977 matches
-
intra în casă. Iar copiii dumneavoastră sunt destul de mici, spuse una dintre profesoare, mirată de reacția colegului său, veșnic calm și optimist. .................................................................................................................... Dino văzu lumina soarelui, pentru prima dată într-o zi minunată de toamnă. Căldura razelor solare învăluia protector luminișul în care Sisi, mama sa, șopârla uriașă, dădea naștere puiului său drăgălaș. După ce își reveni, Sisi porni la drum în căutare de hrană. Era epuizată, sleită de puteri și înfometată după efortul depus. Traversă atentă șoseaua care trecea prin pădure
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1483226780.html [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
neamul lui erau oameni nevoiași, învățați cu sărăcia, aveau pământ puțin, mai lucrau și pe moșiile boierilor satului. Nu credea că are nevoie de cine știe ce întinderi mari de pământ. Mergea alene, fluiera un cântecel, asculta meșteșugul din glasurile păsărilor din luminișuri, admira florile din largile poieni, nu se sătura să privească holdele de ovăz și de secară de o parte și alta drumului său. Își făcea și-și refăcea socoteli cât pământ ar avea nevoie. Iată, atâta ar avea nevoie pentru
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Anca Sigartău. Au rămas în urma ei întrebări...! Artiștii nu au fost lăsați nici ei să treacă în siguranță prin încâlcitul labirint al unei anume categorii de presă în care cine intră are a-și istovi toți nervii până răzbate la luminiș. Pe maestrul Alexandru Arșinel, căruia doctorii i-au salvat viața, un ziarist ce nu merită să poarte nume omenesc deoarece nu e om, e păpușă hidoasă, a vrut să îl omoare el! Nimic mai mult, a vrut să îl omoare
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1465561735.html [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
vrăbiuțe ce se hazardau să se apropie mai mult decât ar fi fost prudent de grăunțele păsărilor de curte și de trocul porcilor, ciugulind extaziate tot ce le cădea sub ciocurile vorace. Discuții aprinse însuflețiră în curând crângul. Într-un luminiș se adunaseră câțiva curioși, ascultând cu neîncredere și uimire poveștile năstrușnice ale unui cuplu de mierle, ce își lăsaseră auditoriul cu gurile căscate. Când e vorba de bârfe, chiar și cele mai importante dezbateri își pierd participanții. Pe creanga unui
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488390946.html [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
piatră și-l văd întins cu ochii la cer și respirând adânc. Dar un lucru tot a făcut: și-a lăsat barba să i se-ndesească pe chipu-i înnegrit, câteva fire roșcate. Iar scârna și-o depune într-un luminiș la vedere, să se usuce la soare. Verzi și adânci sunt costișele și văile acestei coline. Potecile dintre vii conduc la pâlcuri năstrușnice de fete, îmbrăcate în culori țipătoare, ca s-o petreacă pe capră și să chiuiască până-n câmpie
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Diamante tăioase-n ochiul verde dau lumină momentului prin care zboară îngerii. De când cu lupii albi se urmărește prada o foame instinctivă cade-n grija căutării zilnice. Gerul și zăpada pornesc urletul nebun în luminișul înghețat al pădurii, vibrează-n urechile stelelor deschid ochii lunii. Un cerc de foc răsăritul în genunchi găsește oamenii cerând iertare, bucuros Dumnezeu se apropie. Îndepărtate marginile fără margini peste care nimic nu se surpă, ceru-i și el rotund
UN CERC DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_vor_rani_ninsorile_llelu_nicolae_valareanu_1391631212.html [Corola-blog/BlogPost/360293_a_361622]
-
dunele de pământ în speranța că vânătorul n-a observat manevra sa. Căpitanul o pierde din vedere, apoi o zărește din nou cum aleargă disperată. Se apropie ceasurile miezului nopții și urmărirea nu se termină. Prințesa se oprește într-un luminiș dintr-o pădurice de foioase. PRINȚESA: Simt că forțele îmi revin. Am să-l ademenesc cu farmecele trupului meu! La lumina lunii își desfășoară voalul transparent ca un evantai.Călărețul își strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: (surprins, cugetă cu glas tare
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
