8,109 matches
-
ei păsările taie cu aripa arcuite felii de văzduh, aceleași, mereu aceleași, parcă din ce în ce mai mari și parcă din ce în ce mai mici, și iarăși la fel, și din nou altele, la nesfârșit, în înălțări și căderi, în cercuri și spirale. Iar apa, în lucia ei limpezime, reflectă zborul și ritmurile lui și totul se întoarce la tine, în mute repetiri ale liniei, o dată cu păsările care pleacă și vin, unind țărmul cu marea, în lung legănate rotiri. Reveriile mării, - cele ale mării pe care am
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
ambasadorului cu românii baptiști din zonă, el urmând să-și prezinte o carte, invitația nu a putut fi onorată. În Florida l-am reîntâlnit pe colegul meu de facultate Ion Mihai Pacepa cu ocazia unui interviu luat În Hollywood de Lucia Hossu Longin. Potrivit agenției Agerpress, se consideră că acesta a contribuit la demolarea imperiului sovietic și a lui Ceaușescu mai mult decât Walesa, Havel și chiar Papa Ion Paul al II-lea. (Interesant, s-a propus ca ”Testul Pacepa” să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de aur”, lasă minunea să poată fi contemplată pe geam, din cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când sursa dinăuntru se oprește lumina lunii nu mai străbate geamul, nu se mai Îngemănează cu lumina interioară. Este vorba, material vorbind, de o lampă una destul de arătoasă chiar iar spiritual nu putem vorbi În nici un caz de bărbatul
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
s-a simțit obligat să descrie în amănunt fiecare repetiție, fiecare spectacol, fiecare concert. Poposit în cel mai important teatru liric al Europei, Ionel Perlea nu a uitat că este român și grija în promovarea cântăreților Tomel Spătaru, Petre Munteanu, Lucia Bercescu, s-a dovedit un gest singular, egalat peste decenii la Opera de Stat din Viena doar de Ioan Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
catedră Irina Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează, finalmente, o judecată de valoare: ,, Concluzia cea mai inspirată aparține scriitoarei din Botoșani Lucia Olaru-Nenati, rostită la masa de pomenire oferită de doamna Lora, într-un loc romantic, ca în versul ,,Pe unde drumul ne ducea în rai”: . Nu e ușor să susținem examenul la această școală a vieții, mai ales după ce a plecat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14 ianuarie 2014, în biserica Mănăstirii Putna, de un sobor de preoți ai
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
familiaritate caldă, ce rechema vremea celei dintâi rostiri. Era un ecou viu, auzit de ea, doar presimțit de mine, pe care chiar autorul lor, al versurilor, îl lăsase, ca o amprentă de neșters. Camera Elenei, vegheată din tablou cu grafica Luciei Piso de privirea tainică a poetului, care îi încredințase nu numai cuvântul, ci și tăcerile sale rodnice, se transforma într-un templu, unde ea oficia ca o preoteasă antică. Neîndoios, Elena făcuse din păstrarea amintirilor și a textelor încredințate cândva
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
1 Decembrie se va oficia parastasul de pomenire, chiar dacă mormântul nu va putea fi amenajat. La Sălățig ne continuăm demersurile pentru a afla date și a localiza mormântul lui Simion Mărieș. Adresez mulțumiri tuturor celor care m-au ajutat : d-nei Lucia Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare, Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Arhivelor județului Sălaj, d-lui Daniel Săbăceag, Muzeului de Istorie și Artă din Zalău, d-lui cercetător Marin Pop, Muzeului Județean din Satu Mare, d-
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
2015, au dezbătut un caz social cutremurător. Despre ce este vorba? În 2002, doi cetățeni români, Iuliana Petronela Divile și Marin Marian Trandafir, se cunosc în Italia, iar un an mai târziu se căsătoresc. În 2003 se naște primul copil, Lucio Daniele, iar în 2006 al doilea, Andrea Angelo. Imediat după nașterea fiecărui copil, cuplul Divile - Trandafir se prezintă la Consulatul României de la Roma, pentru a obține certificatele de naștere. De drept, acești copii sunt cetățeni români. În acea perioadă familia
