154 matches
-
ele revin confuze, cu tente de idealizare, cronologic aproximative... În 1973, din Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc cu un an înainte, în august 1972), i-am scris marelui poet Mario Luzi - care avea să primească Premiul Nobel de literatură un sfert de secol mai târziu! - că mi-ar plăcea să cunosc Florența și, dacă era cu putință, să-l întâlnesc. Minune, el mi-a răspuns rapid, pe 10 noiembrie, la adresa mea
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
mai întâi la 6700659 (prefix 055 pentru convorbiri interurbane) și vom fixa o întrevedere. Sper ca scrisoarea mea să vă găsească încă la Perugia. Mulțumesc și pentru salutările pe care mi le transmiteți de la Arcurio. Pe curând, al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc în frecventarea unor mari poeți contemporani italieni! O "răsplată" pentru pasiunea cu care le-am studiat creația și m-am străduit să-i fac iubiți în România? Eram doar unul dintre numeroșii italienești activi ai epocii
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
și le-am trecut prin urechile și pe sub ochii câtorva prieteni italieni. Aceste nepretențioase versiuni aveau să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
hârtie aceste amintiri, am doi ani mai mult decât Gatto, pe atunci... Lunga noastră discuție-lectură s-a terminat cu sosirea iubitei sale, o doamnă foarte arătoasă, de o aristocratică prestanță, care ne-a dus la o trattoria din apropiere. Mario Luzi, nu avea entuziasmul lui Gatto, poemele mele îi plăcuseră fără exclamații. Dar această rezervă era compensată de senzația vie a ceea ce Alfonso Gatto numește în dedicația sa "liberă fraternitate", și poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
poemele mele îi plăcuseră fără exclamații. Dar această rezervă era compensată de senzația vie a ceea ce Alfonso Gatto numește în dedicația sa "liberă fraternitate", și poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui tânăr confrate de departe. Mario Luzi nu mă putea ajuta decât prin prestigiul său: Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe directorul editurii Vallecchi, domnul Righi. Un șef de întreprindere, căruia "binomul de clasici în viață" îi vorbise despre mine. L-am făcut să râdă
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
proiectul de a mă exila, și ei mă înțeleseseră, așteptându-se, inițial, la o rămânere în Italia. Am ales însă Parisul, de unde le-am scris fiecăruia din ei despre a mea sistemazione parigina. Carlo Betocchi mi-a răspuns primul (Mario Luzi avea s-o facă patru zile mai târziu), pe 23 ianuarie 1974, la "Plaisant Hôtel", 50 rue des Bernardins. Caro Elie Constantin, (...) mă bucur foarte că ați aflat în Franța acea primire pe care, la noi, v-o puteau oferi
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
publicare a unora din poeziile Dvstră. Nu voi uita să-i semnalez admirabilului Righi scrisoarea Dvstră și să-i comunic adresa. Primiți toate bunele mele urări în activitatea Dvstră, și cele mai cordiale salutări de la al Dvstră Carlo Betocchi. Mario Luzi rămâne succint, în al doilea și ultimul său text epistolar: Caro Constantin, vă mulțumesc pentru salut. Sunt bucuros de instalarea Dvstră la Paris (della sua sistemazione parigina), care are, între altele, o perspectivă plăcută pentru viitor. Am primit de la Perugia
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
vom vedea ce se poate face pentru L'Almanacco. Și dacă alte posibilități se vor ivi nu le voi lăsa să-mi scape. Păstrez o imagine simpatică a Dvstră și vă urez cea mai bună șansă. Cu multă cordialitate, Mario Luzi. După instalarea mea la Paris, legătura noastră epistolară nu putea decât să se destindă. Carlo Betocchi mi-a mai trimis încă două scrisori, una mai melancolică decât cealaltă. În prima din ele, datată 17 iunie 1974 și adresată unui Chiarissimo
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
reținuseră în mod deosebit atenția; îmi e de ajuns să fac un ocol prin Milano ca să am confirmarea că trăisem o mică iluzie. Ideea ocolului prin Milano mi-a fost dată de o frază din scurta scrisoare a lui Mario Luzi, care se angajează: "cu Marco Forti vom vedea ce se poate face pentru l'Alamanacco." De la Marco Forti, important critic literar și responsabil editorial la Mondadori, am primit patru scrisori, între 1972 și 1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Almanacco dello Specchio cu trei sau patru poeți români cu adevărat reprezentativi. Regret că acum îmi spuneți ca ați avea unele dificultăți la gândul de a îngriji aceasta pentru noi. Cu puțin timp în urmă, am vorbit despre Dvstră cu Luzi și i-am spus, tocmai, că, mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
puțin timp în urmă, am vorbit despre Dvstră cu Luzi și i-am spus, tocmai, că, mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare) despre versurile Dvstră ; cu un alt prilej, nici Betocchi nu a făcut-o, cu care de altfel nu am vorbit niciodată despre Dvstră. Ce mânuță grea avea Marco Forti! Nu-i
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
le tradusese singur (într-o limbă învățată la București), și are tupeul să le arate unor personalități de seamă ale liricii italiene - una din cele mai considerabile din Europa (trei premii Nobel în trei decenii: Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale, Mario Luzi)!
