171 matches
-
puține bucurii. De-i îmbrăcăm pe ei, pe Prunc L-am îmbrăcat, Și-n scutecele noi, pe El L-am înfășat, În fiecare prunc, pe care-l miluim, Noi Pruncului Iisus, ceva Îi dăruim!” Așa că, noi vom face pachete cu lucrușoarele pe care voi nu le mai purtați, desigur, pe cele ce sunt în stare bună, și dăruindu-le unor copii săraci, Îl îmbrăcăm pe Dumnezeiescul Copil, șiL vom bucura.” „Da, bunicuțo, nouă la școală ne-a spus Doamna profesoară de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Măriuca de 7 ani au preluat grijile casei. El cu brațele lui firave căra lemnele, aducea apă de la fântână, iar din primăvară până-n toamnă târziu, mergea să muncească cu ziua pe la gospodarii satului. Măriuca, care avea 7 ani, gătea, spăla lucrușoarele tuturor, o legăna și o hrănea pe Niculina, surioara de 2 ani. Pentru ea și pentru Ionel, nici nu se mai punea problema să meargă la școală. Ionel a rămas cu două clase primare, iar Măriuca n-a învățat deloc
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
de la Cel Nou-Născut. Mai mult, prin crăpăturile Peșterii, pătrunseseră mii de raze de la o Stea care oprise deasupra ei, și care luminau ca ziua. Femeia, pe care, după cum am aflat însoțitorul ei o numea Maria, scoase dintr-o trăistuță câteva lucrușoare, cu care înfășă Pruncul și-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa L-a înfășat cu șalul ei, Pruncul tremura de frig. Atunci, rudele mele, boii, s-au ridicat de la locurile
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
După o vreme se așeză la masa lui încărcată de cărți. Luă o foaie mare dintr-un bloc de desen și scrise pe spatele ei „Te iubesc, Ingrid“. O plie și o-mpături, tot mai mărunt și mai complicat, până ce lucrușorul ascuțit, încă de nerecunoscut, îi umplu palmele amândouă. Suflă din răsputeri în orificiul său, până când capul drăcușorului și coar nele lui ascuțite, și limba ivindu-se batjoco ritoare din bot se umflară brusc, și Victor ținea acum în mâini cel
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
îl inspira pe el... Unul bea câte douăzeci de cafele pe zi, altul se certa cu el însuși timp de o oră, își smulgea părul din cap și abia apoi se apuca de scris... Mulți trebuiau să aibă câte-un lucrușor anume pe birou, căci numai privindu-l le venea inspirația. Ce nu se găsea printre acele lucrușoare! Cele trei maimuțe: te vede, te aude, te întreabă, o jartieră de ciorap de damă, un ochi de sticlă, un bust al cine știe cărui
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
însuși timp de o oră, își smulgea părul din cap și abia apoi se apuca de scris... Mulți trebuiau să aibă câte-un lucrușor anume pe birou, căci numai privindu-l le venea inspirația. Ce nu se găsea printre acele lucrușoare! Cele trei maimuțe: te vede, te aude, te întreabă, o jartieră de ciorap de damă, un ochi de sticlă, un bust al cine știe cărui filozof (nici ăștia nu erau mai breji: aproape toți, aflasem tot de-acolo, muri seră mâncați de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fustă a mamei, o piesă de lemn vopsită în galben de la jocul de construit „Arco“ și parcă o lampă scoasă din soclul ei de la radioul cel vechi, cu ochi magic, de pe șifonier și ștearsă bine de praf... Am luat fiecare lucrușor în palmă, l-am ținut insistent în fața ochilor, l-am întors pe toate fețele, încer când să simt nițică inspirație. Parcă-parcă lampa de la radio îmi spunea ceva. Am dus-o a doua zi la școală, dar, pe când o arătam colegului
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
rând, nu este, pur și simplu, făcut pentru alte pri viri. N-am povestit niciodată despre el, deși cineva foarte apro piat mie a bănuit, la un moment dat, ceva. Ca și povestea fetu sului din borcan, și cea a lucrușorului meu e complicată. Cea mai uluitoare zi de primăvară de care-mi amintesc, din toată viața mea, a fost acea zi de 6 aprilie 1973 la care face aluzie și poemul meu „Căderea“, scris cu trei ani mai târziu: „Șase
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
