceia, au venit cu lotcile. Erau parcă ceva mai mari. Ne-au salutat și ne-au recunoscut imediat. - Ei, ce ziceți, i-am întrebat, străbatem noi până pe Șontea? - Cum să nu, străbatem, că doară plutim. Problema este ce-o fi acolo... răspunse cel mai măricel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au recunoscut imediat. - Ei, ce ziceți, i-am întrebat, străbatem noi până pe Șontea? - Cum să nu, străbatem, că doară plutim. Problema este ce-o fi acolo... răspunse cel mai măricel. Au luat bagajul din mașină și l-au dus la lotci. Pe Zambilica am băgat-o în curte, ca rândul trecut. După ce lam cinstit pe omul de casă cu coniac și am băut și noi câte vreo două beri, ne-am îmbarcat și am plecat. Valuri nu prea mari loveau pieziș
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
băgat-o în curte, ca rândul trecut. După ce lam cinstit pe omul de casă cu coniac și am băut și noi câte vreo două beri, ne-am îmbarcat și am plecat. Valuri nu prea mari loveau pieziș bordul stâng al lotcilor, dar direcția era bună, băieții își cunoșteau meseria. Ploaia încetase și Sulina părea încă destul de sumbră, apa era de culoare mai închisă. Noi eram tăcuți, n-avea nici unul chef de glume, ultimile vorbe ale băiatului-ghid ne puseseră pe gânduri. Am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
două căni. S-a băut și țuică de cazan, și am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine. Toată lumea era voioasă, mai mult pentru reușita mea. Era ultima zi de ședere pe insulă. Pe la prânz au venit băieții cu lotcile și ne-am îmbarcat. Crapul l-am pus într-un sac de plastic. Am plecat de pe insulă, dar nu cu aceeași părere de rău ca anul trecut. Faptul că nu s-a prins pește ne afecta mai puțin, trăiam cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
carbidul de la lampă, dar mă obișnuisem să văd totul prin întuneric, și vag, la lumina pâlpâindă a focului aproape stins. Era totul normal, cum nu se mai poate mai frumos. Deodată, într-o seară, dispre canalul din stânga, a apărut o lotcă. Întâi am văzut o barbă mare, roșcovană, sub o frunte înaltă, inteligentă și încă un om. Aveam puse trei scule la crap și mi-am zis: lasă-i să treacă, în deltă nu trebuie să te superi dacă-ți întrerupe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
inteligentă și încă un om. Aveam puse trei scule la crap și mi-am zis: lasă-i să treacă, în deltă nu trebuie să te superi dacă-ți întrerupe cineva fericirea de a fi singur cu natura. În definitiv, o lotcă ce trece o dată la trei zile nu-i rău, dimpotrivă, îmbogățește peisajul. Și cine credeți că era lângă lipovanul cu o barbă mare și roșcovană? Chiar el, Sandu, amicul meu, cel cu acordeonul. Eu l-am recunoscut imediat, el pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era lângă lipovanul cu o barbă mare și roșcovană? Chiar el, Sandu, amicul meu, cel cu acordeonul. Eu l-am recunoscut imediat, el pe mine nu prea, apoi totul a mers repede: Salut, salut. Apoi a acostat, lipovanul a legat lotca de o răchită. Sandu a scos o sticlă, gâl, gâl, din vodca lui, apoi gâl, gâl, din coniacul meu, am dat și lipovanului o jumătate de alcool etilic de 96 de grade, el a destupat sticla cu dinții lui strălucitori
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a făcut vesel semn cu capul să mâncăm. După ce am mâncat cu toții, lipovanul a mai tras din alcoolul căpătat încă o dușcă lungă, a astupat sticla cu grijă și și-a pus-o în buzunarul de la rubașcă. Apoi a dezlegat lotca și a plecat, nu înainte de a-i debarca acestuia bagajul și de a-i spune amicul meu să vină în seara următoare ca să-l ia. Și atunci, când ultimul plescăit de ramă s-a stins în stufăriș, ne-am lăsat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care am băgat bucăți de șalău; a urmat crap prăjit în hârtie pe cărbuni și cafea. - Îmi povesteai odată de o frumusețe a ta, ceva sublim, care n-are asemănare cu nimic în lume. Acum că se apropie lipovanul cu lotca și ne despărțim, poți să-mi spui despre ce era vorba? mă întrebă el. I-am zâmbit larg, de data aceasta, i-am arătat tot ce mă înconjura, ba chiar și o libelulă ce se lăsase pe vârful unei lansete
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
al unui Adrian Maniu, ca în acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vânzătoarea de legume își surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul, înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Sighetu Marmației (județul Maramureș) - ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori - ansamblul folcloric din municipiul Constanța - ansamblul folcloric din Medgidia - un grup vocal-instrumental în Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori - trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, în comuna Ghindărești (județul Constanța) - două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de banane, urc-o și pe cealaltă, fata ține doliu și cară la roșii undele alimentare pentru Reni, s-au