208 matches
-
de curând. Altul trebuie să fi fost motivul pentru care a luat ființă acum două mii de ani o frăție care să lupte împotriva călugărilor augustinieni. Severus își ridică privirea până când o întîlni pe aceea a lui Kasser. Ochii lui scânteiau. ― Luminăția Ta, se vede că ești un om înțelept! ― Cum așa? râse Kasser. ― Pentru că mă întrebi a doua oară, în numai trei zile, ceva ce nu pot spune. Tăcerea lui Kasser ținu loc de cerere pentru lămuriri. ― Sire, străbunicul ne-a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cursul de ingineri hotarnici deschis de Gh. Asachi, de unde, probabil, vin cunoștințele sale de limba franceză. Din germană a tradus, fragmentar, prefața Macrobioticii lui C. W. Hufeland. S. scria versuri: ode - singura publicată e Oda din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza (1825) -, imnuri și sonete „pentru fericirea patriei”, rămase în manuscris și pierdute. Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1865, 397-402. Traduceri: J.-Fr. Regnard, Democrit, îngr. Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, pref. Costache Negruzzi, Iași, 1840. Repere
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
înfricoșat. Strabo are întotdeauna un cuvânt greu de spus, de când s-a prăpădit Pollio. Îl joacă pe principe în hățuri, după voia inimii. Profită, nenorocitul, de nevolnicia bătrâneții. — Fecioru-tău Narcissus, câți ani are? rostește pe neașteptate Augustus. — Douăzeci și șapte, Luminăția Ta, bâiguie surprins secretarul. — Ar fi cazul să ne gândim să i facem un rost pe lume, nu crezi? Ianuarius se tulbură de tot. — Lucrează împreună cu mine..., murmură cu glas sugrumat. Știu, îi curmă vorba Augustus. Continuă sec: — Să întocmească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aman, doamnă! se găsesc în această carte uneltiri primejdioase împotriva stăpânului nostru padișahul. —Vai! a strigat doamna Roxelana, pocnindu-și palmele; numaidecât vreau să cunosc primejdia, ca s-o afle c-o clipă mai devreme domnul meu, din gura mea. Luminăția sa rămânea-va în putere și pe cei vicleni îi va zdrobi sub copitele calului său! Cei doi caligrafi s-au sfiit mai întăi, după aceea n-au întârziat a arăta adevărul. —Slăvită doamnă, stăpâna noastră, taina ce ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cutremurul. Primejdie pentru viața stăpânului nostru este să dăm la iveală uneltirea, au să n-o dăm. Căci dacă o dăm pe față, pentru sufletul părintesc va fi ca și o moarte; iar dacă n-o dăm, primejduim deasemeni pe luminăția sa. Icioglanii au îngenunchiat și au bătut metanie, apoi s-au retras. — Nu spuneți încă nimic nimănui, i-a îndemnat doamna Roxelana, și și-a tras din cingătoare naframa, ca să-și ascundă lacrimile. Cartea a rămas pe măsuța de abanos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fulgerător. Pălise și mîinile Îi tremurau. Mi-a scăzut tensiunea, improviză Fermín cu un firicel de voce. Uneori, clima asta catalană ne mortifică pe noi, cei din sud. — Pot să vă ofer un pahar cu apă? Întrebă preotul, consternat. — Dacă luminăția voastră nu vedeți nici un inconvenient... Și poate și o ciocolățică, pentru treaba cu glucoza... Sacerdotul Îi turnă un pahar cu apă, pe care Fermín Îl sorbi cu aviditate. — N-am decît bomboane cu eucalipt. Vă convin? — Dumnezeu să vă răsplătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și invers! Slujitor I și II: Iertare, iertare, îndură-te de noi! Cotoșman: Și de ce, mă rog, fugărești iepuri? Slujitorul I: Fiindcă așa ne-a dat ordin împătatul nostru. Slujitorul II: Noi suntem slujitori la castelul împărătesc. Slujitorul I: Și Luminăția Sa, Împăratul, ne-a dat poruncă să-i prindem și să-i aducem viu un iepuraș alb. Cotoșman: Dar ce vrea să facă împăratul vostru c-un iepuraș alb? Slujitor I: Vrea să i-l dea Domniței, fata lui! Cotoșman