O să plesnească mama de fericire...“ „și Iason ?“, am întrebat o. „Nu mai știu. Sper să fi crăpat și el...“ Vorbea în silă, abia își suporta cuvintele. Aveam senzația năucitoare a unuia care intră într-o cameră unde știe locul fiecărui lucrușor și, iată, găsește totul răvășit, dărâmat, acoperit de molozuri. „Stai să vezi“, am spus, „mai știu un caz cu un băiat simpatic, unul, Robescu. Ăsta spunea mereu «after you», îi plăcea lui așa. Dacă erai cu el și voiai să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ziare, chiar de la cele cu care aveau război. Nicu făcea comisioane la Universul, pentru cinci lei pe lună, încasați la fiecare întâi, plus bacșișurile, pe lângă leafa lui obișnuită, de comisionar. Avea de dus mai ales pachete cu tot soiul de lucrușoare care se vindeau chiar aici, îngrămădite claie peste grămadă jos, la administrație, și sus, în biroul directorului. De altfel pe domnul director îl găseai mai ușor acasă sau la club, decât la ziar. Treaba lui Nicu dura cel mult două
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
încăpea în palmă, o vacă albă ca zăpada, moale, cu urechi roz și un ochi acoperit c-o pată neagră, cum au pirații. Toate cele patru picioare erau strânse sub ea, ca patru mâini cuminți într-o poală. Jacques apucă lucrușorul cu o grijă nesfârșită, de parcă s-ar fi putut sparge, îl privi cu cu gravitate și i-l trecu solemn surorii lui. — Pot să umblu la ea? întrebă Iulia. Și, fără să aștepte răspunsul, îi ridică un picior. Când să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
odaie și-n inimă, fetelor, și veți fi fericite!“ Domnul director Luigi Cazzavillan nu era prezent, vine când îi place, pleacă când îi place, ca orice director, așa că am putut să stăm liniștite și să ne-alegem în voie niște lucrușoare. Grozav ce-am mai râs, am uitat de tot ce mă necăjea. De ce-am râs? De cum erau prezentate jucăriile, fiecare avea scrisă o explicație. Dacă s-ar putea face provizii de râs pentru când îți merge rău! Să le
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi spusese Procopiu să se însoare, că viața și viitorul o să-și schimbe culoarea, fiindcă și la el fusese așa. De când e om însurat parcă și gândurile s-au așezat la locul lor, după cum mâna nevestei așază în casă toate lucrușoarele la locul lor, chiar dacă îl cicălește cam mult. Însă, pe de altă parte, cel mai vechi gazetar de la Universul se temea de previziunile lui Pavel, care, cel puțin în privința alegerilor, se confirmau sistematic. Se gândi o clipă la viitor și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Se întorcea într-o parte și în cealaltă. — Bună, dragă, zise ea, când îl văzu. O să faci iar o scenă? — Mamă, spuse el. Ce faci aici? Îmi cumpăr câte ceva pentru vară, dragă. Am discutat despre asta, zise Ellis. Doar câteva lucrușoare, spuse mama lui. Pentru vară. Îți plac manșetele de la pantalonii aceștia? — Mamă, am mai purtat discuția asta. Ea se încruntă și își aranjă părul, absentă. — Îți place eșarfa? zise ea. Mi se pare puțin cam exagerată. — Trebuie să stăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Sincer, Michael, ar fi o fată foarte nerecunoscătoare dacă ar plînge pentru că bunicii au cumpărăt niște lucruri pentru bebeluș. Michael dă din cap, ca un avertisment. — Nu Încerca tactica asta cu mine, Linda. Știai că Ellie abia așteaptă să cumpere lucrușoare pentru copil și că nu s-a dus pînă acum pentru că nu voia să provoace soarta, dar tu n-ai mai avut stare, nu-i așa? Trebuia s-o lipsești de o bucurie. — Cum Îndrăznești ? izbucnește Linda. Nu Încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
beladona cusută în corsajul rochiei, și aștepta un moment în care el să fie pe aproape ca să-i poată spune ceva. Până atunci îl chema pentru tot felul de nimicuri, îl punea să-i aducă flori sau fructe ori cine știe ce lucrușor uitat de ea prin gradină, iar acum îi era frică, îi era jenă, îi era de-a dreptul imposibil să-l mai cheme, ca și când n-ar mai fi fost același om ascultător: servitorul ei. De Sfântul Gheorghe, când Ghighina împlinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
au ars oasele pe vatra nouă, făcută din cărămidă de râu, special pentru această treabă. A doua zi, Dionisie a măturat cenușa cu o măturică nouă, din pene de dropie, și-a pus-o cu toată grija pe șervet, împreună cu lucrușoarele, apoi a așezat șervetul într-o lădiță de brad, pe care doi călugări bătrâni au ferecat-o pe toate părțile cu argint topit. I-au pus bolovanii și-au aruncat-o cu o catapultă în mijlocul lacului. Lui Zogru nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