tăiat din Galați, bustul lui Ștefan cu fundal Prutul, "Complexul sportiv", urcă tot să-mi amintească de rudele de pe decinde, lotca între poale de nuferi, Brînza femeia cu cercei ca fina Stanca la tinerețe, și ea e moartă de doi ani! Pălărie Prăzulie a ieșit cu nevasta, îndoliată bălaie și tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au indus în eroare pe cercetătorii grăbiți ai manuscriselor de la Mălini. Într-o revistă lunară de cultură, strofele lui Liu Tzeau erau prezentate drept "poem inedit de Nicolae Labiș" (" Da, scumpa mea, luna e nespus de frumoasă / Valul, în coastele lotcii încheagă un cântec, / Buzele tale mă caută calde și vâsla / Se-mpiedică-n apa bătută cu stele de jad...") Facem cuvenita rectificare nu de alta, dar pe lângă alte acuze, în cârca poetului s-ar mai așeza și "localizări nedeclarate". Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se garanta înapoierea lor în străinătate sau reimportul lor în R.P.R. în termen de cel mult 6 luni. În cazurile cînd înapoierea în străinătate sau reimportul în R.P.R. nu se va face în termenul fixat, taxele sînt dobîndite pentru stat. Lotcile și uneltele de pescuit care ar fi aduse sau scoase din R.P.R. în mod provizoriu de pescari vor fi supuse acelorași formalități și garanții că și vehiculele și vitele de povară. Articolul 59 Autovehiculele de orice fel și remorcile lor
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
General Culcer nr. 49, sectorul 6. 19. Kornja Vîntu Ana, cetățean iugoslav, născut la data de 2 ianuarie 1964 în localitatea Barice, Iugoslavia, fiica lui Nikolaje și Geolina, domiciliată în prezent în București, str. Viorele nr. 26, sectorul 4. 20. Lotca Oleg, fără cetățenie, născut la data de 29 aprilie 1968 în localitatea Gură Galbenă, Republica Moldova, fiul lui Grigore și Zinaida, domiciliat în prezent în Tecuci, str. Ștefan cel Mare nr. 115 bis, județul Galați. 21. El-Fout Mouhamad, cetățean palestinian, născut
HOTĂRÂRE nr. 380 din 10 iulie 1992 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122165_a_123494]
-
sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9, venea cu carul de pește la Vîlciu, la cântărit peștele și luarea avizului. Încărca peștele în lotcă și pleca cu el la vale la Brăila, cale de 35 km. Preda peștele și pornea înapoi, în susul Dunării și al Vîlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice, nici zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat în statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane ha și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
luxosul vas Carpați pe Dunăre și un mic vas care ne-a dus pe Mediterana în zona Roussillon-ului, visul meu pentru o călătorie mai lungă, pe mare sau pe ocean, încă nu s-a împlinit. Am omis să amintesc de lotcile din Deltă și de micile șalupe închiriate pe lacul Lehman, acestea din urmă fiind singurele la a căror cîrmă s-a aflat vreodată subsemnata. Ah, da! Și vaporul fost transportor de orez de pe canalele Indiei de Sud, încîntător cottage plutitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
să mă duc nu a putut și voiajul s-a amînat sine die. Păcat. În ce privește țara noastră, atît de bogată în minunății, îmi mai doresc să mai străbat măcar o dată Delta, cu canalele și cu pădurea Letea, dacă nu în lotcă, măcar cu vreun alt mijloc plutitor. Aproape toți pensionarii pe care-i cunosc, nu numai că au străbătut țara în lung și-n lat, dar au călătorit și călătoresc oriunde și oricînd. În Franța, pensionarii de generația mea au prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
la tot pasul. Personajul urcă pe râurile Nipru și Desna până în orașul Cernigov. Călătoria are loc în octombrie, pe ploaie și frig. Barca se umple cu apă, se împotmolește într-un banc de nisip, se răstoarnă, este schimbată cu o lotcă mai mare și mai sigură. Asistăm la convulsiile unei călătorii, cu final imprevizibil, care par a reflecta, tulburarea unui suflet chinuit de îndoială asupra justeții hotărârii luate. Ritmul este menținut de caracterul preponderent verbalizat al discursului literar. Tabloul realizat este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
evenimente își menține cadența fără pauză: barca urcă pe râu, vâslele lovesc apa, noaptea barca este trasă la mal, apoi accidental intră într-un banc de nisip, e gata să se sfărâme, oamenii sar în apă, nisipul fuge de sub picioare, lotca trece pe sub mal cu o secundă înainte de prăbușirea unei mari bucăți de pământ. Preluând un termen din poetica lui Boris Viktorovici Tomașevski,<footnote Vezi, Boris Viktorovici Tomașevski, „Versul și ritmul. Observații metodologice” în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9, venea cu carul de pește la VÎlciu, la cântărit peștele și luarea avizului. Încărca peștele În lotcă și pleca cu el la vale la Brăila, cale de 35 km. Preda peștele și pornea Înapoi, În susul Dunării și al VÎlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]