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Bratu Iulian Economistul Radu Golban a lansat, vineri, cartea "România, alternative la corsetul UE", în cadrul dezbaterii " Supraviețuirea României și integrarea europeană". La eveniment a participat ca invitat de onoare vice-președintele Partidului Popular Elvețian (SVP), Luzi Stamm. Dezbaterea a fost moderată de Adrian Severin, fost ministru de Externe, care a ținut să sublinieze că "nu avem de-a face cu o criză economică mondială, ci cu o Uniune Europeană în criză politică". Acestora li s-au
Radu Golban a lansat cartea "România, alternative la corsetul UE". Despre ce scrie economistul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60710_a_62035]
-
și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate a secolului trecut sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă din 1935, respectiv Diego Valeri, cam în aceeași perioadă. Dar dacă la aceștia cele două demersuri (critic și creator) mergeau în paralel, actualmente constatăm că unii teoreticieni de renume din mediul academic s-au afirmat ca scriitori doar într-
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Oboi scufundat), Erato e Appólion (1936), pentru ca mai apoi, spre sfârșitul anilor patruzeci ai veacului trecut, să-l renege sistematic, atât prin eseuri-manifest, cât și prin volume ulterioare de poezii. O „umanizare” similară va cunoaște poezia unui Alfonso Gatto, Mario Luzi, Piero Bigongiari și Carlo Betocchi, protagoniști ai ermetismului anilor treizeci-patruzeci (cu epicentrul la Florența, Roma, Milano) alături de care pot fi plasați Leonardo Sinisgalli și Libero de Libero. La Sereni însă, spre deosebire de „florentini”, a trăi în literatură nu înseamnă o reparație
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
ca și cum literatul ar fi damnat să îndure dureroasa amenințare a unei solitudini nemântuite; departe de a fi un refugiu, poezia este de fapt, psihologic vorbind, malignă și alienantă. Formula de „literatura ca viață”, ce definește ermetismul florentin, capătă la Mario Luzi înfățișarea cea mai originală și înțelesul cel mai profund. Încă de la debutul din anii treizeci, poezia lui Luzi se configurează de fapt ca un fel de „cunoaștere prin cifruri și sclipiri” a esenței transcendente a lumii. Transcendența însăși, alături de intuiția
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
refugiu, poezia este de fapt, psihologic vorbind, malignă și alienantă. Formula de „literatura ca viață”, ce definește ermetismul florentin, capătă la Mario Luzi înfățișarea cea mai originală și înțelesul cel mai profund. Încă de la debutul din anii treizeci, poezia lui Luzi se configurează de fapt ca un fel de „cunoaștere prin cifruri și sclipiri” a esenței transcendente a lumii. Transcendența însăși, alături de intuiția de sorginte creștină, oferă semnele unei nesfârșite deveniri a creației, a unei necontenite, chiar dacă misterioase, ofrande a artistului
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
fapt ca un fel de „cunoaștere prin cifruri și sclipiri” a esenței transcendente a lumii. Transcendența însăși, alături de intuiția de sorginte creștină, oferă semnele unei nesfârșite deveniri a creației, a unei necontenite, chiar dacă misterioase, ofrande a artistului făcute lumii. Ulterior, Luzi, în tentativa de a interpreta „ocazia metafizică a lumii”, se va confrunta cu o realitate desfigurată și destrămată în care cu greu mai era posibilă recunoașterea peceții divine. Perspectiva de credincioasă așteptare, specifică primei perioade, cedează locul unui glas în
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
exaltante, dramatice, metamorfotice, ce nu exclude explorarea propriei interiorități, autoscopia de tip psihanalitic (prin meditație tip Zen sau Yoga), amestecul de miresme profane cu cele sacre (a se vedea oratoriul mistic Celui care vine, pe urmele marelui poet creștin Mario Luzi, al poetei și eseistei Donatella Bisutti), frumusețea și spiritualitatea fără frontiere temporale sau confesionale ca exercițiu pur de supraviețuire. Arta poetică a mileniului trei, deocamdată in statu nascendi, cuprinde, chiar dacă indirect, o implicare inclusiv socială, religioasă sau politică, în sensul
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
90 de ani în vara trecută. Pagina de poeme - în original și în tălmăcirea lui George Popescu, un interviu, în italiană, acordat de poet (nu ni se spune în ce an și de unde e reprodus), precum și evocarea-necrolog a lui Mario Luzi (mai bine cunoscut la noi) sînt de interes nu doar pe Director la muncă de jos Directorul pentru România al Băncii Mondiale, Andrew Vorkink, s-a dovedit a fi un personaj mult mai misterios decît și-ar fi imaginat oficialitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
doar ca poet, ci și ca pe un maître à penser, oricum ca pe-un reper estetic și civic în vremuri de restriște. Debutând în deceniul doi al veacului XX, clasicizantul Montale, înrâurit de rezoluțiile ermetice ale unui Parronchi sau Luzi, interferează cu neorealismul unui Pasolini sau cu neoavangarda generației botezate i nuovissimi (Giuliani, Pagliarini, Sanguineti etc.). Cel din urmă avatar al scriiturii sale este dicțiunea profetică, epigraful și aforismul în chip de jurnal, marcate de biografism și sarcasm, comportamente tipice
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de mare valoare în ultimele trei decenii. Alături de Biagio Marin, Diego Valeri sau Eugenio Montale, născuți înainte de 1900, îi găsim pe Vittorio Sereni și Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
tău Tirule, îți erau cîrmaci. 9. Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10. Cei din Persia, din Lud și din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei își spînzurau în tine scutul și coiful, și-ți dădeau strălucire. 11. Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi, și oamenii viteji erau în turnurile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
zi întunecoasă: aceasta va fi vremea neamurilor. 4. Sabia va pătrunde în Egipt, și în Etiopia va fi groază, cînd vor cădea morții în Egipt, cînd i se vor ridica bogățiile, și i se vor răsturna temeliile. 5. Etiopia, Put, Lud, toată Arabia, Cub, și fiii țării unite cu ele, vor cădea împreună cu ei loviți de sabie." 6. Așa vorbește Domnul: "Sprijinitorii Egiptului vor cădea, și mîndria tăriei lui se va prăbuși! Din Migdol pînă la Siene vor cădea loviți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]