obiecte mici. Giulia le-a răsturnat cu grijă pe eșarfa ei verde și a filmat fiecare obiect în parte, rotind camera în toate pozițiile, apoi schimbând locul obiectelor, în așa fel, încât să aibă material destul pentru montaj. Erau două lucrușoare mici și greu de filmat: un inel și un fel de sigiliu. Inelul, de aur, i-ar fi încăput Giuliei pe degetul mic; avea o piatră de onix negru, aproape rotundă, iar pe ea era gravat un M, cu prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mama ei culegeau căpșune sau corcodușe. Era ca o ciudată perioadă de vacanță, sau ca o reîntoarcere În copilărie. Annabelle simțea mângâierea soarelui pe față și pe brațe. Cel mai adesea stătea fără să facă nimic; uneori broda, sau confecționa lucrușoare din pluș pentru nepotul și nepoatele ei. Un psihiatru din Meaux Îi prescrisese somnifere și tranchilizante În doze destul de puternice. Oricum, dormea mult, iar visele Îi erau fericite și liniștite; puterea spiritului este imensă, cât timp rămâne În domeniul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu contează. Trebuie să nu mă opresc. Urmează spălătoria. 10.36 Nu. Te rog, nu. Cu greu îmi fac curaj să mă uit mai bine. E un dezastru total. Toate lucrurile din mașina de spălat s-au făcut roz. Fiecare lucrușor. Ce s-a întâmplat ? Cu degetele tremurânde, ridic un cardigan ud de cașmir. Când l-am pus înăuntru, era bej. Iar acum are o culoare grețoasă de vată de zahăr. Știam eu că programul K3 nu sună bine deloc. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-și Îndrepte speranțele și, prin urmare, investigația. Sunt sigur că aveți dreptate, domnule. Dar mă gândeam că, până să-l găsim pe făptaș, nu strică să dăm impresia că sursa crimei se află În afara orașului. Știți cum sunt turiștii. Orice lucrușor Îi sperie și-i fac să păstreze distanța. Scăzuse oare vizibil roșeața lui Patta la replica asta, ori era doar În imaginația lui? Mă bucur să văd că ești de acord cu mine, commissario. După o pauză ce nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dacă nu mai ești în toate mințile și faci prostii, învățat cine știe de cine. Moș Costache simți că se sugrumă. - Eu prost? Eu nu sunt în toate mințile? N-am eu voie săfac ce vreau în casa mea, cu lucrușoarele mele, nu pot eu să vând ce vreau și cui vreau? Tot am să vând, și casă, și lucruri, tot am să vând și n-am să las nimic la nimeni. Mai bine le dau la un spital. Aglae, cam
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
soția mea, s-a mobilizat, în sfârșit, să divorțeze. Parafîndu-și inițiativa și printr-o spectaculoasă evacuare, pe scara de bloc, a tuturor inestimabilelor mele colecții personale. Când m-am reîntors de la anchetele de la fostul raion de partid, mi-am descoperit lucrușoarele surâzând galben, în lumina cretacică a unui bec de 30 de Wați, ambalate în mucoasele unor saci albăstrui de plastic, suprapuse după criterii vandalice de mărime și greutate și inventariate sub niște numere ca de pușcăriași. Mi-am petrecut noaptea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-o noi, profesioniștii, pe mașină? - Nu cred că aș chici. - Aspiratorul de gagici după muieri. - Ne-ați îndatora? - Cine plătește cursa? - Celui a cărui teorie va ieși infirmată, nu-i va fi răpită, în nici un caz, această onoare. Pe coridoare, lucrușoarele cu care, de altfel, pe întuneric se obișnuise, lădițe, sticlării, samovare, își arătau acum adevăratele fețe de babornițe. Într-o singură noapte, vopseaua gri-albăstruie de pe caroserie fusese prăjită ca-ntr-un cuptor. Tăblăria măcinată de furuncurile de rugină. Când își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
La bunica și bunicul. Aveau o relație așa de bună, că putea să se plângă de mama la bunica. și îmi aduc aminte, când s-a născut fratele nostru, cine s-a dus să cumpere cuvertură și păturică și toate lucrușoare alea drăguțe? Bunicul. Nu lucra atunci, era pensionar și trăia dintr-o pensie mică pe care o primea de la poștă. Dar cine mi-a cumpărat prima bicicletă? Bunicul. Așa că trăiam cu sentimentul unei relații foarte apropiate. I: Bun. Prin urmare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]