unui act inițiatic fundamental. Poetul este invadat cu adevărat de marea putere misterioasă și făuritoare de lumi a Cuvântului, o energie vie pe cât de avară, tot pe atât de decapantă, grație căreia regăsește speranța împăcării cu sine și calea spre luminișurile redempției.” (Ștefan Ion Ghilimescu) ● „Theodor Răpan e un poet plămădit din cel mai roditor pământ românesc. Poezia sa - cea de azi, ca și cea de ieri - reușește să descindă pe cititorul însetat de frumos în universul versului.” (Ioan Barbu) ● „Azi
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
s-o conducă spre drumul de ieșire. Auzea un zgomot ca un șuierat și din când în când bufnituri. Era speriată și panicată. Nu știa cum să facă să regăsească drumul salvator. La un moment dat ajunsese în capătul unui luminiș. În mijlocul lui era un grup de fete îmbrăcate în alb, purtând rochii lungi și coronițe din flori multicolore pe cap, prinse într-un dans de epocă. Nu-și dădea seama cum pot dansa și ce dans este, deoarece nu se
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386441514.html [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
În poienița din Cireșu pe coaste de deal și luminișuri în pădure se ițesc timid de sub covor alb colțul fraged al ierbii ici colea se zbat ca să scape de sub cătușele gheții boboci candizi de ghiocei sălbatici și parfumatele tămâioare, vestind detronarea din drepturi a doamnei cu colții de ger răsuflări
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1488411212.html [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă albinele și se trezesc din somn urșii.
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1488411212.html [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
că așa blazați și proști / puteau fi numai ai noști... // crăcănatul cu rebela / și voilà telenovela...! / cumințelul și cumintea?! / ar sta-n loc Terra și... mintea... (p. 60); în ultimă instanță, ianusbifrontistul erou liric mai declară (coșbucian-topârcenian): «pe furiș în luminiș / salivam la două fete / goale cu bălae plete / când m-au prins m-au dezbrăcat / și-am ajuns acas’ bărbat...» (p. 63); sau „învață să sărute spaniola“ (p. 65), ca «pam flecaru’ / pam flețu» (p. 75, ori se vede și
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
apoi a chemat camerista și a rugat-o să se dezbrace. După ce și-au schimbat hainele între ele, prințesa arăta ca o fată obișnuită și așa a pornit la drum ca să nu atragă privirile. Prima noapte a dormit într-un luminiș și a visat că a venit un pui de căprioară cu lacrimi în ochi, fiindcă niște vânători i-au străpuns inima mamei sale, cu gloanțe grele. Puiul de căprioară și-a așezat capul în poalele ei și așa au dormit
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_de_sticla.html [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
îți faci. Și ție și altora. Te lași aprins și arzi ca o lumânare. Cât? Nu te interesează. Ne întâlneam în diferite locuri, în orașele învecinate, în popasuri turistice, uneori ne iubeam în mașină, parcată pe o potecă ascunsă, în luminiș de pădure, chiar am îndrăznit pe faleza superioară, la miez de noapte. Doamne, câtă nebunie! Și cu cât eram mai nebuni, cu atât îmi plăcea mai mult. Dar cel mai mult îmi plăcea tot pe canapeaua din biroul lui. Vuia
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie izbucniră din adâncul pădurii, vuiete și râsete răsunară în ecouri, umbre cu forme hidoase se prelinseră printre luminișuri sub sclipirea palidă a stelelor. Deodată, la miezul nopții, undeva în fața călăreților se ivi o flacără firavă lângă un stejărel. Treptat limbile focului de un galben auriu se înălțară către bolta întunecată a cerului. - Aici este comoara! - exclamă Radu Valdescu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
dai rost în alte cuvinte De dor și frumos frământate Și-n diminețile-n care Se scutură roua din tine Cântecul tău, început de mirare, Are aripi și spre mine tot vine Simt cum pe frunte-mi se lasă Inventând luminișuri și ploi Din trecutul ce greu ne apasă Și vine avid, tot vine-nspre noi. Ceartă-mă , scrie-mi cu doruri, Dă-mi din preaplinul tău sfânt Roua dimineților tale Și toamnele-ascunse-n cuvânt Le voi lua cu mine oriunde Cântecele mele
SCRIE-MI de LEONID IACOB în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Scrie_mi_leonid_iacob_1375984157.html [Corola-blog/BlogPost/364274_a_365603]
-