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Voievodul Ionică de Dragodana. Împăratul: Și de ce te-a trimis? Cotoșman: Ca să-ți aduc în dar, din partea lui acest iepuraș alb. (Vrea să-l scoată din traistă) Împăratul: E împăiat? Cotoșman: Nu ,e viu... Împăratul: Și mușcă? Cotoșman: Nu mușcă, Luminăția Ta, că nu e leu, e iepuraș! Împăratul: Bine, bine!...În orice caz, cu animale de-astea e mai bine să fie omul prudent, mai ales când e împărat ca Luminăția Mea. Duceți-l Domniței...(către slujitori): Mișcă! Fata mea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Nu ,e viu... Împăratul: Și mușcă? Cotoșman: Nu mușcă, Luminăția Ta, că nu e leu, e iepuraș! Împăratul: Bine, bine!...În orice caz, cu animale de-astea e mai bine să fie omul prudent, mai ales când e împărat ca Luminăția Mea. Duceți-l Domniței...(către slujitori): Mișcă! Fata mea o să se bucure foarte mult! Cotoșman: Mă bucur și eu, dar nu e nevoie să zbierați așa la mine, că nu sunt surd! Împăratul: Da, dar eu sunt!...Și nu zbier
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Împăratul: Păi asta și fac, rabd, vai de capul meu! Ai, ai, ai, acum a început să mă apese! Cotoșman: Capul? Împăratul: Nu, coroana...simt cum încep să mă turtesc sub ea. Cotoșman: Pare să fie cam grea pentru capul Luminăției Tale... Împăratul: Ehe, și asta nu e nimic! Asta e coroana de toate zilele, dar mai am una “de zile mari”. Pe aia s-o vezi, e mare cât o baniță și grea cât un vițel... Cotoșman: Și stați des
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nu e persoană. Și mi-a adus un dar de preț din partea stăpânului său! Ia stai, frate, că acum o jumătate de oră am vrut să spun și eu ceva...Oare ce am vrut să spun? Cotoșman: Vă reamintesc eu, Luminăția Voastră! Începuserăți să spuneți să comunic stăpânului meu că îl așteptați să fie oaspete Măriei Voastre la castel! Împăratul: Așa e...bravo, Motănoiule, exact asta aveam de gând să spun! Cotoșman: Atunci alerg într-un suflet să duc vestea stăpânului
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
este legată pe sub fălci, cu o panglică lată.) Împăratul: (văicărindu-se) Of, of, of, nu mai pot! Domnița: Tăticule, de ce nu dormi la ceasul ăsta? Împăratul: (arată coroana) Fiindcă mă strange... Domnița: Coroana? Împăratul: Da, mă strânge de-mi sar luminățiile ochilor, asta, luminile ochilor vreau să spun... Iepurașul: Dar de ce doarme tatăl tău cu oala aia pe cap? Domnița: Asta nu e oală, Iepurașule, este coroană împărătească! Împăratul: Coroana mea de noapte, ai înțeles? Iepurașul: De noapte, păi aia nu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
O! Ce bine-mi pare că Marele Dregător nu tea prins... Cotoșman: Dimpotrivă, l-am prins eu pe el...cu mâța-n sac! Domnița: Și tata unde e? Împăratul: (scoțând capul de sub pat) Aici...Aici! Cotoșman: Dar ce faci acolo, Luminăția Ta? Împăratul: Domnesc, ce să fac, mai bine împărat sub pat, decât mort în iatac! Cotoșman: Ridică-te, Măria Ta! Împăratul: Tu ești salvatorul nostru...Îți mulțumesc și îți rămân îndatorat!... Domnița: Și eu îți mulțumesc din suflet!... Cotoșman: Nu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
care Oană Îl ucisese cu șaptesprezece ani În urmă, când pornise În căutarea lui Ștefănel. Așadar, În toți acești ani, Ogodai căutase momentul răzbunării. Și Îl găsise. - Cine ești? Îl Întrebă, calm, pe comandantul turc. - Sunt Ali beg. Comandantul spahiilor luminăției sale Mahomed al II-lea. Un om care te respectă, deși ești unul din cei mai răi dușmani ai noștri. Te-am văzut luptând la Vaslui. Și știu multe alte lucruri despre tine. Iar tu știi multe lucruri care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ambele mâini, deasupra capului. Cuceritorii izbucniră În urale, iar mulțimea aplaudă, fără să știe de ce. Un grup de cincizeci de ieniceri din garda sultanului Își făcu loc spre linia de Cuceritori. Cei aflați În primul rând Încrucișară sulițele. - Suntem trimișii luminăției sale sultanul! strigă comandantul grupului. Penelul lui Alexandru continua să lucreze, dar sufletul Îi era cuprins de o frenezie pe care nu și-o explica. Prezența tânărului cu ochi albaștri Îi provoca din nou un sentiment ciudat, ca o revărsare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Și să lupt. Și să aștept. Iar acum vreau să fac totul dintr-o dată, deși nici eu nu Înțeleg decât frânturi din tot ce se Întâmplă. Vom discuta Întâi noi doi, noaptea asta. Mâine vom hotărâ ce măsuri trebuie luate. - Luminăția sa sultanul intră În Ak Sarai! anunță unul din Cuceritori. - Se pare că mai sunt și alte priorități... spuse Amir, zâmbind amar. Despre noi vom vorbi mai târziu. Sper că știi ce faci și că ceea ce faci e spre binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vorba despre oameni cu care se afla Într-un conflict total, sângeros, definitiv. Nici o cale de comunicare nu exista Între el și Moldova. Mai ales după Vaslui. La ușă se auzi o bătaie discretă și comandantul gărzii intră, Înclinându-se. - Luminăția ta, Ali beg nu poate fi găsit. Am aflat că a fost trimis la Dunăre, cu o misiune secretă. - O misiune secretă? spuse sultanul cu o enervare crescândă. Ce misiune secretă? Eu nu l-am trimis nicăieri! - A fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu poate fi găsit. Am aflat că a fost trimis la Dunăre, cu o misiune secretă. - O misiune secretă? spuse sultanul cu o enervare crescândă. Ce misiune secretă? Eu nu l-am trimis nicăieri! - A fost trimis de Cei Patru, luminăția ta, și doar ei știu unde se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că Ali se afla nu doar În solda sultanului, ci și În cea a Cuceritorilor. - La Dunăre? Întrebă sultanul, Încruntat. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că Ali se afla nu doar În solda sultanului, ci și În cea a Cuceritorilor. - La Dunăre? Întrebă sultanul, Încruntat. Unde la Dunăre? - Nu știu mai multe, luminăția ta. Totul e secret. - E cineva care știe?! - Nimeni, slăvite... Trebuie să așteptăm Întoarcerea. Sultanul Îi făcu semn comandantului gărzii să se retragă. Prea multe lucruri Îi scăpau În toată această poveste. În cele din urmă, era posibil chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
intre În alianță strategică cu Cuceritorii pentru salvarea căpitanului Oană? -Dar nimeni n-a semnalizat prezența căpitanului Oană, spuse Angelo. Și nici a lui Alexandru. - Greșiți, commandante, spuse mesagerul. Cel care a dat instrucțiunile Întâlnirii a fost Marele Maestru. Iar luminăția sa a spus așa: dacă nu primești nici un răspuns, acționează. Înseamnă că tatăl meu și fratele meu sunt acolo, dar Apărătorii vor să-i protejeze. Luptă ca și cum ai fi singur și ai avea de salvat totul. Este exact ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sub comanda vestitului Soliman. Înfrângerea acesteri forțe Îl adusese pe sultan Într-o criză pe care n-o mai avusese niciodată. Stătuse Închis În odăile sale vreme de trei săptămâni, nu mâncase aproape nimic, iar medicii fuseseră convinși că sufletul luminăției sale e atât de greu Încercat Încât nici un leac n-ar mai putea ajuta. Istanbulul Își pierduse strălucirea. Înalții dregători nu mai Îndrăzneau să se arate stăpânului lumii. Sosirea rămășițelor armatei Învinse În Moldova fusese privită cu spaimă. Toată lumea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
construcții și Întăriri de cetăți, ridicări de mânăstiri, dăduse Învoiri comerciale, iertase prizonieri de război sau ucisese cu mâna lui boieri trădători. Sala tronului din Cetatea Sucevei nu auzise, până atunci, cereri precum acelea ale sultanului Mahomed. - Și mai poftește luminăția sa, stăpânul lumii de la deșerturile Asiei până În inima Europei, ca voievodul Ștefan să plătească haraciul cuvenit Împărăției pe trei ani Înainte și să Închine cetățile sale de la Dunăre, așa cum cu Înțelepciune a făcut voievodul Țării Românești, Laiotă Basarab. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
toți genovezii scăpați din bătălia de la cetatea Caffa și fugiți cu o corabie pe Marea Neagră și debarcați la cetatea Chilia să fie predați fără zăbavă trupelor noastre, pentru a fi executați. Ca semn al puterii și Înduplecării sale către pace, luminăția sa acceptă ca fiul voievodului Ștefan, pe numele său Alexandru Mușatin, să fie trimis la Istanbul pentru a Învăța cele trebuitoare unui viitor domnitor așezat de Înalta Poartă pe tronul Sucevei atunci când părintele său nu va mai fi. Iar aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
străjeri și spuse, cu un calm prevestitor de nenorociri: - Minte. Sunt iscoade ale lui Ștefan. Iar tânărul e o femeie. Duceți-i În coliba din marginea taberei și legați-i. Poate că unul din ei e chiar omul căutat de luminăția sa Mahomed. Pentru Oană, totul se nărui. Nu avea nici o Îndoială că el era cel căutat. Nu Înțelegea prea bine de ce, dar era socotit, fără Îndoială, o monedă de schimb. Făcea parte dintr-un joc care se desfășura cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]