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
2007, doamna Divile Petronela s-a adresat serviciilor sociale ale sectorului 1 - Roma Capitale cerând sprijin pentru înscrierea copiilor la grădiniță. În loc să ofere un ajutor concret, asistenții sociali s-au prezentat însoțiți de Carabinieri și au preluat cei doi copii, Lucio Daniele și Angelo Andrea. Operatorii sociali s-au adresat imediat instanței, solicitând îndepărtarea minorilor de lângă părinți și integrarea acestora într-un institut de plasament. Tribunalul de minori a dispus decăderea din drepturile părintești ale cuplului. În timpul procedurilor, părinții se plâng
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
reuși să salveze cazul judecat în prezent? Dacă domnul Consul va reuși să rezolve această situație, oare nu ar merita să fie numit în funcția de Ambasador al României în Italia? Urmăriți aici Poze și video cu cei doi copii, Lucia Daniele și Angelo Andrea, îndepărtați autoritățile italiane de proprii părinți(https://www.youtube.com/watch?v=p4mnf3PFnmk&feature=youtu.be „Români pentru români”, Emisiune difuzată în direct pe postul Dacia Tv Moderator: Eugen Terteleac Comunicat ARI
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
intitulată „Din sălile de concerte”. În emisiunile pe care le-a redactat, a prezentat distinși cântăreți de operă, celebrii soliști instrumentiști, dirijori, muzicologi iugoslavi și străini, realizând convorbiri cu foarte mulți dintre ei, precum: Octav Enigărescu, Nicolae Florei, Florin Georgescu, Lucia Țibuleac, Maria Slătinaru Nistor, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Elena Gaja, Ion Iancu, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Viorel Cosma și alții. Iată câteva titluri de emisiuni pe care le-a redactat: „Armonii sonore”, „Perle muzicale”, „Din lumea artei muzicale”, „Serenadă nocturnă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
ilizibile, au căzut. Multe par siropoase. De un sentimentalism, de un sentimentalism! Acum patru sau cinci ani cînd era la noi furia romanelor de dragoste (Camil Petrescu, Holban, M. Sebastian, M. Eliade, M. Celaria, Ionel Teodoreanu, O. Șuluțiu, D. Petrașincu, Lucia Demetrius etc.; cînd apăreau și unele capodopere ale genului ca Adela etc.), Eminescu rezista încă în proporție de șaptezeci și cinci la sută. Era actual. Era în atmosfera noastră senzualo-sentimentală. Acum, Eminescu, odată cu ultimele romane reușite de dragoste, pare a se scufunda
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
să devină invizibil, reprezintă o mască defensivă, fără însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te momește în vîrteje;/ Tu pe-alături te strecoară,/ Nu băga nici chiar de seamă,/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă." (s.n.) Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a strecurat/ Și din
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
cu timpul cu alte scenarii pe care imaginația mea le crea de data asta alimentată de o contribuție mai laborioasă dar tot atît de inutilă în ceea ce privește realizarea unui vis. Pe firmamentul bogat în apariții literare, tocmai apăruse romanul Tinerețe al Luciei Demetrius, care însemna pentru mine un fel de salt îndrăzneț, o posibilă realizare a visurilor mele dintotdeauna, un îndemn eroic de a mă avînta cu toată forța mea în volbura plină de atracții a unei realizări, a unei victorii pe
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Lucia Negoiță Ajungă zilei Ochii mei mlăștinoși, neuronul ultim al milei stă gata s-abdice, parfumat și fără ajutor samovarul pufăie lent duhul lui gâlgâie peste încăpere salul cu franjuri tresare vals, domnilor, muzica, vals da, febra pe care poeta anca
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