9. „Am citit că Heidegger vorbea de „lichtung”, acolo unde se află „deschisul”. Apoi am citit poezia lui Eminescu „La mijloc de codru des”, despre care se spune că era aparent, o poezie veselă, cu păsări, lac, și cu un luminiș cu apa unde se reflecta cerul și stelele, dar, o! și „chipul dragei mele”. Or, eu am aflat deja cine era draga lui”; 10. „Așadar, din această poezie unde apare luminișul, apare chipul fetei de la Ipotești. Și-atunci am avut
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
o poezie veselă, cu păsări, lac, și cu un luminiș cu apa unde se reflecta cerul și stelele, dar, o! și „chipul dragei mele”. Or, eu am aflat deja cine era draga lui”; 10. „Așadar, din această poezie unde apare luminișul, apare chipul fetei de la Ipotești. Și-atunci am avut revelația! Acolo era Hedegger. Poemul nu mai era unul vesel! Acolo era în centru fata pe care el o caută peste tot și care îi apare în vise, în Dacia, în
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Veneau și linșau cu zecile, dacă nu se făcea norma la cauciuc. Mutilau copii, bărbați, femei, nu conta, norma sau viața, asta era politica. De unde sunt și-a cui... M-am născut într-o vineri, în inima pădurii, într-un luminiș. Munții Lunii și întreg tribul mi-au fost martori. Când am mai crescut, Nuru, mama mea, mi-a povestit că acea zi fusese cea mai lungă, iar munții își arătaseră pentru prima dată în acel an, crestele ascuțite și lucioase
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Acasa > Poezie > Amprente > COPACUL Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului COPACUL În luminișul din pădurea deasă, Vlăstarul căuta mereu spre soare, Iar calea ce, de el, a fost aleasă, I se părea îndeajuns de mare. Era prea mic și nu gândea la toate Din cele ce asupra-i stau să vină, Și se
COPACUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1457339264.html [Corola-blog/BlogPost/369327_a_370656]
-
târziu, apoi venea Gârla Brăilei ce nu seca niciodată, aici acostau dubele pescarilor lipoveni, pline de pește, apoi în dreapta era pădurea de sălcii înalte și drepte ca lumânarea în care -și făceau cuibare tocmai spre vărfuri - graurii - pădurea Bou-Roșu cu luminișurile încărcate de ruguri în care se vedeau de la distanță murele negre- alburii. Lăsase în urmă Vadul Racului , acolo unde îi plăcea lui să mângâie bujorii și nuferii trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori, sau dând la o
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
traducător, poet, dramaturg, gramatician etc. (Îndoielile au prioritate în viață. Lucrurile mari cuprind o frescă a vieții și derivă din lucrurile mici), Elena Buică, teleormăneancă din Țigănești, comună despre care a scris un roman -monografie, este o prozatoare de Oglindiri, Luminișuri, de Crâmpeie de viață etc. (Vine o vreme când trebuie să te gândești că e necesar să grăbești pasul ca să te poți menține în rând cu lumea), Elisabeta Iosif scrie proză mai ales în «Trenul de duminică » (Domnule, zise mustăciosul
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o mănăstire, De Învierea Domnului dă știre. Copiii
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1490793435.html [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
scurt timp de la plantare. Acum este drept și falnic, cum îi stă bine unui brad la vârsta de 39 de ani. Ieșirile noastre la munte erau adevărate drumeții. Mergeam agale peste un deal, apoi pe o vale cu păduri și luminișuri, în care poți întâlni uneori bursucii în pas de seară, când ies din tufărie și o iau la deal în căutare continuă. Muntele îl străbateam până la jumătate, ne întorceam să prindem trenul de seară către Bucuresti. *** Calc pe nisipul deșertului
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Cel fără de Început Timpul dragostei, timpul iertării este sfânt Sunt fructul lui, culege-mă așa cum sunt!. RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Luminatorul meu zeu, Adierea aceasta este suflul Tău Care mă învăluie cu șoaptele neauzite Ale ingerilor ; acest luminiș al pădurii Este o parte din lumina Ta, Marite Slavitule! sub Mâna Ta eu radiez iubire În lumina nevăzutelor, neștiutelor astre Sub magneticele Tale oglinzi albastre Ce mă cheamă spre izvorul Tainei Să vin, pe calea curcubeului spre Tine Despovărată
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]