unor calcule și probabilități (plauzibil fiind anul 1819, același pentru N. Bălcescu și Alecu Russo), celălalt reper biografic de încadrare este ferm: poetul s-a stins în zorii zilei de 20 august 1872, la Spitalul Sf. Pantelimon din București. Sărăcia lucie și urmele bolii - una care avea să-l răpună și pe Eminescu - îl împuținaseră și-l îmbătrîniseră într-atît încît certificatul de deces înregistrează, haotic, vîrsta de 80 de ani. Contemporanii, insensibili atît la atenționările repetate ale lui Hasdeu și Grandea
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
vor fi alese împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență. În 11 octombrie, unii dintre cei mai importanți designeri și stiliști din România vor susține proiectele de plantare ale Asociației MaiMultVerde prin organizarea unei prezentări de modă în scop caritabil. Maria Lucia Hohan, Rhea Costă, Claudia Castrase, Cristian Samfira, Murmur (Andreea Bădală), Adelina Ivan, Kinga Varga, Malvensky Charms (Malvina Cservenschi), Mirela Diaconu, Andra Clițan, Wilhelmina Arz, Trends by Adina Buzatu, susținuți de Laurent Tourette și echipa Art În Makeup, vor prezenta cele
Fashion for Trees by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82402_a_83727]
-
respectivi, printre care te afli și tu, au calități intelectuale ce depășesc cu mult media, dar te rog să nu uiți un lucru... nu au avut doar aceste calități, ci și șansa de a fi ajuns acolo, să o arate... @Lucia point taken. Admit că exprimarea a fost puțin riscantă. Și sunt absolut de acord cu faptul că șansa joacă un mare rol în faptul că cineva ajunge să fie admis într-un astfel de program (sunt primul care recunoaște că
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
primite după emisiune (și în numeroase alte ocazii) de a merge să locuiesc lângă țigani sunt ușor lipsite de sens. Am locuit alături de țigani și asta nu m-a înrăit față de ei, dimpotrivă. Ce m-a îngrozit au fost sărăcia lucie, mizeria cruntă și heroină ieftină din aceste cartiere, nu țiganii. Ei mi s-au părut victimele, nu autorii unei scandaloase stări de fapt. [flv:http://web3.protv.ro/assets/protv/2010/10/17/apropotv 1287321103 apropo 1.flv 530 397] [flv:http
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
băieții mei din Maramureș unde au descoperit ce bine te simți când ești primit cu tot sufletul:)Felicitări juniorilor! @simina, câteva zile Merci Dragoș! Livia, tu aș repris des couleurs, profites-en bien! Că fait plaisir de vous voir! Va pup, Lucie Lucie... long time no see! Voilà que ça rime
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
mei din Maramureș unde au descoperit ce bine te simți când ești primit cu tot sufletul:)Felicitări juniorilor! @simina, câteva zile Merci Dragoș! Livia, tu aș repris des couleurs, profites-en bien! Că fait plaisir de vous voir! Va pup, Lucie Lucie... long time no see! Voilà que ça rime
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
minier. Să fie prima doamnă din PD-L soluția miraculoasă? Va strigă ea, în cor cu activiștii Green Peace, “trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi?” Se va-mbrăca ea oare în zale lucii de la Pradă și va șui pe Toruk Makto pentru a chema triburile de ecologiști la lupta împotriva exploatatorilor nemiloși? Cine stie... De la alegerile de ieri, mi-a mai revenit optimismul și îmi spun că totul e posibil. sunt uimită! așteaptă
Războiul primelor doamne by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82648_a_83973]
-
Lucia Negoiță Sfera de cristal Cuvântul lui Dumnezeu nu este vorbă multă eu nu am în pază nici un cuvânt copil al tuturora fără tată din lut urcător din abur coboară smeritul Vreme-i de plâns acum nu-i vreme de citit
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
loc în palma-i sufletului meu care strigă vai mereu după trup gata de locuire, pe nume chemat în grija Domnului în duhul lumii aprins Lumina Feței Lui m-a însemnat Oarecând Atât de mult a întârziat întâlnirea cu Santa Lucia că sufletul meu cu greu s-a deschis cu durere, de parcă n-ar fi dorit să iasă din ape și nici să pășească pe linia Rozei nici să urce apoi Plânsul nu-mi e de folos odihna de-o clipă
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]